Scoala Sanitara Postliceala Petrosani, PSIHOLOGIE generala si MEDICALA(M6) – suport de curs AN I, sem.

1, 2018

CURS 8 si 9

COMPORTAMENTE PROTECTOARE si de RISC

TULBURARI FUNCTIONALE

La sfarsitul acestui subiect, elevul va dobandi cunostinte despre:

Comportamente protectoare si de risc

Credinte personale si tendinte fata de sanatate: influenta culturala(obiceiuri, traditii, mentalitati),
educatie intrafamiliala, convingeri personale; comportamente adictive(consum de alcool, tutun,
droguri)

Tulburari functionale
Raspunsuri somatice ale emotiilor
Etiologia psihogena a unor afectiuni somatice

Comportamente protectoare si de risc

Subiectul despre care vorbim priveste asocierea, atribuirea de catre individ a unor
semnificatii cu privire la mediul in care traieste, care ii cresc sau scad sansele de aparitie a unei
boli. Prin urmare, nu toate gandurile noastre au acelasi grad de adaptare, sunt la fel de bune
pentru fiinta noastra, apropiindu-ne in masuri diferite de disfunctionare, respectiv de o viata cu
protectie fata de boala.

Din perspectiva psihologica generala, comportamentele care consolideaza emotiile

negative, sunt de risc, in timp ce comportamentele care genereaza emotii pozitive, sunt de tip
protector.

Comportamente protectoare

1
 Scoala Sanitara Postliceala Petrosani, PSIHOLOGIE generala si MEDICALA(M6) – suport de curs AN I, sem. 1, 2018

Au in vedere conduitele care feresc individul de boala sau de riscul de a face

boala(somatica si/sau psihica); in acest context, vorbim de ex. de spalatul de maini, dar si de
verificarea aspectului organoleptic(aprecierea prin simturi) al alimentelor inainte de ale consuma,
inclusiv a termenului de garantie.

In context psihologic, conduite de protectie inseamna atat actiuni(de ex. indepartarea de

un grup de scandalagii), cat si inactiuni(de ex. abtinerea de la a-i raspunde pe acelasi ton agresiv
unui betiv). Acestea sunt invatate initial prin imitatie de catre fiecare in cadrul familial
primar(mama, tata si fratii), dar mai ales sunt insusite prin participarea la grupul de referinta al
individului(grupul corespunzator etapei de dezvoltare de la un moment dat).

Credintele/convingeri personale de tip protector privesc mai ales constientizarea si mai

apoi valorizarea(considerarea ca importante) acelor informatii dovedite stiintific ca protejeaza
persoana de boala sau de riscul de a o face. Convingerile extreme de tipul „Acest lucru este sigur
asa” nu reprezinta o conduita protectoare, ci convingerile rationale, bazate pe logica si pe dovezi
demonstrabile: „Aceasta este asa deoarece o sprijina aceste dovezi ”.

Comportamente adictive si de risc

Se refera la acele conduite care repetate, ajung sa creeze dependenta si cresc sansele
individului de a se imbolnavi(somatic si/sau psihic). Dintre cele mai importante, prezentam:

Consumul de alcool

Alcoolul este utilizat in acelsi timp ca substanta psihoactiva si aliment. Ca particulariatate

principala a alcoolului este faptul ca nu este privit ca fiind un drog ci ca parte integranta din
viata, cultura si economia noastra, astfel omitandu-se pericolele ce vin odata cu abuzul.

Cel mai important este sa stim sa delimitam pana unde merg beneficiile si unde intervin
riscurile. Dupa un episod de consum excesiv de alcool, se recomanda abtinerea cel putin 48 de
ore pentru a permite organismului sa isi revina, pentru ca alcoolul sa iasa dins sistem.

2
 Scoala Sanitara Postliceala Petrosani, PSIHOLOGIE generala si MEDICALA(M6) – suport de curs AN I, sem. 1, 2018

Este de asemenea important sa distingem intre consumul nociv si dependenta de

alcool(toxicomania), diferenta principala fiind imposibilitatea autoabtinerii de la consum in ce-a
de-a doua situatie.

Pentru tratarea abuzului si a dependentei de alcool, pacientul trebuie in primul rand sa

accepte ca are o problema, sa caute tratamentul si sa coopereze cu psihiatrul si psihoterapeutul.
Tratamentul initial necesita dezintoxicarea, urmata apoi de psihoterapie, in scopul  reducerii
riscului recaderilor. Psihoterapeutul va urmari in mod special cresterea motivatiei bolnavului
pentru mentinerea abstinentei si va utiliza strategii referitoare la comportamentul acestuia in
raport cu ocaziile intempestive pentru consumul de alcool. Este necesara si terapia familiala,
focalizata asupra descrierii efectelor pe care le are consumul de alcool al pacientului asupra
restului membrilor familiei.

Efecte alcoolului
Alcoolul incetineste functionalitatea sistemului nervos central; blocheaza o parte din
mesajele care ar trebui sa ajunga la creier alterand astfel perceptiile, emotiile, miscarea, vederea
si auzul persoanei. In cantitati moderate alocoolul poate ajuta persoana sa fie mai relaxata si mai
putin anxioasa. In cantitati mai mari alcoolul provoaca modificari majore la nivelul creierului
astfel rezultand intoxicatia. Pesoanele care au abuzat de alcool isi vor pierde concentrarea,
abilitatea de a se exprima coerent sau de a-si mentine echilibrul; vor fi dezorientate si confuze. In
functie de persoana, intoxicatia poate face consumatorul extrem de prietenos si vorbaret sau
foarte agresiv si nervos. Viteza de reactie este diminuata dramatic, motiv pentru care este
interzisa conducerea autovehiculelor dupa consumarea de bauturi alcoolice.

Cand sunt consumate cantitati foarte mari de alcool intr-o perioada de timp scurta poate
rezulta intoxicatia cu alcool: corpul devine intoxicat cu o cantitate mult prea mare de alcool.
Voma violenta este unul din primele semne ale intoxicarii cu alcool; somnolenta extrema,
inconstienta, dificultati in respiratie, glicemie extrem de scazuta, palpitatii si chiar decesul sunt
rezultate ale intoxicarii cu alcool.

3
 Scoala Sanitara Postliceala Petrosani, PSIHOLOGIE generala si MEDICALA(M6) – suport de curs AN I, sem. 1, 2018

In plan psihic efectele cele mai importante privesc modificarea imaginii de sine(initial in
sens pozitiv, ulterior in sens negativ prin sentimente de vinovatie, scaderea capacitatii de analiza,
de evaluare critica a situatiilor si de subestimare a riscului).

Relational, vorbim de pierderea familiei, prietenilor si a increderii acestora in betiv.

Consumul de tutun

Principalele efecte: cresterea riscului de cancer la plamani si de boli cardio-vasculare.

De retinut ca fiecare tigara scurteaza speranta de viata a fumatorului cu cc. 15 min. !

Efectele nicotinei:dificultati de concentrare si scaderea capacitatii de memorare, tulburari
emotionale, scaderea rezistentei organismului la infectii, cresterea probabilitatii de a forma
,,dopuri”, ,,cheaguri” de sange ceea ce poate duce la infart miocardic, infectii respiratorii cronice,
diverse afectiuni ale aparatului respirator, scaderea apetitului si diminuarea comportamentului
sexual, tulburari ale sarcinii si nasterii(nastere prematura, avorturi spontane).

Consumul de droguri
Drogurile odata absorbite de organism perturba una sau mai multe functii importante, de
cele mai multe ori iremediabil, si care influenteaza negativ starea de sanatate, sentimentele şi
perceptia. Consumul abuziv poate provoca mai multe tipuri de tulburari: fizice, de ex: bronsitele
cronice; psihologice, atunci cand au un efect negativ asupra echilibrului personal, psihologic sau
de adaptare sociala. Ex: cazul cuplurilor conflictuale datorita abuzului de alcool.

Dependenta de droguri reprezinta nevoia continua si imperioasa de administrare a drogului

pentru a produce anumite senzatii dorite sau pentru a impiedica instalarea unor efecte dureroase
atunci cand nu mai este luat. Neadministrarea regulata a drogului este asociata cu o stare de rau
general.

Printre consecintele de ordin medical ale consumului de droguri: hepatita, sifilis, SIDA,
complicatii psihiatrice – halucinatii terifiante. Supradoza poate avea efecte letale.

4
 Scoala Sanitara Postliceala Petrosani, PSIHOLOGIE generala si MEDICALA(M6) – suport de curs AN I, sem. 1, 2018

Printre consecintele de ordin psihologic: panica, anxietate, depresie, suspiciune si tendinte

paranoice, agresivitate, labilitate emotionala, tulburari de comportament, instrainare de propria
persoana si afectarea imaginii de sine, modificari de personalitate care pot duce la suicid sau
omor, scaderea performantelor intelectuale.

In sfera sociala consumul de droguri are ca efecte: deteriorarea progresiva a relatiilor sociale,
cresterea riscului de excludere sociala, diminuarea sanselor de reintegrare sociala si profesionala,
suferinta familiei si a adevaratilor prieteni, dezinteres in relationarea cu ceilalti, implicarea in
activitati infractionale cand se afla sub influenta drogului sau pentru a-si procura doza de
stupefiante.

Toleranta - proprietatea organismului uman de a se adapta la substante straine

administrate – droguri, medicamente, alcool; apare astfel tendinta de a lua doze cat mai mari
pentru a obtine aceleasi efecte. Sevrajul - totalitatea simptomelor fizice si psihice care apar
atunci cand persoana este privata de substanta de care a devenit dependenta
(www.scoalacantemir.ro la 10 oct 2015, orele 23.52).

Tulburari functionale
Reprezinta notiunea cu gradul cel mai mare mare de generalitate, insemnand dereglarea
functionarii normale a organismului si psihicului uman, dereglare rezultata din actiunea
cumulata a factorilor relevanti indiferent ca sunt de natura endogena, psihogena sau sociogena.

5
 Scoala Sanitara Postliceala Petrosani, PSIHOLOGIE generala si MEDICALA(M6) – suport de curs AN I, sem. 1, 2018

Termenul pleaca de la ideea de functie, adica de scop al existentei unui element intr-o
structura/organizare, intr-un sistem.
In acest context, psihologia studiind individul in maniera longitudinala, a observat ca la
fiecare dintre noi se pot desprinde o serie de aspecte comune aparitiei tulburarii, elemente reunite
sub denumirea de fisa biografica. Aceasta are in vedere in principal:
 traumele somatice si psihice suferite de individ,
 carentele(lipsurile) afective,
 relatiile perturbate ale mediului social, toate, legate direct de individul studiat.
Astfel, medicii au observat ca la fiecare bolnav exista o serie de caracteristici personale ale
bolii somatice care pot fi puse in legatura cu emotiile.
Cele mai importante efecte somatice ale emotiilor va sunt prezentate mai jos:
 respiratorii(rinoree, stranut in salve, crize de astm, hiperventilatie);
 cardiovasculare(tahicardie, HTA, crize anginoase, lipotimii, constrictie-
paloare/vasodilatatie-eritem cutanat);
 digestive(pilorospasm, dischinezii biliare, hipersecretie HCL, hiperperistaltism);
 urogenitale(colici renoureterale, tulburari de dinamica sexuala);
 cutanate(prurit, eruptie);
 metabolice(anorexie, bulimie, obezitate, hiperglicemie).
Aceste simptome care nu formeaza in sine tulburari/sindroame, pot fi intelese ca mesaje pe
care corpul le transmite mintii(simbolism corporal), alertand-o ca ceva nu este in regula,
semnificandu-i ca emotional fiinta nu este bine.
Trebuie mentionat ca ele nu apar in mod direct determinate de emotii, dar ca emotiile au o
contributie importanta in declansarea, mentinerea, ameliorarea sau exacerbarea lor.

Se pot insa desprinde o intreaga serie de boli somatice a caror aparitie nu este exlusiv de
etiologie psihogena cum de exemplu sunt nevrozele, dar in care factorul psihologic este
considerat ca joaca un rol important; domeniul de care vorbim de numeste psihosomatica si
reuneste psihologia si medicina.; aceste boli ale corpului in care factorul emotii joaca un rol
mare, sunt:

6
 Scoala Sanitara Postliceala Petrosani, PSIHOLOGIE generala si MEDICALA(M6) – suport de curs AN I, sem. 1, 2018

 astmul bronsic, TBC,

 cardiopatia ischemica, HTA,
 gastrita, ulcerul, colonul iritabil,
 tulburarile menstruale,
 dermatitetele atopice, psoriazisul
 diabetul.
Despre acesta din urma se stie ca are o contribuite de 30% componenta modificabila,
restul fiind genetica. Componenta modificabila priveste silul de viata(cu accent de emotii si
controlul stresului psihic) si dieta.

Intrebari si cerinte recapitulative CURS 8 si 9

1. Ce este acela comportament protector? Dar de risc?

2. Dati exemple de efecte psihologice si sociale/relationale ale comportamentelor

adictive.

3. Cand apare toleranta si cand apare sevrajul?

4. Ce sunt tulburarile functionale?

5. Dati exemple de efecte somatice ale emotiilor.

6. Ce este acela simbolism corporal ?