FUNDAIA ECOLOGIC GREEN

COALA POSTLICEAL F.E.G.

FILIALA-VLCEA

DOMENIUL : SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC

SPECIALIZARE : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE DIPLOM
DIPLOM

INDRUMATOR STIINTIFIC:
Prof. nursing:

ABSOLVENT:
Z

VLCEA-2012

1
 FUNDAIA ECOLOGIC GREEN
COALA POSTLICEAL F.E.G.
FILIALA-VLCEA

TITLUL LUCRRII:
NGRIJIREA PACIENTULUI CU TENTATIV DE
SUICID

NDRUMTOR TIINIFIC :
PROF.NURSING : DUMITRESCU ELENA

ABSOLVENT :
ZOTIC DUMITRU

VALCEA-2012

2
CUPRINS

Introducere...5

Capitolul I : Definitie,clasificare,.....6
Date epidemiologice privind suicidul...8
Factori de risc pentru cresterea suicidului....8
Instante ale fenomenului suicidar....11
Metode folosite pentru realizarea actului suicidar..12

Capitolul II :Cauze ale suicidului,14

Suicidul la persoane cu boli psihice14
Depresia15
Schizofrenia .22
Suicidul in alcolism si toxicomani..........28
Alcoolismul cronic....29
Suicidul la persoanele cu tulburri de personalitate.32
Tulburari comportamentale...32

Capitolul III

Rolul asistentei medicale ....34

Problemele si ingrijirile specifice bolnavilor psihici....43

Capitolul IV
Planuri de ingrijire ale pacientilor cu tentativa de suicid ....48
Studiu de caz 1...48
Studiu de caz 2.. ..59
Studiu de caz 3...70

Concluzii...78

Bibliografie .80

3
 MOTTO:

"Santatea este zestrea si dreptul nostru,

ea este uniunea complet si deplin dintre
suflet ,minte,corp ;
aceasta nu este un ideal indeprtat si dificil de obtinut,
dimpotriv este un ideal natural si accesibil,
pe care muli dintre noi il neglijeaz

Dr. E duard Bach

INTRODUCERE

4
 In lucrarea de fat am reunit cunostintele teoretice,deprinderile practice ,noiuni de
farmacologie si medicin intern pe care le-am inglobat in tehnicile de ingrijire nursing dup
modelul conceput de Virginia Henderson.
Scopul lucrari este de a prezenta ingrijirile ce trebuiesc acordate bolnavului ce prezint o
boala ce afecteaz starea psihic pe baza unui plan metodic elaborat .
Procesul de nursing este o metod rational de planificare si promovare a interventilor
individualizate in scopul obinerii unei mai bune stari de sanatate
Aceasta lucrare are ca scop cunoasterea obiectivelor ce stau la baza ingrijirilor pacienilor
cu tentativ de suicid in baza unui plan de nursing.
Proiectul de absolvire prezentat in continuare reprezint o aplicatie de ordin practic a
cunostintelor acumulate pe parcursul celor trei ani de studiu.
Punctul de plecare l-a reprezentat identificarea temei: Ingrijirea pacientului cu tentativa de
suicid. In tulburarile de personalitate se inregistreaza o larga palet de acte agresive si
autoagresive. Sinuciderea reprezint una dintre cele mai importante i mai complexe
probleme ale psihopatologiei. Ea este manifestarea unui individ pus intr-o situatie limita de
viaa
Lucrarea cuprinde 2 parti principale:
prima parte in care am descris suicidul din punct de vedere al etio-
patogeniei,semnelor si simptomelor clinice,principalelor complicatii si modului de
prevenire si tratament
a doua parte in care am prezentat notiuni specifice de ingrijire in baza unui plan de
ingrijire,exemplificate prin 3 studii de caz,inregistrate la pacientii de varste diferite,cu
factori etiologici diferiti,dar mecanism patogenic identic.
Am descris ingrijirile acordate fiecarui pacient in parte in functie de nevoile fundamentale
afectate,pan la restabilirea indenpendentei in satisfacerea nevoilor fundamentale si asigurarea
reluarii procesului de dezvoltare fiziologica.
. Rolul asistentei medicale este esential si const in a ajuta persoana bolnava sa-si recastige
sau mentine sanatatea,realiza potentialul fizic ,psihic sau social in contextul mediului in care
traieste si lucreaz.
Asistenta medical trebuie s asigure implicarea activ a individului si a familiei sale ,a
prietenilor si grupurilor sociale precum si a comunitai in toate aspectele de ingrijire a
sanataii.

5
 CAPITOLUL I

DEFINIIE SI CLASIFICARE.

Suicidul ca fenomen de deviant socio-comportamental ,constitue o problema medico-

social complex. Aspectele si problemele teoretice sunt axate pe studiul factorilor
suicidogeni,ale modalitai de declansare a suicidului si a problemelor ce duc la suicid.
Suicidul (de la sui de sine si cidicum omorator) este actul de disperare al unui om care nu
mai doreste sa traiasc.

DEFINIII:

E. DURCKHEIM 1993:Suicidul semnific orice caz in care moartea rezult direct dintr-
un act pozitiv sau negativ sau indirect dintr-un act facut de victim inssi care stie c
trebuie sa produc acest rezultat .
LAROUSSE-DICTIONARUL DE PSIHILOGIE 2000 sinuciderea este actiunea de
a-si lua singur viata ,in mod voluntar ,cel mai adesea pentru a scapa de o situatie devenit
intolerabil.
SCHEIDNMAN 1980 :suicidul este un act uman de incetare din viata,autoprodus si cu
intentie propie.
Suicidul este actul prin care un individ isi provoaca el insusi moartea. Suicidul se intalneste
in aproape toate societatile. Proportile sale sunt greu de stabilit cu precizie deoarece multe
cazuri de moarte voluntara sunt mascate in accidente.unele sinucideri motivate de
considerente morale(scaparea de o situatie dezonoranta) sau sociale (a nu fi o povara pentru
ceilalti) aduc a sacrificii.Altele mai frecvent dictate de o afectivitate perturbata ,corespund
unui comportament patologic ,nevrotici deprimati,incapabili sa se integreze armonios in viata
si sa gaseasca un sens existentei lor sau melancolici .
O.M.S defineste suicidul ca pe un act prin care un individ caut s se autodistrug fizic, cu
intentia mai mult sau mai putin autentic de a-si pierde viata.
Au fost ediferente epidemiologice intre dou grupuri ,si propus termenii suicid si
tentativa de suicid pentru a distinge cele dou forme de comportament. S-a presupus ca un
grad de intentie suicidar a fost esential in ambele grupuri; cu alte cuvinte, cei care au
supravietuit nu reusisera sa se sinucid. .

6
Intre 60% i 80% dintre persoanele care au comis suicid au comunicat intenia lor, ntr-o
form sau alta, din timp. Unii oameni ncearc s se sinucid, n timp ce un alt numr pot face
gesturi suicidare care sunt chemri n ajutor sau ncercri de a face cunoscut ct de adnc, de
mare este disperarea lor.
Muli oameni care comit suicid sunt depresivi, dar foarte muli depresivi nu au suficient
energie s comit suicidul i, de aceea, l comit atunci cnd se simt mai bine.Dei
multitudinea deciziilor de comitere a suicidului poate releva stresul sau depresia, mule
persoane, nainte de a comite actul suicidal, par mai puin depresive.
Teoria conform creia rasa ar fi un factor important al nclinaiei ctre sinucidere presupune
implicit c sinuciderea este ereditar, cci, n caz contrar, nu ar putea avea un caracter etnic.
Faptele arat c dac numrul sinuciderilor n cadrul unui popor sunt mai mari dect n altul,
asta nu se datoreaz rasei, ci civilizaiei poporului respectiv.
Din punct de vedere al vrstei, sinuciderea apare doar n cazuri excepionale la
copii,ea ncepnd s se manifeste dincolo de 10-15 ani. n concluzie, nu se poate atribui
ereditii o tendin care apare doar la adult i care se accentueaz mereu pe msur ce
nainteaz n via.

Familia este un mediu puternic protector mpotriva sinuciderii, ea protejnd cu att mai bine
cu ct este mai puternic nchegat. Statisticile arat c:
vduvii se sinucid mai mult dect cstoriii i celibatarii;
cstoriile prea timpurii au o influen agravant asupra sinuciderii, n special pentru
brbai;
dup 20 de ani, persoanele cstorite se sinucid mai rar, n comparaie cu celibatarii;
a crescut rata comportamentului suicidar la adulii tineri i la adolesceni;
sinuciderea este extrem de frecvent la persoanele n vrst;
brbaii se sinucid ntr-un numr mai mare dect femeile.
Se poate concluziona c sinuciderea variaz invers proporional cu
gradul de integrare al gruprilor sociale din care face parte individul.

7
Date epidemiologice privind suicidul

Numrul mare de cazuri de suicid a atras atentia specialistilor. Dup

rapoartele OMS, se sinucid aproximativ 2000 de persoane/zi si un milion/an.
Ultima raportare a OMS privind rata globala a suicidului in lume dateaza din
2000 si este de 25o/oooo pentru barbati si 60/0000 pentru femei. In afara
discrepantei dintre cele doua sexe in ceea ce priveste frecventa suicidului se
constata si o dinamic extrem de diferita a fenomenului pe parcursul a 50 de
ani intre 1950 si 2000, perioada in care se constata o cretere constanta si
accentuata la barbai. .

La nivelul Europei anului 2002 sinuciderea reprezint principala cauza de

deces produs prin acte intentionate si neintentionate adic 21% din totalul
acestora si in acelasi timp reprezint mai mult de jumtate din totalul actelor
intentionate depasind de mai mult de doua ori rata heteroagresiunilor si de mai mult de 10
ori rata leziunilor produse in razboaie .
Frecventa cazurilor de suicid a crescut in Romnia in anii .
1990, fata de 1980, cu 20%. Intre 1990 si 2004 rata a crescut iar cu
30% per total cu diferente semnificative intre sexe. Adica in timp ce
pentru femei s-a inregistrat o foarte usoar scadere, pentru barbati rata
aproape s-a dublat. De fapt cresterea s-a produs in cea mai mare parte
a ei intre 1990 si 1995, dupa aceasta perioada si pna in 2004
inregistrndu-se un platou. In 2004 rata suicidului in Romania a fost de
12,5 %ooo cu o rata pentru barbati de 21,5 iar pentru femei de 4. In tara
noastra, numarul de cazuri de suicid oscileaza geografic (pe zone) intre
% si 15 % (zona cu celmai mare numar de cazuri find Ardealul).

Factori de risc pentru comiterea suicidului

Factori personali i sociali

sexul masculin
vrsta peste 60 ani
tentative de suicid in antecedente
separare recent, divort, vaduvie

8
 izolare sociala,
aniversari personale importante
somer sau probleme financiare,
abuzul de alcool / droguri
experiente recente de umilire
Factori mentali si fizici
depresia (in special boala maniaco-depresiva)
agitatie, insomnie, anxietate
sentimentul vinovatiei, inadaptare, nefericire
impulsivitate, personalitate ostila
ipohondria (gandul c are diverse boli grave: cancer, boli cardiace etc.)
halucinatii, in care vocea comanda actul sinucigas
boli cronice dureroase, mutilante, in special daca persoana a fost anterior
sanatoasa
folosirea de droguri, care determina depresie sever
Factorii demografici
Vrsta
S-a observat o corelatie pozitiva intre vrsta si comportamentul suicidar in
anumite etape cronologice ale vietii indivizilor ce recurg la acte autolitice.
Rata suicidara creste cu vrsta, la barbati peste 45 ani, la femei peste 55 ani,
observndu-se o crestere semnificativa peste 70 de ani la barbati, in contextul
pierderilor morale si materiale ce bulverseaza mecanismele adaptri.
Sexul
Din literatura de specialitate se semnaleaz o usoara crestere a ratei suicidare
la ambele sexe. In majoritatea tarilor aceasta crestere este pus in legtur cu
o serie de factori ambientali, schimbarea structurilor de vrsta, relatiilor si
stabilitatii familiale si a numero aselor evenimente de viata stresante.
Majoritatea autorilor arata ca suicidul realizat se int1neste la barbati intr-o
proportie de 2:1 pna la 7:1 fata de femei . De asemenea, s-a constatat c
barbatii au predilectie catre metode violente (impuscarea, spnzurarea,
defenestrarea), in timp ce femeile aleg metode mai putin traumatice, precum
ingestia medicamentoasa sau inecul.
Mediul de provenient. Factorii geografici.
In mediul urban, numarul de cazuri de suicid este de obicei mai mare dect in
mediul rural; se inregistreaz o frecventa mai mare a comportamentelor

9
suicidare in centrul metropolelor dect la periferia lor, in conditii de mizerie
social. Se remarca o diferenta a ratei suicidare si in functie de zona
geografica: procentul cel mai ridicat de suiciduri pentru barbati este in
Ungaria si Finlanda, SUA are o rata medie, iar cea mai scazuta rata se
inregistreaza in Grecia, urmata de Mexic si Olanda
Anturajul
Cel mai mare efect asupra individului pretutindeni in lume, il are familia (pe
cat de apreciata de unii, pe att de contestata de altii ca form de convietuire
sociala). Acest anturaj, prin solicitudinea sa, ar trebui sa-l oblige mereu pe
potentialul sinucigas la activitate, la lupta pentru afirmare, la smulgerea in
final din ghearele obsesiei mortii.
Starea economica
Aceasta aduce in discutie relatia dintre suicid si calitatea vietii, att in
societatile opulente cat si in cele anomice care, prin atrofierea sensului vietii,
diminueaza sansele de rezolvare a unor conflicte interne, de iesire din
disonantele sociale. Numeroase motive de ordin economic sau profesional
(faliment, nerealizare profesional, pierderea statutului profesional si social
etc.) sunt incriminate in etiopatogenia comportamentului suicidar.
Anotimpul
In timpul verii s-a constatat procentul cel mai mare de sinucideri, cu un
maxim la sfrsitul primaverii si inceputul verii. Luna mai a fost notat ca
inregistrnd rata cea mai ridicat de sinucideri . Regiunile cu ierni lungi,
mohorte, precum in Scandinavia si unele parti din Alaska, au o rata crescuta
a suicidului
De asemenea, persoanele cu tulburari afective sezonale exprimate prin
episoade depresive i pot accentua dezechilibrul interior in anumite conditii
meteorologice
Raportat la zilele saptamnii, mai frecvent s-au inregistrat sinucideri,
duminica si lunea, frecvena find pus pe seama abuzului de alcool la sfrsit
de saptamn si a depresiilor erotice ).
Factorii socio-culturalii
Cultura influenteaz modul in care noi definim si experimentam mental
sanatatea si bolile psihice, abilitatea de a ne ingriji si modul cum o facem,
calitatea interactiunii dintre medic si pacient.

10
 Instane ale fenomenului suicidar

. Instane ale fenomenului suicidar. Ideea de suicid veleitar reprezint o dorin tranzitorie
de autodistrugere, cu proiecia teoretic a actului, fr punerea sa n practic, dorina fiind
generat numai de ncrctura afectiv de moment.
antajul cu suicidul apare la persoanele cu o structur psihic labil sau la persoanele cu un
coeficient de inteligen sczut, cu scopul de a obine mai multe drepturi, un plus de libertate.
l ntlnim mai des la femei i adolesceni. Tentativele suicidare sunt, aparent, sinucideri
ratate din motive tehnice (mijloace de sinucidere neadecvate sau fortuite, intervenia unor
persoane strine). Datele statistice arat ns c exist diferene semnificative n ceea ce
privete sexul i vrsta celor care nu reuesc. Tentativa suicidar pare a avea cel mai adesea
semnificaia unei nevoi crescute de afeciune i atenie din partea anturajului, fa de care
subiectul se simte izolat, subestimat, respins. Tentativa de sinucidere poate fi repetat.
Sindromul presuicidar a fost descris ca fiind caracterizat prin strngerea cmpului de
contiin i a afectivitii i nclinaia ctre fantasmele suicidului.
Suicidul disimulat (travestit) este o acoperire, o disimulare a actului suicidar sub
forma unui accident. Individul alege aceast modalitate de a se sinucide pentru a nu-i
culpabiliza rudele, prietenii, sau pentru a-i proteja pe acetia de reaciile anturajului
Raptusul suicidar este rezultatul unei tendine greu reprimabile de dispariie, a unui
impuls nestpnit. Persoana se arunc n suicid, folosind orice mijloc are la ndemn.
Suicidul cronic (parasuicidul) constituie de fapt echivalenele suicidare, cum ar fi
automutilrile, refuzul alimentar, refuzul tratamentului, conduitele de risc, alcoolismul,
toxicomaniile, asemnndu-se prin caracterul simbolic, prin tendina de autodistrugere cu
comportamentul suicidar, dar realiznd o deturnare a actului, greu explicabil pentru ceilali i
chiar pentru sine .
Conduita suicidar presupune organizarea comportamentului n vederea acestui scop,
un fel de regizare a actului suicidar. Individul i viziteaz locurile din copilrie, fotii
prieteni, i scrie testamentul, dup care se sinucide.
Nu este posibil s vedem un nebun n orice sinuciga. Spre deosebire de fapta unui om
normal, ce rezult dintr-un motiv obiectiv, fapta celui alienat nu are legatur cu circumstanele
exterioare. Sinuciderea nu este nici pe departe o prelungire a strilor psihopatice i aceasta se
poate deduce i din faptul c rile cu cei mai puini subieci cu tulburri psihopatologice au
numarul cel mai ridicat de sinucideri.

11
 Astfel, n condiii identice, degeneratul ajunge mai uor la sinucidere dect omul
sntos, dar acest lucru nu se datoreaz n exclusivitate strii sale.

METODELE FOLOSITE IN
COMPORTAMENTUL SUICIDAR

Metodele de autoagresiune in suicid se impart in trei categorii:

Procedee traumatice: arme albe (cutite, lame), arme de foc, precipitare (defenestrare,
plonjare), zdrobire (tren, automobil), ardere, caustice (soda, acizi etc.);
Procedee asfixice: spnzurare, strangulare, sufocare, inec, vapori de carbon, gaz,
electrocutare;
Procedee toxice: otravuri (saruri arsenicale, stricnina, cianuri, beladona)
Exista diferente culturale in privinta preferintei in alegerea variantelor de autoagresiune.
In Franta, o treime din sinucideri se efectueaz prin spnzurare, un sfert prin inec si o
cincime prin arme de foc.
in tarile nordice (Suedia, Norvegia, Danemarca) a fost remarcat raritatea inecului.
China domina prin frecventa intoxicatiilor cu opiu si saruri de arsenic.
Japonia suicidul traditional, hara kiri, tinde sa fie inlocuit de metode moderne, precum
armele de foc.

Cele mai intalnite metode relevate de practica medico-judiciara si intalnite sunt urmatoarele:

- Autoasfixierea cu o gam ampla de modalitati de realizare, cea mai frecventa modalitate

este spnzurarea si ea realizabil in multiple variante.
- Hemoragia - prin taierea vaselor de snge, in special a celor de la incheietura minii
(articulatia pumnului), care este de fapt una dintre zonele de electie (datorita accesibilittii).
Sunt de asemeni frecvente plagie precordiale de cele mai multe ori multiple.
- Electrocutarea - cu tensiuni vadit alese, in cazul suicidului ,,vero., ca find cu efect mortal.
Deseori victima alege un mediu cu multa ap (baie) pentru ca rezistenta la curent sa fie
minima.
- Precipitarea - saltul in gol de la inaltime, fie din sau de pe imobile, fie in cadrul natural
(stnca).
- Impuscarea - cu diverse arme de foc.
12
- Inecarea - uneori cu ,,ancorarea unor greutati pentru a face inutil orice efort de
autosalvare.
- Aruncarea - in fata unui vehicul aflat in miscare, in special a celor cu roti metalice fara
pneuri (tren, metrou etc.).
- Autoincendierea dupa stropirea prealabila cu combustibil este folosit in special ca
form de protest.
In ceea ce priveste cea de-a doua categorie de metode, diferite studii legate de problematica
modului de realizare a suicidului arat c metodele fizico-mecanice sunt peste tot in continu
scadere in favoarea metodelor chimice, adic in favoarea otravurilor.
Dintre medicamente, preferina s-a indreptat spre luminal (53%). Restul de 47% dintre
cazuri folosind diferite alte substante medicamentoase, indeosebi cele din gama barbituricelor.
Se pot cita aici cianura de potasiu, cu efect letal garantat in cteva secunde, soda caustica etc.

FAZELE SUICIDULUI

Suicidatia este faza de incubatie, faza mental de cercetare a motivatiei, in cursul careia
subiectul isi pune problema mortii si a necesitatii de a muri. Ea este declansat de una sau mai
multe cauze, fie de ordin patologic (dificultati de adaptare sociala, slabirea sau accentuarea
coeziunii grupului social).
Suicidactia este faza de trecere de la imaginile abstracte, conflictuale, la etapa pregatirilor
succesive, concrete, prin cautarea formelor si metodelor de conduit autodistructive.
In cursul acestei faze asistam la o crestere marcanta si progresiv a starii de tensiune
intrapsihica, care ajunsa la paroxism, ,,explodeaz sub forma unei reactii psihogene, moment
in care individul adopt ,,decizia infaptuirii suicidului. Este momentul ,,exploziei
autodistructive.
Traumatizatia este faza de punere in practica a modalitatilor autodistructive preconcepute,
sau actul in sine urmat sau nu de reusit, adica de moarte. Importante in aceast etapa a
conduitei suicidare sunt metodele folosite si efectul lor.

13
 Capitolul II

Cauzele comportamentului suicidar

Suicidul la persoanele cu boli psihice

Suicidul n depresie

Riscul suicidar este prezent la orice pacient cu depresie fr s fie ns corelat cu severitatea
depresiei. Cel mai frecvent, poate aprea la nceputul i finalul episodului depresiv. Ar putea fi
explicat prin faptul c suicidul este expresia unei pulsiuni autolitice care se nscrie n
ansamblul sistemului pulsional i se relaxeaz pe msur ce pacientul se cufund n depresie.
Ulterior, cnd starea pacientului se amelioreaz, sistemul pulsional se revigoreaz i riscul
suicidal revine pe msura ameliorrii depresiei. Insomnia sever din cadrul episodului
depresiv este corelat cu un risc suicidal mai crescut.

. Suicidul n schizofrenie.

Studii recente insist asupra suicidului ca prim simptom al psihozei, putnd fi expresia
unei ideaii delirante, o manifestare n cadrul comportamentului halucinator determinat cel
mai frecvent de halucinaii auditive imperative, dar de cele mai multe ori este un act
incomprehensibil. Dintre bolnavii cu schizofrenie 10% fac tentative de suicid, iar 2% reuesc
s le realizeze. Actul suicidar n schizofrenie are unele particulariti: apare mai frecvent n
perioada de debut, n cele mai multe cazuri lipsete motivaia iar modul de realizare este prin
mijloace atroce, brutale.

Suicidul n epilepsie

Unii clinicieni sunt de prere c suicidul n epilepsie ar fi expresia unui automatism

motor epileptic, fiind comis n timpul crizei n virtutea actului automat. Epilepsia poate ns
cuprinde toat gama comportamentelor suicidare, de la impulsiunea suicidar contient pn
la actul automat confuzo-oniric. Suicidul poate aprea n contextul depresiei reactive a unui

14
bolnav de epilepsie, cruia i este imposibil s se obinuiasc cu cu acest statut (dat fiind
stigmatul cu care secole de-a rndul societatea a marcat epilepticul).

Suicidul n ntrzierea mintal

n oligofrenii, suicidul apare rar i nu putem vorbi de un act suicidar propriu-zis, el

fiind expresia unei imitaii sau a tendinei de a-i sanciona pe cei din jur. Indivizii nu au
contiina real a morii i, n consecin, a actului suicidar.

Suicidul n demene

. Este expresia deteriorrii corticale. Statistic, dup 65 de ani numrul actelor suicidare
scade. Ca act intenional i deliberat, suicidul apare mai ales n perioada de debut a bolii, cnd
bolnavul mai are nc critica necesar evalurii pantei dezastruoase pe care a nceput s
alunece. Trecerea la act este favorizat de strile depresive cu idei de culpabilitate, inutilitate
i incurabilitate. n perioada de stare, tentativele se rresc considerabil, deoarece bolnavul nu
mai are critica de la nceput, dar i pentru c ideile delirante se pierd n masa demenei.

Suicidul n nevroze.

Este rar, nu este mai frecvent dect n populaia general. Atunci cnd apare, suicidul
marcheaz o decompensare a strii nevrotice. Este de remarcat c n cea ce privete tulburrile
anxioase, 20% din cei cu tulburri de panic au un istoric de tentative suicidare. S-a ajuns la
concluzia c tentativele de sinucidere sunt asociate cu forme complicate sau necomplicate de
panic i c riscurile sunt comparabile cu cele aasociate cu depresia sever. S-a observat c
asocierea crizelor de panic sau a depresiei majore cu abuzul de alcool sau droguri crete
riscul tentativelor de sinucidere la femei.

DEPRESIA - TRISTETEA PATOLOGIC

Generalitai:

Depresia este o tulburare a strii afective, care duce la apariia unei triri de tristete sau de
pierdere a sperantei pentru o perioad indelungat de timp. In cazul in care o persoana are
episoade scurte de depresie usoara, aceasta poate fi capabil s isi continue viata profesional
si s fac fat activitatilor cotidiene. Totusi, daca persoana in cauza nu urmeaz o forma sau

15
alta de tratament pentru depresie, este supus riscului de a deveni din ce in ce mai depresiv
sau de a se imbolnavi fizic. In cazurile severe de depresie, persoana respectiv poate ajunge la
incapacitatea de a comunica, la incapacitatea de a efectua activitatile de rutina si chiar la
suicid.

Cauze

Situaiile care pot declansa un episod de depresie sunt:

- tulburari ale secretiei hormonale, cum ar fi un dezechilibru al glandei tiroide sau suprarenale

- dezechilibre chimice, precum dezechilibrele nivelurilor sanguine ale calciului sau nivelurile
scazute ale fierului (anemia)

- afeciunile indelungate (cronice), precum artrita, bolile cardiace sau cancerul

- factorii de stres majori, ca de exemplu moartea unei persoane dragi

- factorii de stres cronici, precum saracia, dificultatile familiale, probleme medicale grave
proprii sau ale unei persoane apropiate.

- varstnicii care trec de la o viata independenta la o viata in care depind de ceilalti au adeseori
depresie

- presiuni asupra copiilor si adolescentilor, din partea societatii sau a celor de aceeasi varsta

- consumul de alcool, de substante ilegale sau probleme in legatura cu abuzul de o substant

Factori de risc

Alti factori de risc pentru depresie sunt:

- afectiuni cardiace in trecut, precum boala arterelor coronare

- o afectiune sever, continu (cronica), cum ar fi diabetul zaharat, cancerul si durerea cronica

- probleme maritale

- consumul de alcool sau de droguri

16
- administrarea unor medicamente ce pot provoca simptome depresive, cum ar fi narcoticele
pentru indepartarea durerii sau steroizii

- un eveniment de viata stresant, ca de exemplu pierderea unei persoane dragi sau intrarea in
somaj

Cele mai semnificative doua simptome ale depresiei sunt:

- tristeea sau lipsa de sperant

- pierderea interesului sau a plcerii in efectuarea majoritaii activitatilor din viata de zi cu zi.

Alte simptome pot fi:

- creterea sau diminuarea nevoii de somn

- sentiment de neliniste si incapacitatea de a putea sta linistit sau din contra, sentimentul c
orice miscare necesita un mare efort

- senzatie de oboseal permanent

- sentimente de vinovatie sau de devalorizare far un motiv aparent

- ganduri recurente de moarte sau de suicid.

Depresia poate duce la suicid. Semnele prevestitoare ale unei tentative de suicid se modific
cu varsta:

- semnele prevestitoare ale suicidului la copii si adolescenti pot fi: preocuparea in legatura cu
moartea sau suicidul sau ruperea recent a unei relatii

- semnele prevestitoare ale suicidului la adulti pot include: abuzul de alcool sau de alta
substanta, pierderea recent a slujbei sau divortul

- semnele prevestitoare ale suicidului la varstnici pot cuprinde: moartea recent a partenerului
de viata sau diagnosticarea de curand cu o boala severa, care ii poate scurta durata de viata.

Mecanism fiziopatologic

17
Depresia poate debuta cu simptome de anxietate (cum ar fi o ingrijorare excesiva) sau cu
simptome precum tristetea sau lipsa de energie, care dureaz de mai multe zile sau luni,
inainte de instalarea complet a depresiei. Pot aparea tulburari in capacitatea de concentrare
sau de memorare, sentimentul de pierdere a placerii in activitatile care altadat erau placute,
sentimentul de pierdere a sperantei, scaderea energiei, modificri ale somnului si ale poftei de
mancare. Persoana cu depresie se poate izola social de ceilalti si isi poate pierde interesul
pentru activitatea sexuala.

CLASIFICARE

Tulburarile depresive sunt clasificate in functie de severitatea si de durata lor. Depresia poate
fi usoara, moderata sau severa.

Ea poate debuta brusc (depresie acuta) sau poate dura o perioada indelungat (depresie
cronica). De exemplu, tulburarea distimica, este o depresie cronica usoara. Unii oameni pot
avea un episod de depresie majora care se poate suprapune peste o tulburare distimica
(depresie dubla).

Tulburarea recurenta

Adeseori depresia reapare. Daca o persoana are un episod de depresie, probabilitatea ca

depresia sa revina la un anumit moment al vietii acelei persoane, este mai mare decat la restul
oamenilor care nu au avut niciodata depresie.

Riscul de aparitie a unui nou episod de depresie creste cu fiecare episod

Tratament

Tratament initial

Tratamentul depresiei poate cuprinde administrarea de medicamente antidepresive, consiliere

terapeutic, cum ar fi terapia cognitiv-comportamental sau o combinare a celor doua
modalitati de tratament.

Consilierea terapeutica (psihoterapia) poate fi suficient in cazul depresiei usoare sau

moderate. In cazul in care simptomele de debut sunt severe, cel probabil tratamentul initial va
include atat medicamente antidepresive cat si consiliere terapeutic.

18
Internarea in spital poate fi necesar daca sunt prezente semne prevestitoare ale unui suicid, ca
de exemplu ganduri sau planuri de auto-vatamare sau de vatamare a altei persoane, detasare
de realitate (psihoza) sau un consum excesiv de alcool sau de droguri.

Poate fi necesara o perioada de 4 pana la 12 saptamani pana cand medicamentele s isi fac
efectul, desi de obicei ele actioneaz mai rapid.

In cazuri rare, terapia electroconvulsivanta (ECT) poate fi optiunea initiala de tratament

pentru persoanele care nu pot lua medicamente antidepresive, care nu au raspuns la alte
modalitati de tratament sau care au o depresie severa in care sunt prezente simptome
psihotice, comportament sinucigas sau incapacitatea de a se hrani. ECT presupune o stimulare
electrica usoara, aplicata in regiunea tamplelor, care provoac o scurta convulsie. Se consider
ca acest procedeu poate determina restabilirea echilibrului substantelor chimice cerebrale
numite neurotransmitatori (al caror dezechilibru a dus la aparitia depresiei).

Tratament de intretinere

Cel putin jumatate din cei care au un episod depresiv vor prezenta o recurenta a simptomelor
(recadere). Continuarea tratamentului pe o perioad 7 pana la 15 luni dupa recuperare va duce
la scaderea riscului de recadere.

De asemenea, tratamentul de intretinere mai cuprinde si:

- o dieta alimentara echilibrat

- evitarea consumului de alcool

- efectuarea de exercitii fizice in mod regulat

- somn odihnitor

Tratament in cazul agravarii bolii

La persoanele cu depresie recurenta, poate fi nevoie de tratament cu medicamente

antidepresive pentru tot restul vietii.

Daca depresia se agraveaz in timp ce persoana respectiva este deja sub tratament
medicamentos si consiliere terapeutica, se pot incerca alte medicamente in locul celui
administrat in prezent sau acestea se pot adauga la tratamentul initial.

19
S-a demonstrat ca terapia electroconvulsivanta (ECT) este o modalitate de tratament eficient
pentru depresia severa sau pentru depresia in care alte tratamente nu au avut efect.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Sunt mai multi pasi, pe care persoana in cauza ii poate face pentru a se ajuta pe sine in timpul
unui episod depresiv si pentru a preveni episoadele viitoare:

- sa stabileasc teluri realiste pentru sine si sa isi asume o parte rezonabila de responsabilitate

- sa incerce s isi impartaseasca sentimentele cu cineva; de obicei este mai bine decat sa se
izoleze sau sa fie secretoasa

- sa ii lase pe cei din familie sau pe prieteni sa o ajute

- chiar daca nu se simte motivata, sa incerce sa participe la activitati religioase, sociale sau de
alt tip

- sa faca cu regularitate exercitii fizice

- sa aib o alimentatie echilibrata;

Optiuni de medicamente

Sunt disponibile cateva optiuni de medicamente.

Uneori poate fi eficace o asociere intre un antidepresiv si un tip diferit de medicatie, cum ar fi
un stabilizator al dispozitiei sau un anxiolitic.

Atunci cand se administreaza un tratament antidepresiv, este important ca medicamentele sa

fie luate asa cum sunt prescrise de medicul curant. Pot trece mai multe saptamani pan sa se
observe o ameliorare a simptomelor.

Efectele secundare se pot diminua pe masura ce organismul se acomodeaz cu

medicamentele. Daca persoana respectiv decide sa intrerup administrarea tratamentului,
este important ca acest lucru sa fie facut treptat, prin scaderea dozei in mai multe etape, de-a
lungul unei perioade de timp de cateva saptamani.

20
Medicamentele antidepresive sunt:

- inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS, SSRI), precum Prozac, Zoloft, Fevarin,
Seroxat sau Cipralex

- antidepresive triciclice si tetraciclice, precum Amitriptilina, Anafranil (clomipramina) sau

Ludiomil (Maprotilina)

- antidepresive atipice, precum Wellbutrin, Efectin sau Remero

- inhibitori ai monoaminoxidazei (IMAO).

Alte tratamente

Consilierea terapeutica este o parte important in tratamentul depresiei. Terapii

complementare cum ar fi terapia prin masaj, pot de asemenea sa ajute la obtinerea unei
vindecari mai rapide si la imbunatirea calitatii vietii.

Terapia de familie poate fi de ajutor, persoanei respective si celor din jur, sa faca fat
depresiei.

Terapia electroconvulsivanta (ECT) poate fi folosit in cazul celor care nu pot lua
medicamente antidepresive, care nu au raspuns la alte tratamente sau care au o depresie sever
si prezint simptome psihotice, comportament sinucigas sau incapacitatea de a se hrani.

Psihoterapia este o parte importanta a tratamentului depresiei.

Tipurile de psihoterapie cele mai folosite sunt:

- terapia cognitiv-comportamentala,

- terapia interpersonala,

- terapia de tip problem-solving,

- terapia familial,

Terapii complementare care pot fi utilizate in tratamentul depresiei sunt:

21
- preparatele obtinute din planta St. John: s-a demonstrat ca sunt eficiente in depresia usoara
sau moderat, dar pot interactiona cu alte medicamente

- uleiul de peste ce contine acizi grasi omega-3: in prezent sunt in desfasurare studii pentru a
se vedea daca are efect antidepresiv

- SAM-e (S-adenozilmetionina), o substanta care, in mod natural, face parte din plante si din
celulele animale - este folosita uneori in tratamentul depresiei; sunt date care arata ca SAM-e
poate fi util in ameliorarea simptomelor depresive.

SCHIZOFRENIA

DEFINIII

Schizofrenia reprezint un grup de tulburari psihice in care realitatea este interpretat in mod
anormal. Schizofrenia se caracterizeaz prin halucinatii, delir, comportament si gndire
dezorganizat. Persoanele cu schizofrenie se izoleaz de ceilalti oameni si de activitaile din
jurul lor, retragandu-se intr-o lume interioara marcat de psihoz.

Schizofrenia este o boal cronic, ce necesit tratament pe toat durata vietii. Dar datorit
noilor medicamente, simptomele schizofreniei pot fi ameliorate, pacientului sa aib o viat
productiv si placut.

Semne si simptome

Exist mai multe tipuri de schizofrenie, astfel ca semnele si simptomele variaz.

In general, aceste simptome includ:

- credinte care nu se bazeaza pe realitate (delir), cum ar fi credinta pacientului c cineva

unelteste impotriva lui

- halucinatii auditive sau vizuale (pacientul aude si vede lucruri care nu exista); mai frecvente
sunt halucinatiile auditive

- vorbire incoerent

- neglijarea igienei personale

22
- lipsa emoiilor

- emotii nepotrivite contextului in care se gaseste pacientul

- manifestri agresive

- comportament catatonic

- o senzaie persistent c este urmarit

- probleme de functionare la scoal sau la serviciu

- izolare social

- neindemanare, miscari necoordonate.

Schizofrenia variaz de la usoar la sever. Unii pacieni pot fi capabili s functioneze bine in
viaa de fiecare zi, in timp ce alii au nevoie de ingrijiri intensive, specializate. In unele
cazuri, simptomele schizofreniei par s apar brusc. In alte cazuri aceste simptome se dezvolt
treptat, de-a lungul mai multor luni, si pot sa nu fie observate de la inceput.

In timp, devine dificil pentru pacient sa functioneze bine. Ii va fi imposibil sa mearg la

scoal sau la serviciu. Pot apare probleme relationale, partial datorit dificultatilor pe care le
are pacientul de a decodifica corect mesajele sau emotiile celorlalti. Isi poate pierde interesul
pentru activitai care in trecut ii faceau placere. Poate deveni nelinistit sau agitat sau sa cad
intr-o stare asemanatoare transei si sa nu mai raspunda celor din jur.

In plus fata de simptomele generale, acestea sunt impartite in trei categorii pentru a usura
diagnosticul si tratamentul.

Simptome si semne negative

Acestea reprezint o pierdere sau o diminuare a abilitatilor emotionale sau comportamentale:

- pierderea interesului pentru activitaile zilnice

- aplatizarea afectiv

- reducerea abilitatilor de a planifica activitai si de a le indeplini

23
- neglijarea igienei

- izolare social

- lipsa motivaiei.

Semne si simptome pozitive

Acestea sunt gnduri si percepii distorsionate, care arat lipsa contactului cu realitatea. Ele
pot include:

- halucinatii, sau simtirea unor lucruri care nu sunt reale; in schizofrenie, auzirea unei voci
este o halucinatie frecventa; aceste voci pot prea ca dau instructiuni despre cum s se poarte
pacientul, si uneori pot include ranirea altora

- deliruri, sau credinte care nu au baza in realitate; spre exemplu, pacientul poate crede c
televizorul ii directioneaza comportamentul sau ca fore exterioare ii controleaz gandurile

- tulburari ale gandirii, sau dificultai de vorbire si organizare a gandurilor, cum ar fi oprirea
din vorbit in mijlocul propozitiei sau bolborosirea de cuvinte fara sens, cunoscut sub numele
de salata de cuvinte

- tulburari ale miscarilor, cum ar fi miscari repetitive, neindemanare sau miscari involuntare.

Semne si simptome cognitive

Acestea cuprind probleme ale memoriei si atentiei. Ele pot fi cele mai debilitante in
schizofrenie intrucat interfer cu abilitatea de a-si indeplini activitatile zilnice. Includ:

- probleme in intelegerea sensului unei informatii

- dificultati de mentinere a atentiei

- probleme de memorie.

Factori de risc

Schizofrenia afecteaza 1% din populatie. La persoanele care au o rud apropiat cu

schizofrenie, boala este mult mai frecventa aproximativ 10%. La barbati, simptomele

24
schizofreniei apar in mod tipic la adolescenta sau la tanarul adult. La femei, acestea apar dupa
20 de ani sau dup 30 de ani.

Desi cauza precis a schizofreniei nu este cunoscuta, au fost identificai anumiti factori care
par sa creasc riscul de dezvoltare sau declansare a bolii:

- istoric familial de schizofrenie

- expunerea la virusuri in viata intrauterina

- malnutritia in viat intrauterina

- circumstante de viata stresante

- varsta parental crescut

- utilizarea de droguri psihoactive in adolescent.

Consult de specialitate

Se recomand consultul de specialitate ct mai precoce in cazul aparitiei unor simptome ale
schizofreniei. Aceasta afectiune nu se amelioreaz de la sine, dimpotriv, in timp, se
agraveaz fara tratament. Totusi, exist persoane care prezint aceste simptome, dar nu
recunosc ca le au sau ca au nevoie de ajutor. Familia si prietenii sau colegii de serviciu sau
scoala pot fi primii care sa sugereze ca pacientul are nevoie de ajutor.

Gandurile de suicid

Ideile suicidare si comportamentul suicidar sunt foarte frecvente la pacientul cu schizofrenie.

In cazul in care acestea apar, se recomanda ca pacientul s:

- contacteze un prieten sau un membru al familiei

- contacteze personalul medical

- contacteze preotul sau pe altcineva din comunitatea religioas

- mearga la camera de garda a celui mai apropiat spital

- sune la urgente pentru ajutor.

25
Pentru diagnostic, medicul care suspecteaza ca un pacient are schizofrenie va realiza o
evaluare medicala completa si teste psihologice. Astfel poate elimina din gandirea medicala
alte afectiuni care pot da acele simptome, poate stabili diagnosticul si verifica daca sunt
prezente complicatii.

Criterii de diagnostic pentru schizofrenie

Criteriile de diagnostic pentru schizofrenie sunt:

- prezena a cel putin doua din urmatoarele: delir, halucinatii, vorbire dezorganizat,
comportament dezorganizat sau catatonic, sau prezena simptomelor negative

- disfuncie semnificativ in abilitatea de a munci, merge la scoala sau a indeplini sarcinile

zilnice

- aceste semne sunt prezente de cel putin ase luni

- nu sunt prezente alte tulburri mentale.

Pacientul poate fi diagnosticat cu unul din cele cinci tipuri de schizofrenie, desi nu toi
pacientii se potrivesc unei categorii specifice. Aceste cinci subtipuri sunt:

- paranoid

- catatonic

- dezorganizat

- nediferentiat

- rezidual.

Pacientul poate discuta cu medicul despre tipul de schizofrenie pe care il prezint pentru a
invaa mai multe despre boala si despre solutiile de tratament.

Tratament

26
Schizofrenia este o boal cronic ce necesit tratament de-a lungul intregii vieti, chiar dac
pacientul se simte mai bine, iar simptomele nu sunt evidente. Tratamentul cu medicamente si
terapie psihosociala poate ajuta pacientul s-si tina afectiunea sub control si sa devin un
participant activ si informat in propria ingrijire. In timpul perioadelor de criza sau a celor cu
simptome severe, poate fi necesar spitalizarea pentru siguranta pacientului si pentru ca acesta
s beneficieze de hrana, somn si conditii de igiena adecvate.

Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos este cel mai important in tratarea schizofreniei

Medicatia antipsihotic este cel mai frecvent prescris pentru tratamentul schizofreniei. Ea
poate controla simptomele prin efecte asupra unor neurotransmitatori cerebrali: dopamina si
serotonina. Exista doua tipuri principale de medicatie antipsihotic:

Antipsihotice conventionale sau tipice: aceste medicamente sunt considerate, in mod

traditional, eficiente pentru a controla simptomele pozitive ale schizofreniei. Ele au efecte
secundare neurologice frecvente si potential severe, incluzand dischinezia tardiva si
simptomele parkinsoniene. Acest grup de medicamente cuprinde:

- Haloperidol

- Tioridazin

- Fluphenazina

Aceste antipsihotice tipice sunt deseori mai ieftine, in special variantele generice, lucru care
este important mai ales in cazul in care tratamentul este necesar pe termen lung.

Antipsihotice de noua generatie, numite si antipsihotice atipice. Aceste antipsihotice mai noi
sunt eficiente atat pe simptomele negative cat si pe cele pozitive. Aceasta grupa cuprinde:

- Clozapina

- Risperidona

- Olanzapina

27
Alegerea medicamentului depinde de fiecare pacient. Poate dura si cateva saptamani de la
introducerea medicatiei pana sa se observe o ameliorare a simptomelor. In general, scopul
tratamentului cu medicamente antipsihotice este controlul eficient al semnelor si simptomelor
cu cele mai mici doze posibil. Pot fi de folos si alte medicamente, cum ar fi antidepresivele si
medicatia antianxioasa.

Tratament psihosocial

Desi medicaia este baza tratamentului in schizofrenie, psihoterapia si alte terapii psihosociale
sunt de asemeni importante.

Terapie individual

Psihoterapia condus de un profesionist experimentat il poate ajuta pe pacient sa faca fat mai
bine problemelor de fiecare zi determinate de schizofrenie. Terapia il poate ajuta s-si
imbunatateasc abilitatile de comunicare, relatiile, abilitatea de a lucra si motivaia pentru a
continua tratamentul. Invaand despre schizofrenie poate s o inteleag mai bine si s
inteleag cat de important este sa ia tratamentul medicamentos. De asemeni, il poate ajuta s
faca fat stigmatizarii legat de faptul ca are schizofrenie.

SUICIDUL N ALCOOLISM I TOXICOMANII

Justificarea ratei nalte de suicid n alcoolism i toxicomanii apare din urmtoarele

motive:

30% din alcoolici sunt depresivi i acetia recurg la alcool sau la droguri diverse
pentru a putea suporta mai uor supliciul depresiei lor. Exist i teoria unor psihologi conform
creia alcoolicul, contient de continua degradare, recurge dezndjduit la suicid.

Suicidul n abuz de substan mai poate fi ocazionat de simptome psihotice (n special

halucinaii) aprute n timpul strii confuzionale de delirium tremens sau n urma unei
intoxicaii cu diferite droguri.

28
 Exist situaii n care, nainte de realizarea actului suicidar, individul consum o
cantitate mare de alcool, ceea ce duce la catalogarea lui drept alcoolic.

Suicidul este citat foarte frecvent n cadrul alcoolismului (aproximativ 15% din cei cu
dependen), fr a fi neaprat expresia alcoolismului. Asocierea alcoolismului cu o
simptomatologie depresiv crete riscul suicidar.

Bazat pe nivelele alcoolemiei, 40% din indivizii care au o tentativ de sinucidere au

consumat alcool mpreun cu medicamente. Brbaii i persoanele vrstnice au nivelele cele
mai crescute ale alcoolemiei. Alte studii au artat c indivizii alcoolici depresivi tind s caute
tratament mai frecvent dect aceia care nu sunt depresivi. Exist o considerabil
comorbiditate (60%) ntre depresie i problemele cu alcoolul n cazurile de sinucidere.
Intoxicaia cu medicamente este cauza morii n 90% din cazurile de sinucidere i este mult
mai frecvent la alcoolici datorit interaciunilor letale produse de combinarea celor dou
droguri.

Drogurile cele mai frecvent folosite sunt antidepresivele (cnd pacientul a fost tratat
cu ele) i tranchilizantele medii. Este evident c, atunci cnd medicii prescriu antidepresive,
trebuie s ia cele mai mari precauii n ceea ce privete sigurana pacientului, cum ar fi
supravegherea continu a acestuia n timpul tratamentului.

ALCOOLISMUL CRONIC

Alcoolismului este: consumarea frecvent a unei cantiti variabile de buturi alcoolice timp
mai ndelungat care determin dependen toxico-maniac i apariia diferitelor tulburri
neuro-psihice.

Alcoolismul a fost definit prin trei factori:

consumul excesiv de alcool

deteriorarea psihic progresiv

comiterea de acte antisociale

Dependena de alcool reprezint o stare de intoxicaie cronic caracterizat prin nevoia

imperioas de a consuma alcool, dependen care poate fi att fizic ct i psihic
29
. Pentru dependen, sau mai folosit termeni ca: toxicomanie, obinuina. Dependena psihic
este precoce i reprezint impulsul psihic nestpnit de a continua consumul de alcool pentru
realizarea unei senzaii subiective de confort, de reducere a tensiunii psihice.

Dependena fizic este mai tardiv i se traduce prin apariia unui sindrom de sevraj, atunci
cnd a fost ntrerupt sau redus brusc consumul de alcool.

n concluzie, dependena de alcool se caracterizeaz prin:

dificulti n a controla comportamentul legat de consumul de alcool cu dorina

impulsiv de a consuma alcool.

tolerana crescut la alcool cu creterea dozelor

neglijarea responsabilitilor socio-profesionale i familiale n favoarea timpului

acordat preocuprii i consumrii buturilor alcoolice

apariia unor afeciuni somatice: hepatice, cardiace, digestive i ale sistemului nervos
i afeciuni psihice.

apariia strii de sevraj duce la reducerea sau ncetarea brusc, accidental sau voit a
consumului de alcool.

Manifestri clinice i morfopatologice

Sindromul de sevraj

Manifestrile clinice ale sindromului de sevraj sunt:

sindromul de abstinen la alcool

Se caracterizeaz prin apariia la un interval de cteva zile (uneori chiar 24 de ore) de la

reducerea sau ncetarea consumului de alcool, la un pacient care anterior a abuzat de alcool, a
unei simptomatologii care include senzaie de disconfort nedefinit, tremor fin i distal al
membrelor, limbii, buzelor, pleoapelor, tremurturile putnd s se accentueze pn la
adevrate mioclonii.

delirul alcoolic subacut (predelirium tremens)

30
Tabloul clinic const din: tremurturi cu caracteristicile celor din sindromul de abstinen
alcoolic, delir halucinator cu halucinaii, cel mai frecvent vizuale, dar i auditive, olfactive,
gustative i mai rar tactile.

delirium tremens

Simptomatologia este mai intens dect n cazul sindromului de abstinen i a celui de delir
alcoolic subacut i const din: tremurturi de intensitate mare, generalizate,cu disartrie,
tulburri de mers, tulburri de tonus muscular.

TULBURARI ALE ALCOOLISMULUI CRONIC; halucinoza alcoolic acut

,encefalopatiile alcoolice acute, demena alcoolic,gastrita,hepatopatii etilice, tulburrile
cardiovasculare

Tratamentul alcoolismului cuprinde:

1. Cura de sevraj i corectarea tulburrilor metabolice

2 Cura de dezgust: tratamentul apetenei alcoolice prin crearea unei rezistene fa de

buturile alcoolice.
3 Cura psihoterapeutic de susinere

4 Post cura de securitate i control

5 Cura de sevraj i corectare a tulburrilor metabolice

Tratamentul alcoolismului cronic

Tratamentul alcoolismului cronic se realizeaz printr-o mbinare a psihoterapiei cu

tratamentul medicamentos, care consta n:

1. Somatotrope, care vizeaz ameliorarea funciilor ficatului, reechilibrarea

hidroelectrolitic.
2. Medicaie de repulsie, care urmrete instalarea unui reflex condiionat negativ la
ingerare de alcool.

3. Psihotrope, ce vizeaz corectarea tulburrilor psihice asociate consumului de alcool

31
 SUICIDUL N TULBURRILE DE PERSONALITATE

Cunoate o rat surprinztor de nalt. Poate aprea fie n cadrul episoadelor

depresive aprute la un moment dat n evoluia tuburrii, fie este expresia unei
tentative suicidare reuit dar iniial veleitar, formal, de natur s argumenteze un
antaj

TULBURRI DE PERSONALITATE

Tulburarile de personalitate pot cunoaste o multitudine de forme, pot fi mai mult sau
mai putin grave, insa in oricare dintre aceste situatii afecteaz viata pacientului si a
familiei acestuia.

Aceste tulburari sunt schiate din copilarie, dar se cristalizeaz la adolescent i insoesc
persoana in cauza de-a lungul vietii. Ele se manifest la nivel comportamental, dar

32
 subiectul nu le recunoaste ca atare, provocandu-i o incapacitate de integrare armonioasa la
conditiile mediului social.

Caracteristici obisnuite ale pacientilor cu tulburari de personalitate:

- modele de comportament cronice si durabile, nu episodice;

- blamarea constant a altora;

- functia social si ocupational tulburate;

- dependenta sau independenta excesiv;

- frecvent "dezamagiti" de catre partener;

- trecere de la subevaluare la supraevaluare;

- relatii interpersonale tulburi sau instabile;

Clasificare

Din multitudinea de descrieri ale tulburarilor de personalitate, un model de clasificare se

prezinta astfel:

1. Tulburarea de personalitate de tip paranoid (prevalen mai inalt la barbai)

Tulburarea de tip paranoid se caracterizeaza prin orgoliu excesiv, neincredere in oameni si

neintelegerea motivatiei lor psihologice. Pacientii au o suspiciozitate nu numai
nejustificat, dar si inflexibil in multe situatii de viat, care nu este abandonat chiar dac
i se prezint contraargumente convingatoare care sunt invariabil ignorate.

2. Tulburarea de personalitate de tip schizoid (mai des intalnita la barbati si cu forme forme
clinice mai severe, comparativ cu femeile)

Se caracterizeaz prin incapacitatea de a forma relatii sociale, evidentiate prin absenta caldurii
sentimentelor, indiferena la aprecieri pozitive, la critica sau la sentimentele celorlati. Grupul
social ii percepe ca izolati, reci, lipsiti de tandree, evitandu-le apropierea.

33
 3 .Tulburarea de personalitate de tip disocial (rata pe sexe este net superioara barbatilor,
raportul barbati/femei fiind de 3/1; tulburarea pare a fi asociat cu mediul urban, cu un status
socio-economic precar).

4 .Tulburarea de personalitate de tip emoional instabil (prevalena tulburarii nu este cert

estimat, dar s-a constatat ca este mai frecvent in tarile occidentale, comparativ cu cele
orientale, la popoare latine, comparativ cu cele slave; pot aparea si alte complicatii:
alcoolomanie, toxicomanie, depresie, suicid).

5.Tulburarea de personalitate de tip histrionic (prevalenta este mai inalta la femei; evolutia
prezinta o ameliorare a trasaturilor in a doua parte a existentei).

6. Tulburarea de personalitate de tip anxios (evitant) (prevalenta tulburarii este de aproximativ

0.5 - 1% din populatia generala si de 10% din populatia centrelor de sanatate mintala; evolutia
tulburarii este continua si ondulanta, fiind semnificativ influentata de situatii
psihotraumatizante si frustrante).

CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI IN INGRIJIREA BOLNAVILOR PSIHICI

Internarea pacientului n spital

Internarea bolnavului cu tentativ de suicid se face n clinica de psihiatrie sau la inceput

in secia de urgent petru a fi stabilizat.Internarea n spital a bolnavului se face pe baza
buletinului de identitate, a biletului de trimitere eliberat de: cabinet medical individual care
recomand internarea sau de la medicul din ambulatoriul sau pe baza biletului de ransfer
eliberat de alt spita. Cazurile grave vor fi primite fr bilet de transfer sau trimitere, bolnavii
internai fiind nscrii n registrul de urgen. Acolo se completeaz foaia de observaie cu
datele de identitate ale bolnavului i datele anamnestice culese de la bolnav sau nsoitori.

34
 n vederea examinrii bolnavului de ctre medic, asistenta va ajuta bolnavul s se
dezbrace i va asigura condiii necesare unei bune derulri a examinrii.

Dup stabilirea diagnosticului nainte de a ajunge n secia cu paturi, bolnavul trece prin
serviciul de internare unde:

- va fi mbiat i dac e cazul deparazitat;

- hainele i obiectele persoanle vor fi nregistrate n vederea nmagazinrii pe perioada

internri

O primire adecvat n secie diminueaz stresul suferit de bolnav la internare i uureaz

adaptarea lui la mediul spitalicesc. Asistenta de salon introduce bolnavul n salonul indicat, i
face cunotin cu ceilalti bolnavi, l ajut s-i aranjeze obiectele n noptier, l conduce
pentru a cunoate secia, prezentndu-i cabinetul asistentelor, sala de mese, grupul sanitar, l
aduce la cuntin regulamentul de ordine interioar.

Asigurarea condiiilor de spitalizare

In spitale de psihiatrie, asigurarea condiiilor de specialitate a bolnavilor are un rol foarte

important.

Bolnavii internai aici s se simt ct mai confortabil, de aceea se vor asigura saloane de zi ct
i saloane de noapte. Saloanele trebuie s fie de dimensiuni mici (2-3), s fie bine aerisite,
linitite. Se va avea ns grij ca prizele s fie bine izolate. De asemenea, ferestrele prevzute
cu gratii, iar rezervele rezervate bolnavilor agitai sunt capitonate cu cauciuc moale i sunt
prevzute cu vizoare. De asemenea, secia de psihiatrie trebuie s asigure bolnavilor i ateliere
pentru ergoterapie.Pentru c bolnavii stau majoritatea timpului spitalizrii n pat acesta trebuie
s aib anumite caliti: s fie comod, s prezinte dimensiuni potrivite care s satisfac att
cerinele de confort ale bolnavului ct i ale personalului de ngrijire, s-i permit bolnavului
s se poat mica n voie, s nu limiteze micrile. De asemenea, se va asigura schimbarea
lenjeriei de pat de cte ori este nevoie.

Asigurarea condiiilor igienice pacienilor internai

35
De aceea, asistenta medical are misiunea delicat de a controla n mod discret, de a ndruma
i la nevoie, de a efectua, atunci cnd este cazul toaleta de diminea i sear. Astfel ea va
ndemna bolnavul s-i spele faa, gtul, membrele superioare, regiunea axilar. De asemenea
s efectueze toaleta cavitii bucale i s-i ngrijeasc prul. Dac este cazul va atrage atenia
i asupra lenjeriei de corp s fie tot timpul curat i ngrijit.

Observarea poziiei pacientului n pat

Bolnavi psihici trebuie supravegheai in mod deosebit pentru a preveni conduite de auto
agresiune sau de violena faa de ceilali pacienti.. n cazul bolilor psihice bolnavii nu au o
anume poziie n pat sau n timpul dar foarte frecvent lenevesc n pat i este necesar
supravegherea poziiei pentru a preveni escarele. Se poate urmrii poziia bolnavului si
pentru a sesiza eventualele modificri survenite n timpul tratamentului.De asemenea este
foarte important de urmrit i faciesul bolnavului. De cele mai multe ori, la un neurastenic se
poate observa foarte uor un facies care trdeaz, oboseala, astenia de care el se plnge. Este
un facies puin mobil, cu trsturile trase.

Urmrirea funciilor vitale este o sarcin foarte important pentru asistenta medical, att
pentru a urmri evoluia boli, ct i pentru a urmri evoluia tratamentului deoarece unele
medicamente pot influena aceste funcii. Ele vor fi msurate de dou ori pe zi (dimineaa i
seara) i vor fi notate n foaia de observaie

Msurarea parametrilor vitali:

Msurarea tensiunii arteriale: Tensiunea arterial este fora cu care sngele apas pe
pereii arterelor prin care circul. Msurarea periodic, uneori zilnic, a tensiunii este una
dintre cele mai simple i la ndemn msuri de prevenire a afeciunile cardiace. Valorile
tensiunii arteriale sunt de obicei mai sczute dimineaa i mai ridicate spre sear, mai sczute
vara i mai ridicate iarna. Cele dou valori ale tensiunii arteriale (TA) sunt date de contracia
i relaxarea inimii (sistol, respectiv diastol). Valorile tensionale poart numele de sistolica
(valoarea cea mai mare) i diastolica (valoarea cea mai mic). n cazul unui adult, valorile
presiunii arteriale situate sub nivelul de 140 de milimetri coloan de mercur (prescurtat 140
mmHg) pentru sistolica i 90 mmHg pentru diastolic sunt cele considerate normale. n
general, medicii consider aceste valori ca un prag maxim admis. n mod normal, tensiunea
luat n picioare trebuie s fie puin mai mare dect n poziia culcat. Valorile msurate
dimineaa, la sculare, nainte de a mnca i dup perioada de odihn de peste noapte, este
considerat tensiunea fundamental. Valorile presiunii arteriale n cazul femeilor nsrcinate
36
trebuie interpretate numai de ctre medic, deoarece sarcin poate influena mult aceste valori.
TA la limita superioar a normalului este 120-139 / 80-89 i este considerat prehipertensiune.

Pregatire materiale:aparat de msurat tensiunea tensiometru,stetoscop biauricular,pix de

culoare roie,foie de observatie.

Msurarea tensiunii arteriale se face astfel:

- Pacientul trebuie s fie n poziie eznd sau culcat, relaxat, fr s-i ncrucieze
picioarele.

- Se poate msura la un singur bra sau la amndou se se vor lua n considerare valorile
cele mai ridicate. La masurarile viitoare se va lua braul la care s-a msurat tensiunea cea mai
mare.

- Se monteaz tensiometrul direct pe piele - Se ncepe insuflarea n tensiometru pn

la o cifr adecvat, n funcie de vrsta i de nregistrrile anterioare, apoi se elibereaz lent
aerul de manet. Dac se folosete stetoscopul, primul zgomot care se aude coincide valorii
tensiunii sistolice i ultimul tensiunii diastolice. Cu aparatele electronice valorile apar pe un
ecran. Tensiunea arterial trebuie msurat de dou ori.

Msurarea temperaturii

Temperatura corporala sau valoarea temperaturii corpului se msoara cu termometrul. In mod

normal temperatura corpului variaz ntre 36,5 i 37 grade Celsius dar pacienii cu alcoolism
acut pot avea stari hipotermice.Msurarea temperaturii corporale se face axilar, n rect,
eventual n cavitatea bucal.

Materiale necesare:termometru cu mercur sau electronic;pix de culoare albastr;foaie de

temperatura;comprese pentru tergerea secreiilor axilare;materiale penru dezinfectarea
termometrului dupa utilizare: alcool sanitar, tampon de vata, sau diferite soluii septice:
cloramin 1% . - materiale penru dezinfectarea termometrului dupa utilizare: alcool sanitar,
tampon de vata, sau diferite soluii septice: cloramin 1% .

Alimentaia bolnavului

Alimentaia bolnavului neurastenici este o alimentaie activ. Ea trebuie s aib n vedere

hrnirea substanial a bolnavului cu att mai mult ct acetia sufer de foarte multe ori de o

37
lips a poftei de mncare.Bolnavii psihici au un regim alimentar normal. Se vor suprima, ns,
alcoolul, condimentele i excesul de carne sau de conserve. Bolnavul va avea mai multe mese
pe zi, uoare i dese.Alimentaia ca fi bogat n legume i fructe, care s-i asigure un aport
mrit de vitamine, n special vitamina A, B1, B6, C.Pot aparea probleme cu deficitul de
alimenie ,si atunci bolnavul va fi stimulat sau ajutat s manance.

Administrarea medicamentelor i hidratarea organismului

1. n spital medicamentele sunt prescrise de medicul curant fiind consemnate n rubric

,,tratament,, din foaia de observaie, cu data calendaristic, forma de prezentare (fiol, tablete)
doz pe 24h, calea de administrare, doza unic i orarul.La indicaia medicului asistenta
medical administreaz medicamentele, prescrise, innd cont de regulile de administrare a
medicamentelor.

Hidratarea parenteral pentru prevenirea deshidratarii i a dezechilibrului electrolitic

Perfuzia - introducere pe cale parenterala (intravenoasa) , picatur cu picatur, a

soluiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si volemic a organismului.
Introducerea lichidelor se poate face prin ace metalice fixate direct in vena, prin canule de
material plastic ce se introdud transcutanat prin lumenul acelor (acestea apoi se retrag) sau
chirurgical, prin evidentierea venei in care se fixeaza o canula de plastic ce se mentine chiar
cateva saptamani (denudare venoasa).

Scop : hidratarea si mineralizarea organismului; administrarea medicamentelor la care

se urmareste un efect prelungit; depurativ - diluand si favorizand excretia din organism a
produsilor toxici: completarea proteinelor sau altor componente sangvine, alimentatie pe cale
parenterala.

Pregatirea materialelor necesare:

- tava medicala acoperita cu un camp steril; trusa pentru perfuzat solutii ambalata steril;
solutii hidrante in sticle inchise cu dop de cauciuc si armatura metalica sau in pungi originale
de material plastic, riguros sterilizate si incalzite la temperatura corpului;garou de
cauciuc;tavita renala;stativ prevazut cu bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor;1 - 2
seringi Luer de 5 - 10 cm cu ace pentru injectii intravenoase si intramusculare sterilizate;o

38
perna muama;1- 2 pense sterile;o pensa hemostatica;casoleta cu campuri sterile; casolete cu
comprese sterile;substante dezinfectante ;alcool;tinctura de iod; romplast; foarfece; vata.

Se pregatesc instrumentele si materialele necesare. Dup care se scoate tifonul sau celofanul
steril de pe flacon. Se desface aparatul de perfuzie i se nchide prestubul. Se ndeparteaz
teaca protectoare de pe trocar i se ptrunde cu el prin dopul flaconului. Se nchide cu pensa
hemostatic, imediat sub ac tubul de aer, se ndeparteaz teaca protectoare de pe ac i se
ptrunde cu acesta n flacon, prin dopul de cauciuc, fr s se ating trocarul. Se suspend
flaconul pe suport. Se fixeaza tubul de aer la baza flaconului cu o band de romplast. Se
ndeparteaz pensa hemostatica, deschiznd drumul aerului n flacon. Se ndeparteaz teaca
protectoare de pe captul portac al tubului, se ridic deasupra nivelului substanei
medicamentoase din flacon i se deschide uor prestubul, lsnd s curg lichidul n
dispozitivul de perfuzie, fr ca picuratorul s se umple cu lichid. Se coboar progresiv
portacul, pana cand tubul se umple cu lichid, fiind eliminate complet bulele de aer. Se ridic
picuratorul n poziie vertical i se nchide prestubul, aparatul rmnand atrnat pe stativ.

Pregatirea psihica i fizic a bolnavului. I se explic bolnavului necesitatea tehnicii. Se aeaza

bolnavul pe pat, n decubit dorsal, ct mai comod, cu antebraul n extensie i pronaie. Se
aeaza sub braul ales o perna tare, acoperit cu muama i cmp steril.

Efectuarea perfuziei

Splarea pe mini cu ap i spun. Se examineaz calitatea i starea venelor. Se aplic garoul

de cauciuc la nivelul braului. Se dezinfecteaz plica cotului cu alcool. Se cere bolnavului s
nchida pumnul i se efectueaz puncia venei alese. Se verific poziia acului n vena, se
ndeparteaz garoul i se adapteaz amboul aparatului de perfuzie la ac. Se deschide
prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului n vena i se regleaza viteza de scurgere a
lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, n funcie de necesitate. Se fixeaz cu
leucoplast amboul acului i poriunea tubului invecinat acestuia, de piele bolnavului Se
supravegheaza permanent starea bolnavului i funcionarea aparatului. Dac este necesar se
pregtete cel de-al II-lea flacon cu substana medicamentoas, ncalzindu-l la temperatura
corpului. nainte ca flaconul s se goleasc complet, se nchide prestubul pentru a mpiedica
ptrunderea aerului n perfuzor i se racordeaz aparatul de perfuzie la noul flacon. Se

39
deschide prestubul, pentru a permite lichidului s curg; operaia de schimbare trebuia s se
petreaca ct mai repede, pentru a nu se coagula sangele refulat din ac i se regleaza din nou
viteza de perfuzat a lichidului de perfuzat. nainte de golirea flaconului se nchide prestubul,
se exercit o presiune asupra venei puncionate cu un tampon mbibat n soluie dezinfectant
i printr-o micare brusc, n direcia axului vasului, se extrage axul din vena. Se
dezinfecteaz locul punciei cu tinctur de iod, se aplic un pansament steril i se fixeaz cu
romplast.

Reorganizarea locului de munca. Seringa., acele, aparatul de perfuzat se arunca conform

normelor. Se noteaz n foaia de observaii data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat
perfuzia.

Recoltarea produselor biologice i patologice

Regulile de baz n aplicarea precauilor universale:

Considerarea c toi pacienii sunt poteniali infectai;

considerarea ca sngele, alte fluide biologice i esuturile sunt contaminate cu HIV i
HBV;

o considerarea c acele i alte obiecte folosite n practica medical sunt contaminate

dup utilizare.

Unul din rolurile cele mai importante pe care asistenta medical le are n ngrijirea
bolnavilor l reprezint i efectuarea recoltrilor de produse biologice i patologice.

Examen de urin

Dup toaleta organelor genitale externe se recolteaz 150 ml de urin.

. Evacuarea coninutului gastric i intestinal

Evacuarea coninutului gastric si intestinal se face prin

Provocarea de vrsaturi;

Spltur gastric;

40
Administrarea de purgative

Se recomand ca nainte de aplicarea acestor msuri sa se administreze per oral antidotul

chimic care precipit toxicul.

Provocarea de vrsturi

este cea mai rapid metod care poate fi aplicat imediat n orice loc.nainte de a provoca
vrsatura, pentru c aceasta sa fie eficace, este obligatoriu sa administram bolnavului:- Ap
potabil sau alte lichide ( lapte, albu de ou batut de la cel putin 10 ou, sucuri de fructe sau
suspensie de crbune medicinal)

- Cantitatea de lichid administrat este de maximum 300 ml pentru o porie.O porie mai mare
ar putea ca n timpul efortului de vrsturi s deschid pilorul i s propulseze o cantitate de
lichid toxic n intestin. La fiecare pahar de lichid cldut se mai poate aduga o lingur de
sarede buctarie (solutia cldutde clorur de sodiu avnd aciune emetizant prin exercitarea
receptorilor mucoasei gastrice)- Dup administrarea lichidului urmeaz provocarea vrsaturii
prin iritarea mecanic a fundului gtului, iritarea bazei limbii, a valului palatin si a peretului
posterior al faringelui cu un apsator de limba.- Dup eliminarea coninutului gastric prin
vrsatur se repet manevra pan se ajunge la o cantitate total de 3-4 l de
lichid.Administrarea de lichide si provocarea de vrsaturi este indicat ndeosebi la domiciliul
bolnavului sau la locul accidentului i n cabinetele medicale unde nu exist condiii pentru
spalatur gastric.Contraindicaiile provocrii de vrsturi: n stri comatoase ( pericol
imediat de asfixie prin aspiraia coninutului gastric ); la cardiaci ( poate provoca colaps ) ; la
vrstnici aterosclerotici si hipertensivi (pericol de hemoragie cerebral ) ; la emfizematoi
( pericol de pneumotorax ), la gravide ( pericol de declanare a travaliului) ; n convulsii ( sau
n ingestiade substane convulsivante) ; n ingestia de derivaii de petrol ( pericol
de pneumonii chimice prin aspiraie).

Spltura gastric

Este o msur terapeutic esential, care trebuie aplicat imediat ( exceptnd

contraindicaiile ) mai ales in primele patru ore de la ingestia substanei toxice, sau chiar i
dupa 10-12 ore.n caz de intoxicaii cu barbiturice, chiar la 24 de ore, deorece unele tablete
sunt insolubile, sau se dizolv foarte lent.n felul acesta bolnavul se poate afla sub pericolul
unui stop cardio-respirator, n funcie de timpul deresorbie a comprimatelor, daca nu se
evacueaz stomacul.Material necesar :- sonde gastrice ( tub Faucher sau sonde de dimensiuni

41
mai mici);- deprtator de maxilare;- o palnie; o sering Guyon ;- galeat pentru colectarea
lichidului;- lichid de spalatur.Bolnavul n stare de veghe aezat pe un scaun va fi imobilizat,
pentru a preveni scoaterea tubului; se scot protezele dentare unde este cazul.nainte de
introducerea sondei, se masoar pe sonda distana de la arcad dentar la varful apendicelui
xifoid, distanta care va fi marcat pe sonda cu leucoplast.Sonda va fi uns cu substant
lubrefiant (ulei deparafin) i seintroduce n stomac pan la semnul marcat cu leucoplast.

Atenie: Pentru a se asigura c sonda a ajuns n stomac i nu n trahee,introducem capatul

liber al acesteia intr-un pahar cu ap.Dac se produce barbotaj n timpul expiraiei, atunci
sonda se afl n trahee i o scoatem.Odat sonda ajuns n stomac, se adapteaz la captul
acesteia o sering Guyon, plin cu ap potabil.Apa se va introduce n stomac i apoi se va
aspira coninutul gastric ( pentru determinri toxicologice de laborator).Se scoate seringa si se
adapteaz o palnie, n care se toarn apa potabil cldut i o suspensie de carbune medicinal
n ap.Cantitatea odata introdus (300-500 de ml de portie), se provoac vrstura prin
micarea tubului n sus i n jos.

Lichidul introdus n stomac poate fi extras prin ifonaj.Se repeat administrarea unei noi
cantitai de lichid urmat de extragerea acestuia pan se ajunge la o cantitate total de 3-5
litri.Spltura gastric este contraindicatala cei care au ingerat substane corosive ( pot fi
provocate hemoragii sau perforaii ale esofagului i stomacului ).Unii toxicologi admit
splatura gastric i n intoxicaii cu substane corosive, dar nu mai trziu de 30 de minute de
la ingestie, folosind in acestscop tuburi de calibru redus.Alte contraindicaii: convulsii, bolile
cardiovasculare, aritmiile ,sarcin, bolile ale S.N.C., laringospasmul.Riscul major al splturii
gastrice la semiconstieni, somnoleni, comatosi, este aspirarea bronsic aconinutului, cu
sindrom Mendelson cu consecinta grav ( bronhopneumopatie acut grav de aspiraie)La
acestia, spltura gastric dup intubatia traheal

Externarea bolnavului

Momentul plecrii bolnavului din spital este stabilit de medicul curant i ef de secie.
Asistenta ca aduce toate documentele referitoare la bolnav pe care le va pune la dispoziia
medicului de salon.Asistenta va fixa cu bolnavul ora plecrii, pentru a-i putea asigura
alimentaia pn n ultimul moment. Asistenta cu 2-3 zile naintea ieirii din spital, va anuna

42
familia bolnavului i va da explicaiile primite de la medic, cuprinse n biletul de ieire. Va
lmurii n special prescripiile referitoare la tratamentul medicamentos, dac bolnavul i-a
nsuit n mod corespunztor tehnicile necesare pentru tratamentul la domiciliu i va insista ca
la data indicat s se prezinte la control. Asistenta va nsoi bolnavul pn la magazia cu
efecte, unde l va ajuta s primeasc hainele i va lua de la bolnav efectele spitalului. nainte
de externare asistenta medical va verifica, dac bolnavul are biletul de ieire i reetele
pentru tratamentul prescris.

CAPITOLUL III

INGRIJIRI DE NURSING SPECIFICE BOLNAVILOR PSIHICI

In prezentul capitol vor fi prezentate cteva din problemele cele mai frecvente intalnite de
catre asistentul medical in sectia de psihiatrie ,referitoare la alimentatia,tentativa de suicid
,agresivitatea pacientului cu probleme psihice si actiunile de ingrijire adaptate fiecarui caz.

Problema de ingrijire 1

.Consumul inadecvat de alimente si lichide. n caz contrar situaia ar putea duce la

deshidratare sau pierdere n greutate

Scopurile ngrijirii
Pacientul s consume suficient lichid i hran, greutatea corpului devenind normala

43
Aciunea de ngrijire
- S se ofere pacientului cantiti mici de lichid i hran, de mai multe ori pe zi.
- S se serveasca pe ct posibil mesele mpreun cu pacientul.
- S se menina pe ct posibil achilibrul ntre mncare i butur.
- Totul s se organizeze structurat, ntr-un program zilnic.

Problema de ngrijire 2

Bolnavul nu este n stare s lege sau s ntrein relaii pentru c nu se mai simte valoros i nu
vrea s fie o povar pentru altul
Scopurile ngrijirii
Pacientul trebuie s devin capabil de a ntreine relaii i contacte cu alii i de a-i considera
contribuia ca fiind valoroas
Aciunea de ngrijire
- Preantampinm ca pacientul s se izoleze complet de activitatea (social) de grup,il lasm s
participe la mese, orele de ceai/cafea, implicm eventual ceilali pacieni n ngrijirea lui
-S se rspund la ntrebrile familiei, i s se ncurajeze contactul familiei cu pacientul.

Problema de ngrijire 3

Pacientul are gura uscat i o senzaie de sete.

Scopurile ngrijirii
Bolnavul s consume suficient lichid i s-i clteasc gura regulat , ceea ce face s nu mai
aibe senzaia de gura uscat i de sete.

Aciunea de ngrijire

- S se creeze condiii ca pacientul s poat s-i clteasc gura i s bea (s se ofere cele
necesare de but, buturi n frigider, s se cear familiei s aduc buturi suplimentatre).
- S se ofere pacientului n mod regiulat de but i s fie stimulat s bea.

Problema de ngrijire 4

Pacientul nu este deloc sau aproape deloc n stare s se ngrijeasc igienic.

Scopurile ngrijirii
Bolnavul sa devina capabil s se ngrijeasc, adic s se spele (zilnic) i s se mbrace cu
haine curate.

Aciunea de ngrijire
- Pacientul s fie stimulat zilnic s se spele / mbrace .

44
- S se foloseasc timp suficient pentru aceasta, pentru c funcionarea global este nceat i
d posibilitatea de a se lega un contact mai strns cu pacientul, s se programeze timp
suplimentar n programul zilnic structurat.
- a se da posibilitatea pacientului s-i dea seama c poate s fac ceva.
- n caz extrem a se prelua activitile de ngrijire.

Problema de ngrijire 5

.Pacientul are probleme cu somnul (adoarme greu, doarme agitat, se scoal devreme) pentru
c st mult n pat n timpul zilei sau este prizonierul propriilor stri depresive.
Scopurile ngrijirii
Normalizarea ritmului somn/veghe
Aciunea de ngrijire
- a nu se lasa pacientul s stea mult n pat n timpul zilei.
- Oferirea de activiti, stimularea s se ridice din pat (s fie inclus ntr-un program structurat
de zi).
- Pacientil primete deseori somnifere, a se avea grij ca s le ia, i se observ efectul .

Problema de ngrijire 6

.Pacientul este agitat pentru c este hruit de gnduri i sentimente depresive

Scopurile ngrijirii
Bolnavul devine capabil s se concentreze asupra activitilor sale i s-i manifeste (exprime)
sentimentele i ideile (chiar i pe cele cu caracter depresiv).
Aciunea de ngrijire
- S se nsoeasc pacientul n activitile sale zilnice, structurate (acestea s fie incluse ntr-
un programorganizat).
- S se stabileasc un contact cu pacientul prin ntreprinderea unor activiti mpreun cu
acesta, s se ncerce a se lega neforat o discuie, doar dac bolnavul simte nevoia.
- Aprecierea efectului discuilor despre idei si sentimente. Dac pacientul se cufund i mai
mult prin aceasta n depresia lui nu continua discuia ci se stimuleaz n activiti concrete.

Problema de ngrijire 7

. Bolnavul are idei de sinucidere spunnd (sau nu) c vrea s-i ia viaa..

Scopurile ngrijirii
- Bolnavul trebuie s devin capabil s-i exprime ideile/sentimentele suicidare.
- Trebuie create condiii care s mpiedice ncercarea de sinucidere.
Aciunea de ngrijire

45
- S se fac discutabile ideile i sentimentele suicidare ale pacientului.
- a se controla dac se iau medicamentele.
- S se discute sinuciderea cu pacientul, s nu existe nimic secret despre asta.
- Dac pacientul nu se exprim n legturs cu sinuciderea se urmreasc activitatea sa
nonverbal, de exemplu tendina de a se izola etc.

Problema de ngrijire 8

Pacientul este haotic n comportament i turbulent.

Scopurile ngrijirii
- Bolnavul trebuie s devin capabil s se controleze, s nu mai fie turbulent i s aibe un
comportament organizat.
Aciunea de ngrijire
- S i se ofere un program structurat de activiti, conceput n mod rspunztor.
- S fie ndrumat direct n executarea programului respectiv.
- S i se explice clar ceea ce trebuie s fac.
- S i se acorde ngrijiri izolat n situaiile de nelinite extrem..

Problema de ngrijire 9

. Pacientul are un ritm de zi/noapte tulburat, doarme puin sau deloc i-i deranjeaz pe ceilali
bolnavi.

Scopurile ngrijirii
Reglarea ritmului zi/noapte, astfel nct s nu-i mai deranjeze pe ceilali bolnavi.
Aciunea de ngrijire
- Pacientul s fie lsat s doarm separat, eventual ngrijire izolat.
- Prentmpinarea ca pacientul s se odihneasc prea mult n timpul zilei, innndu-se cont
de acest lucru n programul zilei.
- S se afle motivul nelinitii de pe timpul nopii, eventual s se discute cu pacientul pentru a
afla temerile/tensiunile sale. A se administra eventual medicamente, a se observa efectul
acestora.

Problema de ngrijire 10
.Pacientul nu-i poate menine firul gndirii (prezint fug de idei), reacioneaz la toate
excitaiile i este haotic n contactele cu ceilali.

Scopurile ngrijirii
Bolnavul se poate concentra i poate menine contactul cu ceilali .
Aciunea de ngrijire

46
- Pacientul s fie ngrijit iziolat ntr-un mediu lipsit de excitani.
- S fie atentionat cnd are fuga de idei i s ncerci s-l readuci la subiectul discuiei.
- Corectarea pacientul n ce privete atitudinile sale din viaa de zi cu zi.
- Oferirea de activiti concrete (programul de zi ).

Problema de ngrijire 11

.Pacientul prezinta manifestri necuvenite(umbl gol,njur, are un comportament nesocial)

Scopurile ngrijirii
Pacientul i modific n bine comportamentul astfel nct relaia lui cu persoanele din mediu
se amelioreaz.
Aciunea de ngrijire
- Protejarea pacientului pacientul vorbind despre comportamentul su , indicarea clar a
granielor
- ndeprtarea pacientului din grup dac nu poate fi corectat (ngrijire izolat)
- a se caut afla care este cauza comportamentului su

Problema de ngrijire 12
.Pacientul reacioneaz agresiv la cei din jur; el are sentimentul c este mpiedicat de ceilali
Scopurile ngrijirii
Bolnavul se linitete, nu mai reacioneaz agresiv i devin capabil s discute civilizat
nemulumirile sale.
Aciunea de ngrijire
- Prentmpinarea escaladarea comportamentului pacientului distrgndu-i atenia la timp
- Ia pacientul n serios, explic-i ceea ce faci, d-i ocazia se reacioneze.
- Fixeaz granie clare , spune ce este tolerat i ce nu.
- Discutare cu pacientul motivele agresiunii sale, menine contactul cu bolnavul.
- Crearea de reguli clare despre vizit, dozarea vizita i vazut daca trebuie nsoit vizitatorul.

Problema de ngrijire 13
Pacientul are tremurturi i tonusul muscular este crescut dnd impresia de rigiditate ca
urmare a medicaiei psihotrope.
Scopurile ngrijirii
Dispariia simptomelor extrapiramidale neuroleptice.
Aciunea de ngrijire
- Pacientul s fie informat despre eventuale efecte secundare ale medicaiei psihotrope.

47
- S se observe efectele secundare ale folosirii medicaiei psihotrope, urmrindu-se atitudinea
i micarea pacientului
. - S se raporteze doctorului, s se caute pasibilitile prin care efectele secundare ale
medicamentelor psihotrope pot fi nlturate.

Problema de ngrijire 14

.Pacientul este hiperactiv i manifest un comportament haotic ca urmare a fricii i a nelinitii

interne.El nu este n stare s se controleze sau manifest tendina de izolare .

Scopurile ngrijirii
Bolnavul se linitete idevine capabil s intreprind activiti ntr-un mod ordonat.
Aciunea de ngrijire
- S se ofere ngrijire ntr-o secie cu pacieni puini.
- S se nceap eventual ngrijirea ntr-o camer de izolare.
- S se ntocmeasc un program structurat de zi n concordan cu posibilitile pacientului,
acest program fiind orintat spre activiti legate de viaa real.
- S se supravegheze administrarea medicaiei I s se observe efectele acesteia.

CAPITOLUL IV

PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENILOR CU TENTATIV DE SUICID

Caz numrul 1
Plan de ingrijire al pacientului cu tentativ de suicid (autoagresiune) pe fond etanolic

Nume i prenume:P.V.
Vrst: 41 ani
Sex: masculin
Ocupaia: portar
Naionalitatea: romn
Religia: ortodox
Alergii: nu prezinta

48
Proteze: nu are
Comportamente: fumtor 15 - 20 igri/zi, consumator de alcool, neag consumul de droguri.
Diagnostic de internare: tentativa de suicid prin autoagresiune
Motivele internarii:
Tentativa de suicid prin crearea de plagi la nivelul abdomenului si pe fata anterior a
antebratelor
Iritabilitate
Agresivitate
Agitaie psihomotorie.

Antecente heredocolaterale, fiziologice i patologice:

bolile primei copilrii, internat n urm cu 5 ani cu diagnosticul de ulcer duodenal.
Condiii de via i munc:
locuiete cu familia sa, soia i un fiu, ntr-un apartament cu dou camere.
Istoricul bolii:
Pacient de 41 de ani, cunoscut seciei de psihiatrie de acum 4 ani cnd a fost internat pentru o
tulburare afectiv mixt pe fond toxico-carenial. Domnul P.V. afirm c inger buturi
alcoolice de mai muli ani, prima internare fiind n anul 2000, de cnd se interneaz anual
pentru tratament. A ncercat s renune la alcool, dar de 6 luni a renceput s consume buturi
alcoolice tari, ajungnd la 1 litru pe zi. De asemenea se alimenteaz puin, afirm c are
repulsie fa de alimente pentru c i provoac grea i i irit stomacul. n ultima sptmn
acuz insomnii, este agitat psihomotor, faciesul este congestionat.
Examen de boli interne:
Obiectiv: examen clinic n limite normale
Biologic: ficat mrit de volum
Diagnosticul: steatoz hepatic toxic, anemie uoar
Recomandri: Eseniale 3 x 1 comprimate pe zi, 3 luni
Examen psihologic:
Consultri: dizarmonic ansamblul structural n contextul toxicofiliei etanolice. Actualmente
dispoziie depresiv sever cu nivelul de anxietate sever (dup scara Beck) cu nivel de
anxietate sever (scara STAI).
dificulti adaptive socio-profesionale i familiale
tolerana sczut la frustrare cu marcate tendine de interpretare, izolare de societate, trirea
dureroas a solitudinii.
multiple preocupri hipocondriac-cenestapate i tendine psihastene

49
 . inabiliti n gestionarea conflictelor cu gnduri de inutilitate existenial, fr idei
suicidare. Tendina de a amplifica importana evenimentelor negative.

Examen psihiatric:

Facies cu note triste, mimic i gestic hipomobile.

Discret disartrie, tremor al membrelor superioare, consum etanolic abuziv n antecedente

psihiatrice sau confuzii onirice, neag sevraje complicate. Anxietate marcat, dificulti de
controlare, dismnezii de fixare i evocare disproxexie, randament util diminuat. Labilitate
emoional toleran sczut, la frustrare cu crize de scurt circuit.
Tulburri hipnice mixte, apetit mult redus cu scdere n greutate
Consult neurologic:

Subiectiv: pacient cunoscut cu un consum cronic etanolic

Diagnostic:,tentativ de siucid prin autoagresiune , polineuropatie senzitivo-motorie a
membrelor inferioare pe fond toxic carenial.
Pacientul este internat pe urgent prezentant taieturi de cutit pe brate si pe abdomen ,de
dimensiuni mici ,ce nu pun in pericol viata,in stare avansata de ebrietate ,este pansat si
reechilibrat hemodinamic fiind trimis apoi pe sectia de psihiatrie pentru consult se de
specialitate

Examinri de laborator

LOW NORMAL HIGH UNITS REFERENCE RANGE

Glucoz 91 mg/d/ 70 118
Uree 34 mg/d/ 15 - 55
Creatinin 0,8 mg/d/ 0,5 - 1,5
Colesterol 164 mg/d/ 140 - 240
Trigliceride 145 mg/d/ 50 180
G:P:T: 44 I.U/ | 6 50
G.O.T. 50 I.U/ | 8 42
G.G.T. 41 I.U/ | 6 - 40

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE PRIVIND

CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

50
Nevoia
1.Nevoia de a respira si a
avea o buna circulatie
2.Nevoia de a bea si a
manca
3.Nevoia de a elimina
4.Nevoia de a se misca si a
avea o buna postura
5.Nevoia de a dormi,a se
odihni
6.Nevoia de a se imbraca si
dezbraca
7.Nevoia de a-si mentine
temperatura in limite
normale
8. Nevoia de a fi curat
9.Nevoia de a evita
pericolele
10.Nevoia de a comunica
Manifestari de independenta Manifestari de dependenta
Nevoie afectat Frecventa respiratorie 25-30
r /min.dispnee tip polipneic TA-
110/70mm Hg, AV-100p/min
Nevoie afectat Gre,vrsturi
Nevoie afectat Pacientul la internare nu prezint
dificultate de a miciona i
defeca.
Odat cu intrarea lui n sevraj
etanolic la aceste forme de
eliminare se adaug i diaforeza,
pierderi patologice prin polipnee
i cele din perioada febril
(pacientul avnd o temperatur
de 38,30 C).
Nevoie afectat Mers ebrios
-tremuraturi ale membrelor
Nevoie afectat Somn redus, prezint insomnii.
Pe timpul zilei este agitat din
cauza oboselii accentuate fiind
linitit sub doza de neuroleptice
i tranchilizante.
Nevoie afectat Pe tot parcursul internrii,
pacientul a fost ajutat n
satisfacerea acestei nevoi din
pricina transpiraiei existnd
riscul apariiei escarei.
Nevoie afectat n timpul sevrajului temperatura
corpului a fost de 38,30 C. Se
ncearc o scdere a acesteia
prin administrarea de antibiotice
injectabile si supozitoare
antitermice.
Nevoie afectat Pe tot parcursul internrii,
pacientul a fost ajutat n
satisfacerea acestei nevoi din
pricina transpiraiei existnd
riscul apariiei escarei.
Nevoie afectata Risc de suicid
Pe tot parcursul sindromului de
sevraj, pacientul prezint
halucinaii i este confuz,
iritabilitate i agitaie
psihomotorie, ceea ce duce la
afectarea integritii fizice.
Risc de accidente,
comportament agresiv
Nevoie afectat n timpul perioadei de sevraj,
pacientul nu era comunicativ i
sociabil, prezent dezorientare
51

11.Nevoia de a actiona dupa Nevoie afectat
credintele si valorile sale
12.Nevoia de a se realiza
13.Nevoia de a se recrea
temporo-spaial. Era agitat i
iritabil n prezena apropiailor i
cadrelor medicale.
Pacientul a declarat c se simte
frustrat datorit sentimentului de
inutilitate pe care l triete.
Nevoie afectat Pacientul este satisfcut de
munca sa, dar din cauza bolii
sale nu-i mai poate realiza
sarcinile impuse de locul de
munc.
Nevoie afectat Pacientul este satisfcut de
munca sa, dar din cauza bolii
sale nu-i mai poate realiza
sarcinile impuse de locul de
munc.

14.Nevoia de a invata Nevoie afectat Deficit de cunostine

Probleme:

1. Dezechilibru nutriional, hidro-electrolitic i acido-bazic legat de sevrajul etilic manifestat

prin: greuri, scdere ponderal, deprinderi alimentare deficitare.
2. Alterarea respiraiei din cauza strii de agitaie psiho-motorie manifestat prin dispnee de
tip polipneic (25 - 30 respiraii/min.)
3. Alterarea somnului din cauza orelor puine de somn manifestat prin insomnie, agitaie n
timpul zilei i a consumului abuziv de alcool.
4. Hipertermie din cauza strii de sevraj manifestat prin febr moderat, 38,30
5. Lipsa autonomiei n acordarea ngrijirilor igienei din cauza strii de agitaie psiho-motorie
manifestat prin necoordonarea micrilor.
6. Alterarea comunicrii la nivelul senzorial, intelectual, afectiv din cauza agitaiei
psihomotorii manifestat prin: halucinaii, anxietate, dezorientare temporo-spaial.
7. Insuficiente cunotine despre boala.
8. Anxietate. Dispoziie depresiv, randamentul util diminuat, scderea interesului i a
plcerii.
9.Diminuarea interesului fata de efectuarea activitatilor cotidiene datorita consumului de
alcool
10.Deficit de autoingrijire datorita folosirii alcoolului si datorita agitatiei psihomotorii

Manifestari de dependent(semne si simptome)

52
-tulburri ale starii de constienta in perioada sevrajului
-tulburri de gandire(sentiment de vinovatie )
-tulburri de memorie
-tulburri ale dispozitiei(depresie)
-tulburri afective)
-tulburri de voint(activitati nefinalizate)
-tulburri de activitate(agitatie psihomotorie)
-tulburri de comunicare(verbala sau scrisa)
-tulburri de comportament instinctual(diminuarea instinctului alimentar)
-tulburari organice(creier,ficat,)

Interventii delegate
-Pacientului i se recolteaz probele biochimice
indicate de medic.
-i se administreaza ,zilnic, (la indicatia medicului) lichide,medicamente
Se vor corecta carenele vitaminice

Tratament
Glucoza 5% 5oo ml
B1 2 f. i.m., B6 1 f. i.m.
Aspatofort 2 f. perfuzabil
Imodium 1 tb
Diazepam 1 f. 10 mg. - i.m.

Tiapridal 1 f. 10 mg. i.m

Carmabazepin 200 mg. 2 tb.
Silimarin 2 tb.

53
Ingrijirea pacientului cu tentativa de suicid prin autoagresiune . cazul 1
Nume P. Prenume V.
DIAGNOSTIC MEDICAL; tentative de suicid prin autogresiune pe fond etanolic
Diagnostic nursing:pacientul prezint toate cele 14 nevoi fundamentale afectate

NEVOIA PROBLEMA SURSA DE MANIFESTARI DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

DIFICULTATE DE NURSING AUTONOME SI
DEPENDENTA DELEGATE
1.NEVOIA DE A Alterarea Psihologic; -tahipnee Alterarea respiraiei Pacientul sa AUTONOME R 25-30 r/min
AVEA O BUNA respiraiei anxietate -anxietate din cauza strii de aiba 16-18 -supraveghez P=96
RESPIRATIE agitaie psiho- r/min comportamentul
motorie manifestat bolnavului
prin dispnee de tip -masor R .P T.A.
polipneic 25 - 30 -asez bolnavul in
respiraii/minut decubit dorsal
DELEGATE
-administrare
glucoza5% ,diazepam
1fiola
-
2.NEVOIA DE A Alimentatie Biofiziologice Greata,varsaturi Alterarea starii de Pacientul sa AUTONOME Pacientul prezinta o
BEA SI A inadecvata -intoxicatie nutritie prin deficit se alimenteze -alimentez pacientul stare de subnutritie
MANCA alcoolica -inapetenta corespunzato -asigur conditile de la internare,70 kg
Psihologice r mediu necesare servirii ,la 1,88m si 40
anxietate -sa se mesei ani, ,este hranit
hidrateze -alimentez pacientul in corespunzator pe
corespunzato cantitati mici si dese parcursul internari
r -hidratez pacientul cu 2l si ajunge la 71kg
lichide zi
-constientizeaza

54
 pacientul asupra
importantei regimului
alimentar in mentinerea
sanatatii
DELEGATE
-administreaza perfuzie
cu glucoza 5% 500ml
,vit B1.B6
3.NEVOIA DE A Varsaturi Alterarea -greata varsaturi -combaterea AUTONOME Pacientul prezinta
ELIMINA alimentare parenchimului -apatie varsaturilor -linistirea bolnavului si varsaturi in prima
hepatic -anxietate ajutorul acestuia in zi,care se reduc si
timpul varsaturilor dispar din ziua a
-se ofera un pahar cu treia.
apa sa-si clateasca gura
dupa varsaturi
DELEGATE
-administrare Omeran
3tb/zi
4.NEVOIA DE A Dificultatii in Intoxicatie Mers ebrios Diminuarea -pacientul sa AUTONOME Pacientul prezinta la
SE MISCA SI a se misca alcoolica -tremuraturi ale Mobilitati fizice nu aiba -supravegheaza internare mers
AVEA O BUNA Sindrom de membrelor dificultati de pacientul ebrios care se
POSTURA sevraj miscare -ajuta pacientul in modifica apoi in
-durere efectuarea miscarilor tremuraturi ale
-il sprijine in timpul membrelor si
deplasarilor capului in zilele din
DELEGATE care intra in sevraj
-administrare Tiapridal
1f 10mg i.m

5.NEVOIA DE A Dificultatea -anxietate -insomnie -ore insuficiente de -program de AUTONOME In prima zi

DORMI SI A SE de a se -durere -somn perturbat somn odihna si -ajut pacientul sa-si pacientul a dormit
ODIHNI odihni -stare de somn planifice activitatile 12ore
agitatie corespunzato cotidiene -zilele 2,3,4,5
r -observa si noteaza prezinta un somn
calitatea ,orarul agitat ,fragmentat

55
 somnului ,fara a avea numarul
-intocmeste un de ore necesar
program de odihna -in zilele urmatoare
corespunzator calitatea somnului
organismului s-a inbunatatit
DELEGATE pacientul
-administrare odihnindu-se
Diazepan 1f. i.m.
-administrare
Carbamazepina 200
mg.2 tab
6.NEVOIA DE A Dificultate -durere -miscarea cu -schimbarea cu -pacientul sa AUTONOME -schimbarea
SE IMBRACA SI de a se -anxietate greutate a greutate a lenjeriei se poate -ajuta bolnavul sa se lenjeriei de corp se
DEZBRACA imbraca si -starea de membrelor de corp imbraca si schimbe face cu dificultate in
dezbraca ebrietate inferioare dezbraca -explica bolnavului ca primele 3zile
- autonom este important sa fie -in urmatorele zile
-pacientul sa imbracat cu piamale bolnavul este
fie imbracat curate capabil de a se
cu lenjerie imbraca si dezbraca
curata singur
7.NEVOIA DE A hipertermie -proces -diaforeza -febra moderata -pacientul sa Autonome -in zilele3,4,5
MENTINE inflamator -cresterea 38,3 C aiba -masoara temperatura pacientul prezinta
TEMPERATURA temperaturi temperatura zilnic hipertermie din
IN LIMITE peste limitele corpului -aeriseste camera cauza stari de
NORMALE normalului normala -asigura imbracaminte sevraj,manifestata
aproximativ lejera prin febra moderata
37 C -aplica comprese reci 38,3 C-
DELEGATE -in zilele urmatoare
-administreaza temperatura
medicatia temperatura ajunge
recomandatata de intre 37-38 C
doctor;Aspatofort 1
fiola

8.NEVOIA DE A Atingerea -slabiciune -diaforeza Lipsa autonomiei n -pacientul va AUTONOME -in zilele 1,2

56
FI CURAT integritatii -necoordonarea -plagi la nivelul efectuareangrijirilor avea -- pacientul va face du pacientul este ajutat
INGRIJIT DE A tegumentelor miscarior antebratelor si igienice din cauza tegumente i n fiecare diminea in efectuarea
PROTEJA abdomenului strii de agitaie mucoase ajutat de cadrele ingrijirilor igienice
TEGUMENTELE psiho-motorie integre pe tot medicale i apartinatori - in zilele 3,4,5 este
SI MUCOASELE manifestat prin parcursul -- pacientul va avea o capabil de a efectua
necoordonarea internrii, va mbrcminte lejer ingrijirea personala
micrilor. fi capabil s- -- pacientul va avea o
i acorde mbrcminte lejer
ngrijiri -pansarea plagilor
igienice
autonome
peste 10 zile.
9.A EVITA -anxietate -plagi prin -agitatie -durere evitarea AUTONOME In primele zile
PERICOLELE - dispoziie autoagresiune -iritatie -risc de a-si face rau suicidului -supravegheza pacientul prezinta
depresiv -pierderea -agresivitate -redobandirea permanent pacientul stare de agitatie
-durere stimei de sine -tentativa de interesului -asigura conditii de crescuta,amenintand
-afectare -incapacitate de suicide pentru mediu adecvate ,pentru ca se va sinucide ,si
fizica si a face fata -neincredere desfasurarea a evita pericolele prin find si foarte
psihica realitati unor activitati auto accidentare agresiv
-risc de -calmarea -asigura un mediu de Din ziua 5 sub
autogresiune pacientului protective psihica efectul medicatiei
-riscul DELEGATE starea psihica se
violentei fata -administrare inbunatateste ,nemai
de altii medicamentelor fiind agresiv si
prescrise agitat
,Diazepam,i.m,Tiapridal
10.NEVOIA DE A Agresivitate Diminuarea -agitatie -comunicare dificila -bolnavul sa -linisteste bolnavul cu In primele zile
COMUNICA -comunicare stimei de sine -agresivitate comunice privire la starea sa pacientul comunica
ineficienta la -anxietate -ingrijorare adecvat -familiarizeza bolnavul inefficient find
nivel afectiv cu privire la starea sa agitat si nelinistit
-confuzie -cerceteaza posibilitatile Din ziua 5 pacientul
de comunicare a incepe sa comunice
bolnavului bine cu cadrele
-asculta pacientul fara medicale si ceilalti
sa-l intrerupa pacienti

57
11.NEVOIA DE A Dificultatea -neacceptarea Nelinistea -nelinistea fata de Sa AUTONOME In primele 3 zile
ACTIONA de a actiona bolii -spitalizarea sine indeplineasca -sa sustina moral pacientul este
CONFORM conform -autopedepsirea actiuni dupa pacientul agitat ,neinteresat
PROPILOR propilor -frustrare sistemul sau -ajuta bolnavul sa-si de nici o preocupare
CONVINGERI,DE convingeri de valori identifice cauza frustrari ,
A PRACTICA -sa si -il incurajeaza sa-si Din zilele urmatoare
RELIGIA exprime exprime sentimentele si pacientul are mici
rezolvarea nevoile activitati si
conflictului preocupari
12.NEVOIA DE A Dificultate -perturbarea -nu poate trece Alterarea stimei de Sa participle AUTONOME La internare
FI PREOCUPAT de se realiza stimei de sine peste anumite sine la activitati la Indruma pacientul spre pacientul era tot
IN VEDEREA Sentiment de -singuratate momente critice alegere acivitati utile timpul nemultumit
REALIZARII neputinta -nemultumire -il ajuta in reevaluarea si neinteresat de
capacitatilor sale nimic .pe parcursul
-il sustine in realizarea internari a inceput
unor proiecte sa fie preocupat de
mici activitati
practice
13.NEVOIA DE A Dezinteres in -durere -neparticiparea la -sa participle AUTONOME In primele trei zile
SE RECREEA a indeplini -stare depresiva -anxietate activitati recreative la activitati -planifica activitati pacientul prezenta
activitati -slabiciune -conflicte si recreative recreative impreuna cu intres pentru nici o
recreative esecuri in pacientul activitate,apoi si-a
inplinirea -are in vedere ca revenit participand
rolurilor sociale activitatile sa nu-l la activitati
suprasolicite recreative,asculta
radio
14 . A INVATA Dificutate de -anxietate -bolnavul nu are Lipsa cunostintelor -sa fie AUTONOME Pacientul prezenta
CUM SA-TI a invata -dificutatea cunostinte despre boala informat -corecteaza deprinderile cunostinte ,minime
PASTREZI Lipsa de accesului la referitoare la despre boala nesanatoase despre boala sa ,pe
SANATATEA cunostinte informatie boala si sa -stimuleaza dorinta de parcusul internari a
imprtanta cunoastere fost informat
respectari -constientizeaza despre problemele
tratamentului bonavul asupra sale de sanatate si
responsabilitati privind modul de inbunatire
sanatatea a sanatatii

58
Sub tratamentul specific, vitamine i anxiolitice, evoluia pacientului este favorabil,
externndu-se dup 18 zile, cu recomandrile: continu tratamentul efectuat, ntreruperea
definitiv a consumului de alcool, dispensarizare psihiatric teritorial.

Se externeaz cu indicaiile:
- psiho-igien
- interzicerea consumului de alcool
- evitarea psiho-traumelor

Continuarea tratamentului cu:

Coaxil 1 1 - 1 minim 3 luni
Carmabazepin 200 mg. 1 1 - 1 tb./zi 1 an
Viplex 1 - 1 - 1 cps./zi 1 lun
Antalcoplant 20 - 0 - 0 pic./zi, 1 an

CAZUL 2
Pacient cu schizofrenie cu idei suicidare

GRILA DE CULEGERE DATE

Nume,Prenume: O.M
SEX:masculin
VARSTA:30 ani
Nationalitate:roman
Domiciliu:com. Goleti,jud. Vlcea
Date Antopometrice - Greutate 64 Kg
- Inaltime 172 cm
-Grup sanguin-01
- Rh (-)
Alergii:neag
Proteze nu prezinta
Acuitate Vizual Si Auditiv bun
Somn Modificat insomnie

59
Mobilitate integra

Antecedente Heredocolaterale nesemnificative

Antecedente Personale Apendicectomie in 1995
Conditii de viata si munca Pacientul locuieste cu mama intr-o casa cu 3 camere, bine
incalzite, salubre. Dispune de venituri materiale decente. A efectuat 8 clase primare la o scoala
normala.
Gusturi personale si obiceiuri Pacientul prefera carnea de pasare si lactate, consumator
ocazional de cafea, tutun, nu consuma bauturi alcoolice.

Motivele Internarii:-tentativa de suicid

stare de neliniste psihomotorie
- delir de persecutie
- interpretativitate
- suspiciozitate
- insomnie
ISTORICUL BOLII
Pacientul O.M in varsta de 30 de ani se interneaz in serviciul psihiatrie cronici pentru ,idei
suicidare ,stare de neliniste psihomotorie, delir de persecutie, interpretativitate, suspiciozitate.
Debutul fenomenologiei psihopatologice a fost in urma cu aproximativ 10 ani avand repetate
internari in servicul psihiatrie.

DIAGNOSTIC LA INTERNARE
-schizofrenie paranoid

EXAMEN CLINIC GENERAL

Tegumente si mucoase palide
Sistem limfloganglionar nepalpabil
Aparat digestiv
Sistem Osteoarticular intregu
Aparat respirator torace normal conformat cu sonoritate pulmonara
bilaterala. Murmur vesicular present R=18/min
Aparat Cardiovascular TA= 120/70 mm Hg
Puls = 78p/min
Cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice bine btute
Dentiie incomplete
Limba de aspect normal
Abdomen suplu nedureros la palpare, particip spontan la miscarile
respiratorii
Tranzit intestinal prezent
Nu prezinta greturi, varsaturi

60
Ficat, Cai biliare, Splina = in limite mormale
Aparat urogenital- lajele renale libere nedureroase
- urina cu aspect macroscopic normal
Sistemul nervos ROT prezente bilateral
- Orientat temporospatial
- Stare de neliniste Psihomotorie
- Delir de persecutie
- Suspiciozitate
- Insomnie

Examene paraclinice si functionale:

TA 120/70mmHg
Glicemie-94mg%
Colesterol-1.40g%
VSH-10mm/1h
Creatinina-1.19mg%
Ureea Sg-0.30g%
Calcemie-7.0mg%
TGP-19.60 U.I
TGO-17.8 U.I
Fibrinogen
Examen urina
Sumar de urina
Culoare: Galbena- citrin
Ph-acid
Densitate 1010-1025
Urobilinogen:normal
Sedimente : rare epitelii
Leucocite: foarte rare
Glucoza: absenta
Pigmenti biliari- absenti
Rare epitelii
Frecvente leucocite
Numeroase hematii
Urocultura
Dupa toaleta riguroasa a organismului genitourinare se recolteaza urina din mijloculul
jetului urinar intr-o eprubeta sterila
Negativa
Coprocultura
Se recolteaza scaun in recipiente sterile speciale, din trei locuri diferite
Negativa

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR(diagnostic de ingrijire)

Anamneza a identificat modul de satisfacere a nevoilor fundamentale, dupa cum
urmeaz:
Nevoia Manifestari de independenta Manifestari de dependenta
1.Nevoia de a respira si a Frecventa respiratorie Nevoia nu este afectat
avea o buna circulatie normala varstei 18r /min.
Respiratie buna pe nas de
tip costal inferior: TA-
120/70mm Hg, AV-78p/min

61
2.Nevoia de a bea si a
manca
3.Nevoia de a elimina
4.Nevoia de a se misca si a
avea o buna postura
5.Nevoia de a dormi,a se
odihni
6.Nevoia de a se imbraca si
dezbraca
7.Nevoia de a-si mentine
temperatura in limite
normale
8. Nevoia de a fi curat
9.Nevoia de a evita
pericolele
10.Nevoia de a comunica
11.Nevoia de a actiona dupa Nevoie afectat
credintele si valorile sale
12.Nevoia de a se realiza
13.Nevoia de a se recrea
l. Reflex de deglutitie Nevoia nu este afectat
prezent, digestie
nestingherita, Tranzit
intestinal prezent.
Lojele normale libere, Nevoia nu este afectat
mictiuni fiziologice, scaun
normal 1/zi
Postura adecvata si miscari Nevoia nu este afectat
adecvate. Facies sumbru,
ochii incercanati
Nevoie afectat Somn modificat. Adoarme cu
greutate si se trezeste obosit
Stare de neliniste Insomnie,
oboseala, iritabilitate
Capacitate fizic de Nevoia nu este afectat
imbracare si
dezbracare. Vesminte
adecvate
Temperatura corporala Nevoia nu este afectat
36.7C masurata in axila.
Piele roz, transpiratie
minima, temperatura
mediului ambiant 22C
Igiena corespunzatoa. Piele Nevoia nu este afectat
curata, neteda, catifelata
normal pigmentata
Nevoie afectata Risc de suicid
Insecuritate fizica si psihologica
Vulnerabilitate fata de pericole.
Afectare psihica. Risc de
accidente, comportament agresiv
Nevoie afectat Comunicare ineficienta la nivel
afectiv - agresivitate Oboseala,
tulburari de gandire,
suspiciozitate
Pierderea imaginii de sine,
tulburari de gandire
Religie ortodoxa, nu foloseste
obiecte religioase
Frustrare
Nevoie afectat Lipsa motivatiei, ambitiei
Devalorizare, diminuarea
motivatiei interesului
Tulburarii de gandire, pierderea
imaginii de sine
Nevoia nu este afectata
Stare de destindere crescuta
in fata televizorului, petrece
10-12 h in fata acestuia,
merge cu prietenii in oras
ocazional
62
14.Nevoia de a invata Dorinta si interes de Nevoia nu este afectat
independenta, prezinta
interes in acumularea de
cunostinte, prezinta
abilitatea de a invata

PROBLEME DE DEPENDENT
----anxietate sever -
-perturbarea imaginii de sine

- incapacitatea de a se odihnii

- comunicare inadecvat la nivel afectiv

- dificultatea de a-si asuma rolul social

- incapacitatea de a se adapta la realitate

-vulnerabilitate fata de pericole

- deficit de cunostinte

DIAGNOSTIC DE NURSING
Idei suicidare,amenintari cu suicidul
-Anexietate sever din cauza afectarii psihice manifestata prin suspiciozitate, interpretivitate.
-Insomnie datorita agitatiei psihomotorii manifestata prin ore insuficiente de somn, treziri
frecvente.
-Vulnerabilitate fata de pericole datorita tulburarii de gandire manifestata prin insecuritate
psihologica.
-Comunicare inadecvata la nivel afectiv datorita afectarii gandirii manifestata prin
comportament agresiv.
-Dificultate in a actiona conform propiilor convingeri datorita afectarii psihice manifestata
prin frustare.
-Alterarea capacitatii de realizare datorita tulburarii de gandire si pierderea de sine,
manifestata prin lipsa motivatiei.
-Deficit de cunostinte medicale din cauza tulburarii de gandire manifestata prin lipsa de
informatii

TRATAMENT

Zyprexa Cp. 10.mgOral

Antipsihotic 10 mg
NitrazepamCp. 5 mg Oral
Anticonvulsivant 5 mg 5 mg
Plegomazinf. I.M
Hipotermizant12.5 mg 12.5 mg

63
 Diazepam f, 10 mg
Anticonvulsivant 10 mg 10 mg
Recalcefiant 750 mg 250 mg
Piracetam Cp 250 mg Oral
Nootrop.(favorizeaza procesele mintale si protejeaza neuronii cerebrali fata de
agresiuni).800 mg 400 mg
Vitamine Complex C 1 dr/zi

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR - stabilirea obiectivelor pentru asigurarea satisfaceri

nevoilor afectate

OBIECTIVE
- asigurarea conditiilor optime de spitalizare prin plasarea pacientului intr-un salon
luminos, aerisit, cu temperatura si umiditate optima(22 de grade C), lipsa curentilor de aer, cu
pat confortabil si cu lenjerie de pat curate precum si lenjerie de corp curate

- pacientul sa beneficieze de repaos fizic si psihic

- pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe toata durata

spitalizarii

- pacientul sa fie supravegheat atent pe toata durata internarii

- asigurarea medicatiei prescrise de medic

- pacientul sa beneficieze de pregatire fizica si psihica adecvat in vederea oricarei

tehnici interprinse

- mentinerea functiilor vitale si vegetative in limite normale si notarea lor in foaia de

temperatura

- pacientul sa beneficieze de o igiena corespunzatoare

- mentinerea legaturii pacient-familie pe toata durata spitalizarii

- pacientul sa prezinte o stare de confort fizic si psihic in urmatoarele zile

- prevenirea complicatiilor prin indepartarea obiectelor ascutite din preajma pacientului,

izolarea lui in camera special amenajata sau imobilizarea lui in camasa speciala pana la
diminuarea agitatiei psihomotorii

- pacientul sa-si satisfaca autonom nevoile fundamentale in urmatoarele zile

INTERVENTIILE DELEGATE
1. recoltarea produselor biologice pentru analize de laborator : sange si urina
2 administrez la indicatiile medicului tratamentul neuroleptic asociat cu
sedative, tranchilizante, hipnotice si vitamine

64
INTERVENII AUTONOME
- asigur conditiile de microclimat si mediu securizat

- am schimbat lenjeria de pat si de corp a pacientului

- supraveghez, masor si notez in foia de temperatura functiile vitale ale pacientului

- colaborez cu echipa de ingrijire

- asigur regimul alimentar corespunzator

- incurajez pacientul ori de cate ori este nevoie

- informez familia despre starea pacinetului

- pregatesc fizic si psihic pacientul in vederea oricarei tehnici ce urmeaza a fi efectuata

- insotesc pacientul de medic in alta sectie de la orice alt examen recomandat specialitate

- planific timpul de odihna pentru ca pacinetul sa beneficieze de un numar de ore

suficiente de somn

- supraveghez atent comportamentul pacientului si informez medicul cu privire la orice

schimbare

- imobilizez pacientul la indicatia medicului in camasa speciala pentru evitarea ranirii

sale sau a celor din jur

- efectuez educatia pentru sanatate si verific gradul de luare la cunostinta de catre pacient
si de catre familie

- insoesc pacientul pe tot parcursul externarii pana la redarea acestuia familiei

Evaluare

-amenintarile cu suicidul si ideile suicidare au disparut din comportamentul pacientului

- In timpul spitalizarii au fost asigurate pacientului conditii optime de microclimat si mediu
securizat
- S-a asigurat conditii de igiena corespunzatoare
- In urma tratamentului neuroleptic atipic, anxietatea pacientului a fost diminuata la minim
prin aplicarea unui tratament sedativ si a unui program de odihna
- Insecuritatea psihologica a fost diminuata pacientul fiind increzator in vindecarea sa
-Comunicarea la nivel afectiv a fost modificata, pacientul este calm, linistit, isi poate exprima
sentimentele, emotiile

65
- Sentimentul de frustare al pacientului a fost inlaturat, pacientul este increzator in Dumnezeu
ca va depasi situatia de criz.
- Pacientul si-a recapatat increderea si stima de sine partial, recunoaste ca are nevoie de ajutor,
-Lipsa cunostiintelor despre boala, tratament, stare de neliniste, au fost inlaturate parial avand
in vedere capacitatea de inelegere a pacientului

EXTERNAREA PACIENTULUI

STAREA PACIENTULUI LA EXTERNARE

Pacientul O.M in varsta de 30 ani s-a internat in serviciul psihiatrie pentru amenintari cu
suicidul,idei suicidare,stare de neliniste psihomotorie, delir de persecutie, interpretativitate,
suspiciozitate, insomnie.
Sub tratament neuroleptic atipic, sedativ anxiolitic, evolutia a fost favorabila. Se externeaz
ameliorat

RECOMANDARI LA EXTERNARE
- Respectarea normelor de viata si alimentatie corespunzatoare
- Evitarea stresului
- Evitarea de consum de alcool, tutun, cafea
- Respectarea tratamentului, medicamentelor prescris de medic Zyprexa 10mg cp1/zi= 3 luni,
Fluoxetina 20mg cp1/zi=3 luni
- Control periodic prin ambulatorul de specialitate
- Supravegherea permanenta medico-sociala
-Prezentarea de urgent la medic in cazul revenirii, acutizarii si simptomelor

66
 INGRIJIREA PACIENTULUI CU SCHIZOFRENIE PARANOID CU IDEI SUICIDARE PLAN NURSING CAZUL 2

Nume O,Prenume M
Diagnostic medical , SCHIZOFRENIE PARANOIDA CU IDEI SUICIDARE
Diagnostic de nursing : pacient partial dependent in sadisfacerea a 5 nevoi fundamentale
Data internarii: 18.01.2011
Data externarii: 2.02.2011

NEVOIA PROBLEMA SURSA DE MANIFESTARE DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

DIFICULTATE DEPENDENTA DE NURSING
.Nevoia de a Dificultatea de a se -anxietate -insomnie -ore insuficiente -program de AUTONOME In primele zile
dormi,a se odihni .stare de agitatie -somn perturbat de somn odihna si somn -ajut pacientul sa-si pacientul prezinta
odihni corespunzator planifice activitatile un somn agitat
cotidiene ,fragmentat
-observa si noteaza -in zilele
calitatea ,orarul urmatoare
somnului calitatea somnului
-intocmeste un program s-a inbunatatit
de odihna corespunzator pacientul
organismului odihnindu-se
DELEGATE
-administrare Diazepan
1f. i.m

Nevoia de a -anxietate -incapacitate de -agitatie -risc de a si face evitarea Autonome In primele zile
evita pericolele -risc de a face fata -iritatie rau suicidului -supravegheaza pacientul prezinta
autogresiune realitatii -agresivitate calmarea permanent pacientul- idei suicidare
-tulburari de -tentativa de suicid pacientulu asigura conditii de amenintand cu
gandire -neincredere mediu adecvate ,pentru autogresiunea.
a evita pericolele prin Dupa ziua 6 ,este
auto accidentare mai calm,si nu

67
 Stabileste limitele mai prezinta
comportamentului ideile anterioare
acceptat
Delegate
-administrare
medicamentelor
.Nevoia de a Comunicare .tulburari de neliniste,lipsa de -comunicare -bolnavul sa Autonome Pacientul
comunica ineficienta la nivel gandire liniste sufleteasca, dificila comunice -linisteste bolnavul cu comunica
afectiv - -vorbire framantari adecvat privire la starea sa ineficient
agresivitate incoerenta anxietate,sentiment .familiarizeaza bolnavul prezentand
tulburari de -delir profund de cu mediul ambiant halucinatii si stare
gandire, -halucinatii disconfort si -cerceteaza posibilitatile de delir. Pe
suspiciozitate tensiune de comunicare ale parcursul
bolnavului tratamentului
incepe sa revina la
realitate
.Nevoia de a Dificultatea de a -neacceptarea .anxietate -nelinistea fata Sa indeplineasca Autonome Pacientul prezinta
actiona dupa actiona conform bolii -stres de sine actiuni dupa -sa sustina moral ticuri
credintele si propilor convingeri - tulburari de sistemul sau de pacientul comportamentale,
valorile sale gandire valori -ajuta bolnavul sa-si sentimentul ca
identifice cauza frustrari este urmarit ,si nu
-il incurajeaza sa-si poate face ce ar
exprime sentimentele si vrea. Pe parcursul
nevoile tratamentului
Il pune in legatura cu problemele se
persoanele dorite amelioreaza,
.Nevoia de a se Dificultate de se -tulburari de -pacientul nu -incapacitate de Autonome Pacientul prezinta
realiza realiza gandire considera necesar sa realizare -sa fie constient Indruma pacientul spre o lipsa de
-anxietate efectueze de propia sa acivitati utile motivatie de a se
activitati,este valoare -il ajuta in reevaluarea realiza fiind
dezinteresat -sa-si recapete capacitatilor sale interesat doar de
-este preocupat in interesul de sine -il sustine in realizarea mici activitati pe
permanenta de si de altii unor proiecte tot parcursul
obsesile sale internari

68
CAZUL 3
INGRIJIREA PACIENTULUI CU INTOXICATIE VOLUNTAR
MEDICAMENTOAS

GRILA DE CULEGERE DATE

Numele S. Prenumele V.A.
Varsta 33ani
Sexul masculin
Domiciliu : Localitatea Rm. Vlcea ,Judetul Vlcea
Data internarii :Anul : 2011 Luna: mai Ziua 19 Ora: 18,05
Data externrii :Anul 2011 Luna: mai Ziua 21 Ora : 12,40
Motivele internrii: ingestie voluntar medicamentoas, n scop suicidar.
Diagnostic la internare : . intoxicaie acut medicamentoas ( tentativa suicid)
Situaia familial; necstorit
Profesia ;functionar
Relaiile cu familia :bune cu prietenii : este o persoan retras
ANTECEDENTE
HEREDOCOLATERALE:neaga luesul, t.b.c.-ul, s.i.d.a., alte boli cronice nfamilie
PERSONALE FIZIOLOGICE:dezvoltare fizic n raport cu vrsta
personale patologice : apendicectomie la 12 ani, boli ale copilariei,
FACTORI de RISC legati de modul viata:de fumator,butor de cafea,alcoolul
ocazinal.medicatia de fond administrata inaintea internarii : nu a avut
Istoricul boliii :pacientul se prezint la serviciul UPU. pentru dureriabdominale,slbiciune
muscular,dificultate n vorbire,somnolen alternent cu agitaie
Examen clinic
tegumente si mucoase :palide
tesut conjunctiv adipos : normal reprezentat. .sistem ganglionar : ganglioni superficiali
nepalpabili .
Sistem muscular :normoton, normokinetic ,
sistem osteo articular :integru, articulaii mobile, nedureroase

aparat respirator;torace normal,miscari respiratori ritmice,simetrice

.aparat cardio vascular :nu sunt modificri,TA 130/80 mmHg ,AV =98
aparat digestiv : abdomen sensibil la palpare,great

69
ficat, splina, cai biliare : nu sunt modificari.
aparat renal: lojile renale libere, nedureroase la palpare, rinichi nepalpabili, miciuni
fiziologice
aparat genital: organe genitale externe de aspect normal
sistem nervos si organe de sim:R.O.T.prezent, egal bilateral.
Stare depresiv
TRATAMENT:arnetin,no-spa,glucoz 5%
MANEVRE/PROCEDURI :lavaj gastric 3 litri
EXAMENE DE LABORATOR : hemoleucograma, uree, creatinina,aciduric,TGP,TGO
.REGIM ALIMENTAR:hidric
.OBSERVAREA INITIALA SITUATIA LA INTERNARE: I=185cm G=86Kg.
T.A.=130/80mmHgP=98/min T=36,2
ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR (diagnostic de ingrijire)
Anamneza a identificat modul de satisfacere a nevoilor fundamentale, dupa cum urmeaz:
Nevoia Manifestari de Manifestari de dependenta
independenta
1.Nevoia de a respira si a Nevoie afectata partial P 98/min,tahicardic
avea o buna circulatie R 27/min usor dispneic
2.Nevoia de a bea si a Nevoie afectata Dureri abdominale,posibil
manca afectare a mucoasei
3.Nevoia de a elimina Nevoie afectata Eliminare renale diminuate
4.Nevoia de a se misca si a Nevoie afectata Convulsii tonico-clonice
avea o buna postura Hipotonie musculara
5.Nevoia de a dormi,a se Nevoie afectata Somn agitat,nelinistit
odihni
6.Nevoia de a se imbraca si Nevoie afectata Incoordonare motorie
dezbraca
7.Nevoia de a-si mentine Nevoia nu este afectata
temperatura in limite T=36,2 C
normale
8. Nevoia de a fi curat Nevoie afectata Nu i poate efectua singur
Ingrijirile igienice.
9.Nevoia de a evita Nevoie afectata Risc de suicid,
pericolele Adinamic,confuz
Risc de loviri,caderi
10.Nevoia de a comunica Nevoie afectata Comunicare ineficienta la nivel
afectiv
11.Nevoia de a actiona dupa Poate practica religia Nevoia nu este afectata
credintele si valorile sale
12.Nevoia de a se realiza Nevoie afectata Starea generala alterata
13.Nevoia de a se recrea Nevoie afectata nu poate avea activitai
recreative datorit strii generale
alterate
14.Nevoia de a invata Nevoie afectata Necesita educatie in vederea
aderari la un stil de viata sanotos

70
INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFACUTE: din cele 14 nevoi ,11 nevoi sunt de dependen, 3 de
independent
Diagnosticul de nursing : intoxicaie acuta medicamentoas ( tentativa suicid)
Planificarea ingrijirilor - stabilirea obiectivelor pentru asigurarea satisfacerii nevoilor
fundamentale afectate.
Globale
: stabilizarea strii generale i reabilitarea strii psihice.
Specifice
: -sa-i diminui disconfortul digestiv
.-s-i monitorizez funciile vitale.
.-sa-i asigurarea confortului fizic linite, aerisirea ncperii, poziii confortabile .-sa efectuez
lavaj gastric.
-monitorizarea eliminrilor -recoltarea de snge, urin pentru ex. de laborator -administrarea
medicaiei corespunzatoare-s previn apariia complicaiilor
Tratament .
Arntin 1 fiola i.m.
No-spa 1 fiola i.v.
Glucoz 5% 1 flacon de 1000 ml i.v.
Lavaj gastric 3 litri

Examene paraclinice si functionale:

Hemoglobina 14,5% 14,% - 16%

Hematii-4.1ooooo 4-4,5 milioane/mm
Leucocite 8.900/mm 4000-8000/mm
Ureea 0,25mg%,..... 0,20 0,40mg%
creatinina 0,75mg%... 0,6 1,3mg%
acid uric 2,50mg%.. 3 -5 mg%
Ex neurologic; semne neurologice normale
Examen psihiatric ;stare depresiv, necesit internare

71
Epicriza si recomandari

Pacientul in varsta de 33 ani se interneaza de catre familie pentru supraveghere si tratament

dupa ingerare medicamentoas .Au fost fcute urmtoarele investigaii : i examene
paraclinice :hemoleucogram far modificari,uree,creatinin,acid uric, urina fr modificri
Tratamentul : arnetin, no-spa, glucoz 5%
Se externeaz cu recomandri :Va merge la serviciul psihiatrie n vederea examenului, regim
alimentar de protecie a mucoasei gastrice

72
INGRIJIREA PACIENTULUI CU INTOXICATIE MEDICAMENTOASA (TENTATIVA DE SUICID) CAZUL 3
Nume S, Prenume V.A
DIAGNOSTIC MEDICAL; INTOXICATIE ACUTA MEDICAMENTOASA
DIAGNOSTIC DE NURSING;PACIENTUL PREZINTA 11 NEVOI FUNDAMENTALE AFECTATE
DATA INTERNARII:19-05-2011
DATA EXTERNARII;21-05-2011

NEVOIA PROBLEMA SURSA DE MANIFESTARE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

DIFICULTATE DEPENDENTA
1.NEVOIA DE A Alterarea anxietate -tahipnee Pacientul sa AUTONOME- R 26r/min
AVEA O BUNA respiraiei tahicardie aiba 16-18 asigur pozitia P 98 min
RESPIRATIE r/min si puls sezand sau semi
60-80 min sezand a
pacientului
-masor R .P T.A.
-asez bolnavul in
decubit dorsal
DELEGATE
Efectuare lavaj
gastric
-administrare
glucoza5%
2.NEVOIA DE A Alimentatie Abuz de durere Pacientul sa se AUTONOME Pacientul prezinta
BEA SI A MANCA inadecvata prin medicamente alimenteze -asigur conditile dureri abdominale
deficit corespunzator de mediu
-sa se hidrateze necesare servirii
corespunzator mesei
-alimentez
pacientul
-hidratez

73
3.NEVOIA DE A Eliminari Intoxicatie oligurie Pacientul sa AUTONOME Pacientul are eliminari
ELIMINA urinare medicamentoasa aiba eliminari -asistenta face reduse cantitativ,500
inadecvate normale zilnic bilantul ml zi
cantitativ cantitativ hidric
-hidrateaza
pacientul
4.NEVOIA DE A Necoordonarea Durere Dificultai de -pacientul sa AUTONOME Pacientul prezinta o
SE MISCA SI miscarilor deplasare nu aiba -supravegheaza postura corporala
AVEA O BUNA Atonie musculara dificultati de pacientul midificata datorita starii
POSTUR miscare -ajuta pacientul in generale alterate
efectuarea
miscarilor
-il sprijin in
timpul
deplasarilor

5.NEVOIA DE A Dificultatea de a -anxietate Somn perturbat -program de -ajut pacientul Pacientul prezinta un
DORMI SI A SE se odihni .stare de agitatie odihna si somn sa-si planifice somn agitat
ODIHNI corespunzator activitatile
cotidiene-observa
si noteaza
calitatea ,orarul
somnului
DELEGATE
adminstrare
tratament

6.NEVOIA DE A Dificultate de a Durere -miscarea cu -pacientul sa se AUTONOME Pacientul i-si schimba

SE IMBRACA SI se imbraca si slabire greutate a poate imbraca -ajuta bolnavul sa anevoios lenjeria de
DEZBRACA dezbraca membrelor si dezbraca se schimbe corp. Pe parcurs revine
la o imbracare corecta
autonom

7,NEVOIA DE A Carenta de Slabiciune Murdarie Pacientul sa AUTONOME-- Pacientul prezinta

FI CURAT igiena Durere acumulata prezinte pacientul va face o stare de igiena

74
INGRIJIT DE A tegumentele du n fiecare necorespunzatoare,
PROTEJA curate diminea ajutat dar cu ajutorul cadrelor
TEGUMENTELE de cadrele medicale
SI MUCOASELE medicale i va fi ingrijit
apartinatori- corescunzator
_pacientul va
avea o
mbrcminte
lejera
8.A EVITA - dispoziie -pierderea stimei Afectare fizica evitarea AUTONOME- la inceputul
PERICOLELE depresiv de sine -tentativa de suicide suicidului supravegheza tratamentului pacientul
-afectare fizica -incapacitate de -protejarea permanent este confuz ,din ziua 2
-afectare psihica a face fata realitati pacientului de pacientul incepe sa fie integrat in
pericole -asigura un mediu mediul spitalicesc
de protective
psihica
DELEGATE
Adminstrarea
tratamentului
9.NEVOIA DE A Comunicare -intoxicatie Vorbire incoerenta -bolnavul sa AUTONOME Pacientul comunica
COMUNICA ineficienta la medicamente -apatie comunice -linisteste confuz cu cei din
nivel afectiv -idei de suicid adecvat bolnavul cu jur,prezentand stare
privire la starea sa depresiva
-familiarizeza
bolnavul cu
privire la starea sa
-cerceteaza
posibilitatile de
comunicare a
bolnavului
10.Nevoia de a se -tulburari de -perturbarea nemultumire Sa participle la AUTONOME Pacientul prezinta putin
realiza gandire stimei de sine activitati la Indruma pacientul interes spre orice
-anxietate alegere spre acivitati utile activitate,manifestand
-il ajuta sa-si faca stare de apatie
un plan zilnic

75
 .orinteaza
pacientul spre
activitai
corespunzatoa
re capacitati lui
12.Nevoia de a se Dezinteres in a -stare depresiva -anxietate -sa participle la AUTONOME Pacientul prezinta o
recrea indeplini -conflicte si esecuri activitati -planifica stare generala alterata
activitati in inplinirea recreative activitati
recreative rolurilor sociale recreative
impreuna cu
pacientul
14 . A INVATA Dificutate de a Anxietate Nesiguranta -informarea AUTONOME Din a 2 zi pacientul
CUM SA-TI invata -durere -carente pacintului -stimuleaza incepe sa fie interesat
PASTREZI educationale despre un mod dorinta de sa afle mai multe
SANATATEA de viata cunoastere despre boala sa
sanatos

76
 CONCLUZII

Tentativa de suicid este o consecint grav a problemelor psihice sau a tulburrilor de

comportament ce aduce numeroase afectari fizice si pshice care pot duce pana la deces.
Bolile psihice sunt caracterizate printr-o multime de perturbatii ale functilor vitale. Ritmul
somnului si al respiratiei,reglarea temperaturi,necesarul de hrana,activitatea cardiovascular si
digestia ,oscilai ale dispozitiei initiativelor si spontaneitatii.
Recuperarea necesit o perioad lung de timp(fiecare antipsihotic ii face efectul de regul
dup aproape dou saptamani) iar supravegherea ridic probleme complexe si costuri ridicate.
Lucrarea de diploma cu tema Ingrijirea pacientilor cu tentativ de suicid am intocmit-o
sub observand a trei pacieni cu acest diagnostic si are drept scop de a descrie ingrijirile
acordate persoanei suferinde,pentru a-i sadisface nevoile fundamentale ce stau la baza ingrijiri
omului bolnav si sanatos.
Planul de ngrijire face parte integrant din planul terapeutic stabilit de medic i este
adaptat modelului conceptual al Virginiei Henderson care presupune ca n executarea
profesiei de asistent medical trebuie s se creeze o ambian n care valorile, obiceiurile,
religia i credinele individului trebuie respectte. Acest lucru presupune o colaborare
permanent cu bolnavul, o cunoatere amnunit a nevoilor i necesitilor acestora.
Cele trei cazuri clinice discutate se structureaz sub forma celor 14 nevoi fundamentale
reflectate sub aspect social, psihologic i bio-fiziologic. Toi cei trei pacieni au beneficiat de
ngrijiri corespunztoare, individualizate pentru fiecare bolnav, n parte.
Studiul a fost fcut pentru bolnavi de vrste diferite , sexe diferite.
Problema prioritar, pentru care bolnavii se prezint la medic este tentativa de autogresiune
ce pune in pericol grav viaa pacientul ,avand drept cauza principala boala psihic.
Astfel, am stabilit c prima nevoie afectat n cazul bolnavilor este "Nevoia de a evita
pericolele", datorit riscului de a repeta tentativa de suicid si a multiplelor complicaii ce pot
apare . Repausul la pat ,imobilizarea ndelungat poate conduce la complica escare sau
atrofii musculare ce pot altera grav starea general a pacientului.
O alt nevoie afectat este "Nevoia de a fi curat i de a-i proteja integritatea
tegumentelor" i "Nevoia de a se mbrca i dezbrca" datorit dificultii de a-i acorda
ngrijirile necesare.

77
 Datorit alimentaiei inadecvate n calitate i cantitate, inapetenei i a mediului spitalicesc,
am considerat afectat i "Nevoia de a se alimenta i hidrata". Tot datorit mediului inadecvat,
a durerilor, a constrngerilor fizice este afectat major i "Nevoia de a dormi, a se odihni".
Pe lng nevoile prezentate, mai sunt afectate i alte nevoi (dar parial),
cum ar fi:
Nevoia de proteja tegumentele si mucoasele
Nevoia de a comunica
"Nevoia de a se recreea"
"Nevoia de a fi util"
"Nevoia de a nva"
"Nevoia de a-i practica religia"
O tulburare psihic influeneaz funcionarea global a pacientului (imposibilitatea de a se
ngriji pe sine), n aa msur nct acesta nu va putea de unul singur s se adapteze la
cerinele unei viei armonioase n societate.Omul respectiv este ndrumat spre ngrijirea
psihiatric temporar sau permanent
.Pacientul va fi ajutat s-i regseasc modul de funcionare normal, unii devenind capabili
s se ngrijeasc complet pe sine nii, alii, cum ar fi pacienii psihiatrici cronici, vor rmne
dependeni de ngrijiri.

78
BIBLIOGRAFIE

L. Titirc Ghid de nursing Ed. Viaa Medical, 1992.

. V. Predescu Psihiatrie Ed. Medical, Bucureti, 1976.

. L. Titirc Urgene medico-chirurgicale Ed. Medical, Bucureti, 2000.

.Titirc L., Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistenii

medicali,Ed.Viata Romomaneasc, Bucuresti , 2001

Durkheim, E Despre sinucidere, Ed. Institutul European, Iai, 1993;

Larruse Dicionar de psihiatrie, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureti, 1998;

Larrouse Dicionar de psihologie, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureti, 2000;

Borundel C.,Manual de medicin intern, Editura Medical, Bucureti,1979

Predescu, V Psihiatrie, Editura Medical, Bucureti, 1989;

79