NOŢIuni DE

BAzĂ

de

EPIDEMIOLOGI
E
 Planul cursului

Epidemiologie: definiţie
Clasificarea studiilor epidemiologice
Studii epidemiologice descriptive
Studii epidemiologice analitice
Definiţie
Epidemiologia este ştiinţa medicală care se ocupă cu
distributia sănătăţii şi a bolii, precum şi
a factorilor de risc şi a celor de protecţie în populaţie

Epidemiologia este descriptivă şi analitică

Epidemiologia descriptivă: studiază distribuţia bolilor
şi indicatorii de sănătate: prevalenţă, mortalitate,
natalitate
Epidemiologia analitică studiaza relaţiile existente
intre factorii de risc şi boală.
Epidemiologia studiază asocierea dintre
expunere şi boală cu ajutorul următorilor
factori: genetici, de mediu, biologici, sociali,
sau psihologici.

Expunerea este reprezentată de o caracteristică

individuală sau un agent patogen cu care o
persoană poate intra în contact şi care îi poate
influenţa starea de sănătate
CLASIFICAREA STUDIILOR

EPIDEMIOLOGICE
 Din punctul de vedere ar
validităţii (corectitudinii),
tipurile de studii pot fi
ierarhizate precum în
Sinteza
sistematica

piramida dovezilor stiintifice: Trial clinic

I.Studii clinice randomizate
II. Studii de cohortă
Studii de cohortă

III.Studii caz-martor Studii caz -martor

Evidențeștiințifice
IV.Studii transversale Studii transversale

V. Studii de caz & serii de Raportare de caz, Serii de cazuri

cazuri
Studii in vitro
I. STUDII DESCRIPTIVE
Studiile descriptive au ca obiect descrierea unui
fenomen de sănătate dintr-o populaţie în funcţie de
caracteristicile populaţiei, precum şi de alti
parametri, cum sunt, timpul şi spaţiul:
•Caracteristicile personale ale populaţiei: virstă,
sex, nivel social, TA, glicemie....
•timp: distribuţia bolilor şi a factorilor de risc în
funcţie de timpul de apariţie (de exemplu: procentul de
fumători dintr-o populaţie în fiecare an din intervalul 2000-
2015)
• spaţiu: distribuţia spaţială a bolilor şi a factorilor de
risc (ex: prevalenta cariei dentare din anumite judeţe )
 Studiile epidemiologice descriptive
răspund la următoarele întrebări:
la cine?
când?
unde?
apare mai frecvent boala în populaţie?

Ele realizează doar o simplă descriere,

fără a stabili cauza îmbolnăvirilor
 1. Raportarea unui caz clinic
 descrie o observaţie inedită, interesantă, a
unui singur pacient (legată de: etiologia bolii,
istoric, complicaţii...)
este prima etapă pentru descoperirea unei noi
boli sau a unui nou factor de risc.

2. Raportarea unei serii de cazuri

Reprezintă descrierea unei serii de cazuri
comparabile care au fost observate de mai
mulţi medici
 Avantaje
Seria de cazuri poate sugera existenţa
unui factor de risc:
Exemplu:
Diagnosticul de pneumonie cu
Pneumocystis carinii la 5 barbati tineri
homosexuali din Los Angeles a condus la
descoperirea bolii SIDA şi a factorului
etiologic al acesteia.
 LIMITE:

Seriile de cazuri depind de capacitatea de

observaţie şi experienţa medicului ;
Nu permit stabilirea concluziilor care să fie
generalizate şi la alte cazuri;
Nu permit stabilirea frecvenţei bolii în populaţie:
pentru aceasta trebuie realizate studii mai complexe,
transversale pentru prevalenţă şi de cohortă pentru
incidenţă
 3. Studii transversale (de prevalenţă)

Studiile de prevalenţă studiază prezenţa unei boli într-o

populaţie la un moment precis de timp, fiind asemănate
cu un instantaneu fotografic

Aceste studii nu urmăresc pacientii în viitor, nici nu

stabilesc factorii de risc din trecut; ele se referă doar la
momentul prezent

ANALIZA STATISTICĂ ÎN STUDIUL TRANSVERSAL:

- se calculează prevalenţa bolii , numărul de cazuri de
boală din populaţia respectivă la momentul efectuării
studiului
Studiile transversale sunt utile pentru ca pot
stabili:
-importanţa răspândirii unei boli într-o populaţie
-grupurile populaţionale bolnave sau cu risc de
îmbolnăvire
-necesitatea instituirii unui program de sănîtate
publică în populaţia respectivă

Exemplu:
Daca într-o colectivitate de copii există o prevalenţă
crescută a cariei dentare (95%), acest fapt poate
determina decidentul politic sa introducă programe de
prevenire a cariei prin fluorizare locala: clatiri orale cu soluţii
fluorurate
 AVANTAJE
1/ sunt singurele studii are pot calcula
prevalenţa unei boli

2/ se pot realiza intr-un timp relativ scurt

3/ nu sunt foarte costisitoare

4/ pot fi utilizate pentru toate bolile

 LIMITE:
Caracterul instantaneu nu permite:
Cunoasterea incidenţei bolii, pentru că se
observă doar bolnavii prezenţi în momentul
studiului;

Studierea aspectelor dinamice a fenomenelor

observate;

Stabilirea cronologiei dintre factorul de risc si

apariţia bolii.
 4. STUDII CORELAŢIONALE
(ECOLOGICE)

Studiile corelaţionale diferă de alte studii deoarece

unitatea de analiză este populaţia şi nu persoanele
izolate, cazurile individuale.
Utilizează date care au fost deja colectate anterior
pentru alte studii
Ele introduc notiunea de comparatie (corelaţie) intre
diferite populaţii (prevalenţa şi incidenţa), descriind
boala în funcţie de diferiţi factori, cum ar fi: vârsta,
perioada de timp-ani, consumul de medicamente...
.
 Exemple
1. Comparatia dintre prevalenţa cariei
dentare la populaţia din Iaşi şi Vaslui in
anul 2015.

2. Comparatia dintre incidenţa cancerului

pulmonar din diferite zone populaţionale
şi numărul de ţigarete fumate
 Avantaje:
Sunt uşor de realizat deoarece utilizează date
deja colectate şi publicate

Dezavantaje:

Datele reprezintă valorile medii ale unei populaţii, din

această cauză, nu se poate stabili cu exactitate dacă
persoana expusă la factorul de risc este chiar cea
care a făcut boala
 Analiza statistică
Masurarea asocierii se face prin coeficientul de corelatie r, care
cuantifică existența unei relații liniare între expunere și boală.
Coeficientul de corelație poate să ia valori între +1 și –1.

Interpretare: În cazul unei corelații pozitive, cele 2 variabile variază

în același sens (când una crește, și cealaltă crește, respectiv, când una
scade și cealaltă scade):
În cazul unei corelații negative, cele 2 variabile variază în sens
contrar (cînd una crește, cealaltă scade).