Analiza economică

aplicată în sănătate
 PLANUL CURSULUI

 1. Tipuri de evaluare economica

 2. Tipuri de costuri

 3. Analiza economica aplicata in sanatate

 4. Limitele analizelor economice

 Economia aplicata în sănătate permite:
 identificarea diferitelor optiuni posibile pentru
tratatea unui pacient 
 analizarea eficienţei utilizării resurselor din
instituţiile medicale
 identificarea costurilor beneficiilor in termeni
monetari
 identificarea tratamentului cel mai eficient dar
si cel mai economic din punct de vedere
financiar
 Tipuri de evaluare economică

1. Analiza de minimizare a costurilor

2. Analiza cost-eficacitate

3. Analiza cost-utilitate

4. Analiza cost-beneficiu
 1.Analiza de minimizare a costurilor

 Această evaluare economică este cel mai simplu tip de

evaluare economică şi presupune că rezultatele intervenţiilor
sunt identice.
 În această situaţie, deoarece avem aceleaşi consecinţe se
identifică şi se analizează doar costurile implicate de fiecare
dintre alternative.
 Exemple:
 evaluarea şi compararea costurilor pentru chirurgia de o zi în
cazul sinuzitei maxilare, faţă de metoda clasică ce implică
internarea pacientului în spital şi spitalizarea continuă a
acestuia
 -Realizarea unui detartraj dentar de către o asistentă de
profilaxie, comparativ cu cea realizată de medicul stomatolog
(rezultate identice, costurile diferă în funcție de salarizare)
 2. Analiza cost-eficacitate

Permite compararea a 2 opțiuni terapeutice și evaluează

consecințele unui program medical pentru sănătate prin:
-Reducerea morbidităţii;
-Nr de ani de viaţă salvaţi;
-Nr de dinţi fără carii dentare;

•Aceasta analiză permite compararea intervenţiilor în sănătate

care diferă din punct de vedere al costurilor și a eficacităţii
lor.
De exemplu, pentru prevenirea cariei dentare, se pot
compara 2 intervenții:
 un program de sigilare
 un program de prevenție locală prin ape de gură cu
fluor

Rezultatul se măsaoară prin nr de dinți indemni la

carie în funcție de costuri și eficacitate:
Programul 1- sigilare: cost ridicat, eficacitate mare
Programul 2- fluorizare locală: cost redus, eficacitate
mai scăzută
Analiza cost-eficacitate ia în considerare numai
un aspect al îmbunătăţirii stării de sănătate
(prelungirea vieţii sau evitarea decesului), dar
nu ţine cont de celălalt aspect al îmbunătăţirii
stării de sănătate şi anume calitatea vieţii.

3. Analiza cost-utilitate
•Această analiză este un caz particular de
analiza cost-eficacitate în care beneficul medical
este exprimat în nr de ani de viață câstigati sau
QALY (acronim de la «quality-adjusted life-
years»)
În cazul analizei cost-utilitate pentru fiecare dintre stările
de sănătate consecutive intervenţiilor se atribuie un
anumit număr de QALY.
De exemplu, consecutiv unui transplant renal, să
presupunem că pacientul mai poate trăi 10 ani, ceea ce
reprezintă anii de viaţă câştigaţi.
Apoi trebuie să evaluăm calitatea vieţii pentru aceşti ani
de viaţă câştigaţi (deoarece, de exemplu, calitatea vieţii
nu este aceeaşi daca este sănătos sau dacă ia toată
viaţa medicaţie imunosupresoare).
Să presupunem că într-o astfel de situaţie, calitatea vieţii
este 50% din calitatea vieţii unui om sănătos de aceeaşi
vârstă.
Rezultă un beneficiu post-transplant renal de
5 QALY -10 x0,5=5
 4. Analiza cost-beneficiu

 În acest tip de analiză atât costurile cât şi

beneficiile sunt exprimate în termeni monetari (în
Euro)
 Este o analiză destul de rar întâlnită, datorită
dificultăţii de apreciere a consecinţelor în termeni
monetari .

 Analiza este realizată pentru introducerea unui

nou program: este obligatoriu ca avantajul
obţinut să fie superior costurilor.
 Costul economic al unei boli
 Calcularea costului unei boli reprezintă suma tutuor
costurilor pe care boala respectivă o are asupra
societăţii.
 Din acest punct de vedere, economistii nu calculează
numai costul financiar.
 Ei trebuie să ţină cont şi de costurile de funcţionare a
spitalului în care pacientul este tratat, precum şi
pierderea salariului pe perioada respectivă, sau
costurile suportate de familie, care consacră timp
pentru îngrijirea acestuia.
 Acest cost total pentru societate reprezintă costul
economic al unei boli.
Tipuri de costuri utilizate în sănătate
 A. COSTURI DIRECTE:
1. costuri directe medicale
2.costuri directe nemedicale
3. costuri variabile
4.costuri fixe
5. costuri marginale
6. cost mediu
7. cost aditional
 B. COSTURI INDIRECTE
 Tipuri de costuri
 A. COSTURI DIRECTE =REPREZINTĂ
VALOAREA RESURSELOR CONSUMATE
DIRECT PENTRU TRATATREA UNEI BOLI
 Sunt împărţite în:
1. costuri directe medicale (costuri pentru
intervenţii, teste, medicamente, tratamentul
efectelor secundare apărute după un
tratament)
2. costuri directe nemedicale (taxe de transport )
 COSTURI DIRECTE
 3. costuri variabile (depind de tipul activităţii:
ex: materialul de unică folosinţă care se
aruncă după fiecare intervenţie)

 4.costuri fixe, care sunt independente de nr

de activități realizate (exemplu, chiria
imobilului sau a spitalului).
 COSTURI DIRECTE
 5.Cost marginal –cost necesar pentru
tratatmentul unei boli suplimentare
 6. Cost mediu este costul pe unitate de
rezultat obţinut (ex: cost necesar pentru
depistarea cancerului oral la 1 pacient)
 7. Cost aditional (ex:cost pentru vaccinarea
împotriva Hepatitei B)
 B. COSTURI INDIRECTE
 Reflectă valoarea consecinţelor unei boli sau
a unei intervenţii în sănătate care nu sunt
luate în calcul în costurile directe
 Se disting:
1.Costuri măsurabile,de exemplu, pierderea
producţiei în cazul întreruperii unei activităţi
profesionale
2. Costuri intangibile, cum ar fi, consecintele
psihologice, apariţia unei dizabilităţi, sau a
handicapului
I.Costuri suportate de angajator:
Salariile angajaţilor
Timpul pierdut cu un angajat bolnav

II. Costuri suportate de angajat

 Pierderea salariului pe perioada absenţei
 Asigurările sociale

III. Costuri suportate de stat :

 Indemnizaţiile în cazul accidentelor profesionale
 Costuri pentru servicii publice
 Costuri cu spitalele și alte programe naţionale:
cancer, TBC
Costurile unei intervenţii variază si punct de
vedere al persoanelor sau instituţiilor
implicate:
Costuri suportate de sectorul sanitar:
 Costuri pentru personalul medical
 Costuri pentru medicamente
 Costuri pentru echipamente medicale
 Costurile suportate de pacient, din buzunar,
la care se adaugă cele cu transportul,
absenţa de la locul de muncă...
 Costurile pentru societate se referă la
subvenţiile pentru caminele de bolnavi, de
pensionari si copii, finaţarea cercetării
 ANALIZA ECONOMICĂ ÎN
SĂNĂTATE
Program analizat:
DEPISTAREA CANCERULUI ORAL PRIN
SCREENING POPULAŢIONAL

Etapa 1- SCOPUL PRGRAMULUI PROPUS:

-importanţa depistării precoce a cancerului oral
-consecințele asupra calităţii veţii
- consecințele asupra tratamentelor realizate
 În aceasta etapă este necesară o descriere a
istoricului afecţiunii respective,a studiilor deja
realizate și publicate
 Alte informaţii importante sunt legate de
populaţia care va beneficia de program:
descrirea acesteia în funcţie de vârsta, sex,
patologie generală, categorie socio-
profesională, mediul de provenienţă
 Etapa 2-
2 ANALIZA PROBLEMEI DE
SĂNĂTATE STUDIATĂ

 Incidenţa, prevalenţa, mortalitatea, rata de

supravieţuire a cancerului oral
 « Este cancerul oral o problemă importantă de
sănătate , prin comparaţie cu altele ? »

 În această etapă se măsoară impactul cancerului oral

asupra societăţii și fiecărui individ în parte (impact
social, economic, mortalitate, supravieţuire la 5 ani).
 Este necesară cunoaşterea istoriei naturale a bolii,
pentru ca depistarea să fie efectuată în faza
asimptomatică
 Etapa 3 – Descrirea testelor alternative

 Exista și alte optiuni alternative prin care

se poate depista cancerul oral ?

 Care sunt testele paraclinice cele mai

utilizate pentru depistarea cancerului
oral?
 Etapa 4
Descrierea costurilor programului
 Costuri pentru introducerea programului;
 Costuri pentru formarea personalului;
 Costuri pentru populaţie (invitațiile pentru
participarea la screening);
 Costurile examenelor clinice realizate;
 Costurile necesare achiziţiei testelor
paraclinice;
 Costuri pentru examenele suplimentare ;
 Costuri pentru dispensarizarea pacienţilor
depistați și tratamentul acestora;
 Etapa 5 Analiza economică

 Se calculează analiza cost-eficacitate a

programului de screening
 Analiza cost utilitate ți cea cost-beneficiu.
 Care este costul QALY pentru depistarea unui
pacient cu cancer oral ?
 Etapa 6- Efectele secundare ale
programului

 Consecintele depistării persoanelor fals

pozitive si fals negative
 Efectele lor negative psihice si psihologice
Etapa 7 Problemele etice ale programului
 Daca testul nu este accepat de populaţie, tinde să
antreneze o slabă participare și deci să nu se poată
obţine rezultate științifice
 Testul utilizat trbuie să fie simplu de aplicat, care să
poată fi aplicat tuturor persoanelor, indiferent de
vârsta, sex :
 -sa fie cât mai puțin invaziv, fără efecte secundare
 -să aibă valori mari ale sensibilităţii şi specificităţii

 Etapa 8 Concluziile și rezultatele fiecărui

criteriu de evaluare a programului de
screening
Limitele analizelor
economice in sănătate

1. Evaluarea economică este concentrată pe

eficacitate si eficienţă și nu pe sănătate,
echitate, stare de bine.
2. Previziunile financiare sunt de cele mai multe
ori imprecise.
3.Rezultatele unei evaluări economice nu pot fi
generalizate, datorită diferenţelor culturale și
sociale
 4. Într-o evaluare economică este dificil de
analizat distribuţia costurilor şi a
consecinţelor unui program/serviciu între
diferitele categorii socio-economice de
populaţie
 5. Evaluarea economică se bazează pe
culegerea de date. Dacă aceste date nu
sunt fiabile, rezultatele evaluării economice
vor fi desigur eronate