Departamentul Clinic 2,

Disciplina Epidemiologie
Conf. Dr. Daniela Pițigoi

Epidemiologia bolilor transmisibile

 Curs

• Conf. Dr. Daniela Pitigoi

– danielapitigoi@yahoo.co.uk
– Tel. 0722652296
 Departamentul Clinic 2,
Disciplina Epidemiologie
Conf. Dr. Daniela Pitigoi

• cursuri (7 ore)
• lucrari practice (7 ore)
• Examen – subiecte curs / subiecte LP
- Evaluare pe durata derulării modulului
(cunoștințe + participarea activă la curs și LP)
- Nota finală (testare + evaluarea din timpul
modulului)
 Tematica cursurilor

• Epidemiologie generala
– definitie, istoric, metoda, domenii de utilizare
• Proces infecțios
• Proces epidemiologic
– Forme de manifestare ale procesului epidemiologic
– Eradicare, eliminare, control
• Infecții asociate asistentei medicale
 Bibliografie
1. Ivan A. Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile. Iasi: Ed. Polirom, 2002
2. Heymann DL. Manual de management al bolilor transmisibile. Editia 19-a.
Bucuresti: Editura Medicala Amaltea, 2012
3. Gordis L. Epidemiology. 5th Edition. Philadelphia: Saunders Elsevier, 2014.
4. CDC, Principle of epidemiology in public health. 2012
https://www.cdc.gov/careerpaths/k12teacherroadmap/classroom/principlesofepi.ht
ml
5. Baicus C. Dictionar de epidemiologie clinica si medicina bazata pe dovezi. Ed.
Medicala, Bucuresti, 2002
6. Burlea M. (sub red.) – Recomandari de vaccinare in pediatrie, Ed. Medicala
Amaltea, 2012
7. Pitigoi D, Ciufecu C. Ghid practic de vaccinari pentru medicii de familie. Ed.
National, Bucuresti, 2007
8. Ciufecu C. Esential si actual in epidemiologia bolilor transmisibile. Ed. National,
Bucuresti, 2005
 Surse de informare
Centrul pentru Controlul bolilor, SUA,
Atlanta (CDC)
• www.cdc.gov

Centrul European pentru prevenirea si

controlul bolilor, Stockholm, Suedia (ECDC)
• www.ecdc.europa.eu

Organizatia Mondiala a Sanatatii, Geneva

(Copenhaga – biroul pentru Europa) (OMS)
• www.who.int
 Surse de informare
Institutul National de Sanatate Publica,
Bucuresti
www.insp.gov.ro
link:
- Centrul National pentru
Supravegherea si Controlul Bolilor
Transmisibile (CNSCBT)
• Institutul National de boli infectioase
Prof dr Matei Bals (link -Comisia
Nationala de lupta antiSIDA)
– www.mateibals.ro

• Ministerul Sanatatii
– www.ms.ro
 CURS 1

Epidemiologie generala – definitie, istoric,

metoda, domenii de utilizare

Obiectivele educationale ale cursului - la sfarsitul cursului

studentul trebuie sa stie:
– definitia si istoricul epidemiologiei
– componentele epidemiologiei
– domeniile de utilizare ale epidemiologiei
– metodele de studiu in epidemiologie
 Epidemiologia
Stiinta, metoda sau instrument?
Epi = Deasupra, peste

Demos = Popor, grup

Logos = Stiinta

Stiinta care studiaza procese la nivel de colectivitate, populatie

Metoda – elaborarea si testarea ipotezelor

Instrument de actiune pentru promovarea si protejarea

sanatatii
 Epidemiologia
Stiinta de baza a sanatatii publice

identificarea cauzei unei boli

cu scopul de a o preveni
 Axiome in epidemiologie

• Bolile sau alte evenimente legate de sanatate

nu apar intamplator

• Bolile sau alte evenimente legate de sanatate

au cauze dar și factori preventivi care pot fi
identificati
 Definitii
Epidemiologia = stiinta
a epidemiilor:
– Stiinta care se ocupa cu
manifestarile extensive ale
bolilor contagioase (Ch.
Dopter, 1925)
– Stiinta manifestarilor de
masa ale bolilor infectioase
sau ca istorie naturala a
acestora (W.H. Frost, 1927)
 Infectia cu virusul Ebola (WHO, iunie 2016)
http://apps.who.int/ebola/current-situation

• Situatia generala
– 28.616 cazuri și 11.310 decese
(40,2%)
• Sierra Leone, Liberia și Guinea
– 29 de cazuri au fost inregistrate
în Nigeria, Mali si Senegal.
– 7 cazuri izolate, de import au
fost raportate și în Europa
(Italia, Spania, Marea Britanie)
și SUA.
• Personal medical (3%)
– 881 cazuri cu 513 decese
(58,2%)
 Definitii (II)
• Stiinta care studiaza din punct
de vedere cantitativ
distributia si frecventa
determinantilor problemelor
de sanatate si boala intr-o
populatie (Mac Mahon, 1960)

• Stiinta medicala care se

ocupa cu studiul frecventei
si repartitiei bolilor, atat
transmisibile cat si
netransmisibile, cu
decesele si invaliditatea
determinate in grupuri
populationale umane, ca si cu
factorii care influenteaza
aparitia bolilor si tendintele de
morbiditate in colectivitati
(OMS, Bruxelles, 1967)
 Definitii (III)

Epidemiologia = Stiinta care se ocupa cu

studiul distributiei si determinantilor
starii de sanatate sau al evenimentelor
legate de sanatate in populatie si
aplicarea rezultatelor acestui studiu in
controlul problemelor de sanatate
publica (J.Last, 1988)
Adauga componenta cu caracter aplicativ
 Definitii (IV)

Epidemiologia = este o stiinta de

sinteza, bogata si complexa care
utilizeaza metodologii proprii dar si
tehnici si metodologii din alte domenii -
biostatistica, sociologie, toxicologie,
microbiologie, fiind un instrument de
orientare a politicii medico-sanitare a
unei natiuni (Terris, 1981).
 Cuvinte cheie

• Distributie • Timp,loc,
persoana
• Determinanti • Cauza, factori de risc

• Eveniment/Stare de
sanatate • Sanatate publica
• Populatie

• Domeniu de aplicare • Control (Informatie

pentru actiune)
 Cuvinte cheie
• Distributie - frecventa cu care apare o boala, un eveniment intr-o populatie
(morbiditate, mortalitate) poate fi diferita de la o populatie la alta, de la un
grup populational la altul.
– Se caracterizeaza in functie de caracteristicile de timp (cand ?), loc
(unde?) si persoana (cine ?)
• Determinatii sunt
– factorii specifici - care determina modificarile starii de sanatate (de
ex. microorganisme, substante chimice dovedite a fi carcinogene etc)
- factorii mai putin specifici sau factorii de risc (consumul de grasimi,
stresul, sedentarismul etc)
 Istoricul epidemiologiei

• Are o istorie bogata, care include mai multe

etape:
– Prehipocratica
– Hipocratica
– Prepasteuriana
– Pasteuriana
– Frostiana
– Moderna
 Etapa prehipocratica

•Observatia accidentala si instinctuala a fenomenelor si riscurilor

provenind din natura
•Explicarea mistico-religioasa a unor relatii de cauzalitate

Etapa hipocratica

•Dominata de observatiile, cercetarile si scrierile lui Hipocrat, “parintele

epidemiologiei” (400 BC)
•Predomina observatia, dar apar si elementele descriptive si analitice
•Relatiile de cauzalitate privind sanatatea si boala sunt explicate si pe
baze obiective, materiale (“Aforisme”, “Miasme, ape, locuri” – bolile
influentate de factori din mediul de viata)
•Preventia devine principala orientare a medicinei
 Etapa prepasteuriana

•Cercetarile lui Graunt si Jenner

•Se pun bazele epidemiologiei moderne, a asepsiei si antisepsiei
•Cercetari de prevenire si combatere a infectiilor nosocomiale, a scorbutului
•Se elaboreaza notiunile de risc, imunitate de grup, prevalenta, incidenta,
studii retrospective
•Se elaboreaza tehnica de ancheta epidemiologica

Etapa pasteuriana

•Cercetarile si descoperirile lui Pasteur si a savantilor din scoala sa (Koch,

Yersin, Calmette, Ramon, Behring s.a)
•Descoperirea vaccinurilor, a serurilor si decontaminantilor chimici
•Introducerea notiunilor de vaccin si vaccinare
 Etapa Frostiana

• W.H Frost
• Elaborarea primelor modele matematice in
epidemiologie

Etapa Moderna

• John Snow - medic anestezist, parintele Epidemiologiei”

moderne
• William Farr (1885) – prima clasificare a bolilor
 Etapa Moderna

• Doll si Hill (anii ‘50) – studiul privind corelatia dintre

fumatul de tigarete si cancerul pulmonar – inceputurile
epidemiologiei bolilor netransmisibile

• În anii 1980, preocupările au fost extinse la studiile privind

accidentele și violența.
 Etapa Moderna
• bolile infecțioase au continuat să constituie o
provocare pentru epidemiologi, prin apariția
/identificarea unor agenți infecțioși noi
– virusul Ebola
– virusul imunodeficienței umane (HIV)
– Legionella,
– Sindromul respirator sever acut sever (SARS),
– Mycobacterium tuberculosis multirezistent
– gripa aviară
– ZIKA
– MERS-CoV
 Etapa Moderna

• Începând din anii 1990 și mai ales după

atacurile teroriste din 11 septembrie 2001,
epidemiologii au trebuit sa ia în considerare
nu numai transmiterea naturală a
microorganismelor, dar și răspândirea
deliberată prin arme biologice și
bioterorism.
 Clinic vs. epidemiologic

Clinician Epidemiolog
• Persoana • Populatie
• Anamneza, • Ancheta (investigatia)
istoric epidemiologica
• Foaia de observatie • Fisa de ancheta epidem

• Comparatii
• Diagnostic diferential
• Epidemiologie descriptiva
• Teste diagnostice
• Interventie (masuri de prevenire si
• Tratament control)

Epidemiologia studiaza grupuri populationale

facand abstractie de individualitatea membrilor ei
 Domenii de utilizare
• Sanatate publica
• Medicina clinica

• Identificarea etiologiei sau a cauzei bolilor

• Identificarea factorilor de risc sau a susceptibilitatii

• Identificarea cailor/modului de transmitere si raspandire

• Explicarea cauzelor si mecanismelor epidemiilor

• Determinarea rolului factorilor de mediu

• Determinarea dimensiunii si a tendintelor fenomenelor
• Evaluarea impactului masurilor de control
• Evaluarea eficientei si eficacitatii serviciilor de sanatate, a programelor, a
vaccinurilor si medicamentelor
• Stabilirea prioritatilor si alocarea resurselor in sanatatea publica
 Epidemiologia clinica
• Epidemiologia clinica s-a dezvoltat ca o noua practica
epidemiologica, care are drept scop utilizarea principiilor
si a metodelor epidemiologice in studiul problemelor
intalnite in medicina clinica.
• epidemiologia clinica - stiinta care se ocupa de studiul
algoritmului decizional optim si corect din medicina
clinica, in functie de caracteristicile epidemiologice ale
bolnavului, de patologia in cauza, de factorii si
interventiile medicale la care este expus acesta in practica
medicala,.
• epidemiologia clinica are rolul sa genereze noi tactici si
strategii, pentru a identifica si rezolva problemele
diagnostice si terapeutice;
Scop - ameliorare a starii de sanatate
 Metoda epidemiologica

Observatie
Descriere
Analiza
Experiment

Mr. Poiroit
 Metoda epidemiologica (1)

• Epidemiologie Observationala
– Observatia – metoda de baza

– A condus la stabilirea relatiilor de cauzalitate dintre

boala si factorii de mediu (Hippocrate)
– Semmelweiss - 1847
– Gregg – 1941
 Metoda epidemiologica (1)

• Epidemiologie Observationala

➢ In 1847: Dr. Ignaz Semmelweiss a observat

transmiterea infectiilor severe, fatale, de catre
doctorii care “omiteau” sa isi spele mainile
intre examinarea a 2 pacienti.

➢ Aceasta observatie a dus la singura concluzie posibila:

• Spalarea mainilor cu solutie clorida dupa autopsii si cu
apa si sapun intre 2 examinari este OBLIGATORIE!

• *solutia clorida + sapunul erau singurele produse

disponibile la vremea respectiva pentru igiena mainilor
 Metoda epidemiologica (2)

• Epidemiologie Descriptiva
– Utilizează datele / informațiile existente
– Defineste populatia studiată (sau un eșantion)
– Defineste cazul – definitie de caz
– Descrie cazurile in functie de caracteristicile de
TIMP – LOC - PERSOANĂ
 Metoda epidemiologica (2)

• Epidemiologie Descriptiva
• Ce ? Cine ?
• Unde ?
• Când ?
– Count on numerator:
• numară, la numarator (Numararea cazurilor sau a evenimentelor de
sanatate)
– Divide by denominator:
• imparte, la numitor (rate, proportii)
– Compare
• Compară
– Formularea ipotezei
 Metoda epidemiologica (3)
• Epidemiologie analitica
• Cum?
• De ce/Din ce cauza?

– Verificarea ipotezei prin studii

epidemiologice (transversal, de cohorta,
caz-martor)
– Elaborarea de deductii stiintifice asupra
cauzalitatii fenomenului studiat
 Metoda epidemiologica (4)

• Epidemiologie Experimentala
– Efectuarea unor studii experimentale
pentru verificarea deductiei la care s-a
ajuns

– Interventia de sanatate publica

 Epidemiologia practica (1)

• Supravegherea epidemiologica
• Investigarea epidemiologica a unei probleme de
sanatate publica – se declanseaza pe baza informatiilor
furnizate de sistemele de supraveghere, presa, alte surse
• Studii analitice
• Evaluarea epidemiologica – determinarea efectului /impactului unei
masuri
• Dezvoltarea politicilor de sănătate
 Epidemiologia practica (1)
Supravegherea epidemiologica
• Supravegherea este procesul continuu si sistematic de culegere, prelucrare, analiza,
interpretare a datelor si diseminare a informatiei catre cei care au nevoie sa o
cunoasca pentru initierea actiunilor – masuri de prevenire si control
(Stephen B. Thacker, 1996, “Field Epidemiology”)
• Obiectivele supravegherii
– Identificarea precoce a epidemiilor;
– Prognozarea epidemiilor .
– Monitorizarea si / sau descrierea evolutiei naturale a unui fenomen, a unei boli;
– Evaluarea impactului unor masuri de prevenire si control (ex. vaccinare, chimioprofilaxie) asupra
evolutiei naturale a unei boli sau a unor factori de risc;
– Evaluarea si monitorizarea performantelor unui program;
– Stabilirea prioritatilor pentru sanatatea publica;
– Planificarea resurselor materiale si de personal;
– Stabilirea strategiilor si politicilor de sanatate.
 Epidemiologia practica (1)

•Investigația epidemiologica a unei probleme de sanatate publica – se declanseaza pe baza

informatiilor furnizate de sistemele de supraveghere, presa sau alte surse.
•Investigaţia epidemiologică (IE) reprezintă totalitatea acțiunilor efectuate pentru a identifica
factorii care au determinat apariţia unei boli transmisibile într-o populaţie.
•Este o acţiune sistematică, rapidă, cu durată limitată, efectuată sub prezumţia existenţei unei
probleme de sănătate deja constituită în populaţie
•Scopul unei Investigaţii Epidemiologice:
– obţinerea cat mai rapidă de informaţii pentru acţiune (pentru elaborarea măsurilor de prevenire și
control al unei epidemii în curs de desfașurare)
– prevenirea apariţiei unor noi epidemii în viitor
– evaluarea unui sistem de supraveghere existent sau a necesității introducerii unui nou sistem de
supraveghere in practica curentă
– obţinerea de informaţii noi despre un agent patogen