MINISTERUL SNTII AL REPUBLICII MOLDOVA

IP UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINA I FARMACIE

NICOLAE TESTEMIANU

CATEDRA de IGIEN

EF CATEDR: Grigore Fripuleac

Doctor habilitat n medicin, profesor universitar,
Om Emerit

REFERAT la disciplina Promovarea sntii

pe tema
ROLUL IGIENEI ORALE IN MENTINEREA STARII DE SANATATE A
POPULATIEI

A efectuat: Ciubotaru Ctlina,

Student anul III, gr.S1307
A controlat:
Vladislav Rubanovici-asistent universitar

Chiinu,2015

CUPRINS
Descrierea metodelor de mentinere a igienei bucale;
Evaluarea rolului si a efectelor igienei bucale;
Determinarea factorilor favorizanti in aparitia afectiunilor orale si
sistemice;
Date statistice privind morbiditatea prin patologii bucale in RM;
Profilaxia afectiunilor si modul de viata sanatos;
Concluzii;
Bibliografie.

 Igiena orala
este o activitate zilnica care are rolul de a pastra dintii si cavitatea bucala curate
pentru a preveni aparitia cariilor, bolii parodontale si alte patologii sistemice.
Ea include
Spalatul pe dinti si folosirea floss-ei cu regularitate,
vizite la medicul stomatolog pentru controale de rutina,
o alimentatie optima pentru sanatatea cavitatii bucale, bogata in cereale,
fructe, legume si produse lactate.
Mentinerea sanatatii dintilor si a gingiilor necesita o alimentatie optima
si spalarea dintilor cu regularitate.
-se foloseste ata dentara cel putin o data pe zi si se spala dintii dupa fiecare masa
sau gustare si inainte de culcare. Aceste lucruri inlatura depunerile ce pot
determina distrugerea dintilor, gingiilor si a oaselor cavitatii bucale.
- folosirea unei paste de dinti ce contine fluor si previne aparitia cariilor. Se mai
pot utiliza: apa de gura ce contine fluor .
- se evita alimentele cu cantitate crescuta de glucide.Glucidele favorizeaza pH-ul
acid
- se evita tutunul pentru ca acesta produce afectiuni ale gingiilor si poate produce
cancer al bucale.Expunerea pasiva la fumul de tigara,poate de asemenea determina
boli ale gingiilor.
- vizite regulate la medicul dentist, in functie de aparitia problemelor sau de cat de
frecventa este necesara curatirea cavitatii bucale.
Metodele folosite pentru a mentine sanatatea dintilor
Mentinerea sanatatii dintilor si a gingiilor necesita o alimentatie optima si spalarea
dintilor cu regularitate:
- se foloseste ata dentara cel putin o data pe zi si se spala dintii dupa fiecare masa
sau gustare si inainte de culcare. Aceste lucruri inlatura depunerile ce pot
determina distrugerea dintilor, gingiilor si a oaselor cavitatii bucale.
- folosirea unei paste de dinti ce contine fluor si previne aparitia cariilor. Se mai
pot utiliza: apa de gura ce contine fluor sau pasta de dinti ce inlatura tartrul.
- se evita alimentele cu cantitate crescuta de zahar. Zaharul favorizeaza formarea
tartrului.

- se evita tutunul pentru ca acesta produce afectiuni ale gingiilor si poate

produce cancer al cavitatii bucale. Expunerea pasiva la tutun (respirarea aerului cu
fum de tigara) poate de asemenea determina boli ale gingiilor.
- se practica curatirea limbii, cu un instrument special pentru acest lucru sau cu o
periuta de dinti moale. Se curata din spate in fata. Curatirea limbii este deosebit de
importanta la persoanele care fumeaza sau la cei cu un relief al limbii mai
accentuat (santuri multe si adanci ce brazdeaza limba).
- vizite regulate la medicul dentist, in functie de aparitia problemelor sau de cat de
frecventa este necesara curatirea cavitatii bucale.
Cum se foloseste corect periuta de dinti manuala
Primul pas pentru dinti si gingii sanatoase este invatarea tehnicii corecte de periaj.
In plus, astfel, veti minimiza riscul aparitiei cariilor si al afectiunilor gingiei, cea
mai frecventa cauza a caderii dintilor.
Inainte de a incepe
Desi exista mai multe moduri de periaj manual al dintilor, intrebati-va intotdeauna
stomatologul ce va recomanda si respectati sfaturile acestuia. Pentru inceput,
folositi o pasta de dinti cu fluor si o perie moale. Nu uitati sa o schimbati la
interval de 3 luni.
Doua minute, de doua ori pe zi
Pentru un periaj corect, spalati-va pe dinti cel putin cate 2 minute, alocand 30 de
secunde pentru fiecare sectiune a gurii (sus dreapta, sus stanga, jos dreapta,jos
stanga), atat dimineata, cat si seara. Pentru ca periutele manuale nu au cronometru,
ar fi util sa aveti un ceas in apropiere pentru a va asigura ca respectati durata
corecta.
Pozitionarea periutei
Modul in care tineti periuta de dinti difera in functie de partea dintilor care este
periata.
Pasul 1:
Incepeti cu suprafetele exterioare si interioare, si periati la un unghi de 45 de grade,
astfel incat jumatate de periuta sa curete gingia si jumatate dintii. Aveti grija sa
ajungeti si la dintii din spate.
Pasul 2:
Treceti la suprafetele de mestecat. Tineti periuta de dinti in pozitie orizontala si
periati aceste suprafete cu miscari de dute-vino.
Pasul 3:
Pentru curatarea suprafetei interioare a dintilor frontali, tineti periuta in pozitie
verticala si periati cu miscari delicate de sus in jos cu varful periutei.
Pasul 4:
Aveti grija sa periati cu delicatete marginea gingiei.
Pasul 5:
Periati limba din spate spre fata pentru a elimina particulele de mancare si
bacteriile ce cauzeaza respiratie urat mirositoare.

Respectand tehnica de periaj corecta si repetand in fiecare zi, va deveni un reflex si

va va ajuta la mentinerea starii de sanatate a dintilor si gingiilor dvs.
Folosirea apei de gura pentru o buna sanatate orala
Originea apei de gura
Antropologii au gasit dovezi care sugereaza faptul ca multe dintre popoarele
antichitatii aveau obiceiul de a se ingriji de igiena orala. Cercetatorii au gasit retete
pentru preparate de curatare a dintilor si de improspatare a respiratiei datand inca
de pe vremea culturilor antice egiptene, chineze, greci sau romane. Printre
ingredientele folosite se numara carbunele, fructele si florile uscate. Totusi, nu
exista dovezi despre eficienta acestor produse.
Apa de gura moderna
Produsele de igiena orala, asa cum ne sunt cunoscute astazi, au fost devoltate in
anii 1800. Apa de gura a fost produsa in masa si pentru comercializare la sfarsitul
anilor 1800. Majoritatea formulelor contineau alcool pentru stabilizarea formulei,
dar astazi, exista produse alternative cu proprietati anti-bacteriene ce nu au nevoie
de alcool (de exemplu cetylpyridinium chloride CPC). CPC se gaseste in multe
produse de ingrijire orala. Capacitatea de a lupta impotriva germenilor care
cauzeaza placa dentara si probleme ale gingiilor depinde de formula.
Apa de gura pentru nevoi speciale
Astazi, sunt disponibile pe piata diferite tipuri de apa de gura, special concepute
pentru nevoi speciale pentru guri sensibile, pentru aparate dentare sau din
produse naturale. Varietatea acestor produse a cunoscut o crestere semnificativa in
ultimele decenii. Totusi, dovezile stintifice limiteaza eficienta utilizarii apei de gura
la imbunatatirea respiratiei si la prevenirea acumularii placii dentare. Cereti
sfatul medicului stomatolog pentru a determina care este cea mai buna apa de gura
pentru dumneavoastra.
Cum se foloseste apa de gura?
Daca vreti sa adaugati o apa de gura in rutina dumneavoastra zilnica sau medicul
stomatolog v-a recomandat sa folositi apa de gura, cele mai mari beneficii le veti
obtine cu o folosire corecta.
Folositi cantitatea potrivita. De obicei, cantitatea recomandata este indicata pe
flacon, iar capacul recipientului este folosit pentru masurare. Puteti de asemenea
folosi un aparat de tip dispenser daca considerati ca este nevoie.
Diluati daca este nevoie. Unele tipuri de apa de gura recomanda folosirea sub
forma diluata. Cititi indicatiile.
Uitati-va la ceas. Un aspect important in folosirea corecta a apei de gura este
timpul pe care il alocati clatirii. Cititi indicatiile de pe flacon. De obicei,
majoritatea produselor recomanda clatirea timp de 30-60 de secunde. Apoi
scuipati.
Igiena orala a copiilor
Ingrijirea orala a copiilor trebuie inceputa in jurul varstei de 6 luni, cand se face o

evaluare primara de catre medicul stomatolog. A doua consultatie se va face la 6

luni dupa aparitia primului dinte, iar apoi la fiecare 6 luni sau mai des, in functie de
opinia medicului dentist.
Sanatatea dintilor copilului este determinata chiar de starea de sanatate a mamei.
Datorita faptului ca dintii copilului se formeaza chiar inainte de nastere, este
necesar ca gravida sa aiba o alimentatie echilibrata si cu un aport optim devitamine
si minerale. Este important ca o gravida sa aiba tratate toate problemele
stomatologice pentru ca poate face o infectie in tipul sarcinii care poate afecta
copilul.
Eruptia dentara
Eruptia (iesirea dintelui la suprafata gingiei) primului dinte este de obicei in jurul
varstei de 6 luni, desi se pot intalni si exceptii. Dentitia primara (20 de dinti "de
lapte") trebuie sa apara intre 6 luni si 3 ani in totalitate. Acesti dinti vor cadea intre
6 si 11 ani.
Dentitia definitiva se dezvolta in spatele dintilor "de lapte" incepand cu varsta de 6
ani. Ultimul dinte definitiv erupe de obicei in jurul varstei de 12 pana la 21 de ani.
Obisnuiti-va copiii cu igiena dentara
Igiena dentara are rol estetic, dar reprezinta si un element important pentru
sanatate, atat in copilarie, cat si in viata de adult. Tratamentele preventive actuale
sunt atat de avansate incat copiii nostri isi vor putea pastra dintii naturali, albi si
sanatosi pentru mult timp, chiar pentru toata viata.
Tehnologia si modul de lucru al medicilor stomatologi a avansat suficient de mult
incat sa nu ne mai temem de vizita la dentist (recomandat a se efectua de doua ori
pe an).
Cititi in continuare cateva sfaturi pentru a va asigura ca copiii dumneavostra au
parte de o igiena dentara eficienta si dezvolta o atitudine care le va asigura un
zambet sanatos pentru toata viata.
Alegeti un medic stomatolog prietenos
Exista medici specializati in stomatologie pediatrica, care au studii suplimentare si
sunt interesati de problemele dentare ale copiilor. Daca nu cunoasteti un astfel de
doctor sau nu exista unul in apropiere, cautati un cabinet stomatologic a carui sala
de asteptare si personal va inspira o experienta placuta pentru copilul
dumneavoastra.
Ajungeti inainte de ora programarii
Mergeti la stomatolog impreuna cu copilul inainte de ora programata, pentru a-i
oferi putin timp sa se obisnuiasca cu locul. Puteti de asemenea sa mergeti impreuna
cu copilul la programarile dvs. pentru a se obisnui cu ideea.
Verificati-va propria atitudine despre medicul stomatolog
Multi parinti pot avea amintiri negative despre vizita la dentist si, inconstient, pot
proiecta aceste impresii catre copiii lor. Ar fi indicat ca parintele care are o
atitudine pozitiva sa insoteasca copilul la controlul stomatologic. Fiti deschisi catre

sugestii si optiuni pentru o mai buna igiena dentara, optiuni care poate nu au fost
disponibile pe vremea dvs.
Stabiliti o rutina
Vizita la dentist nu este singurul lucru important. Pastrarea unei bune igiene
orale acasa este foarte importanta. Iata cateva lucruri pe care le puteti face acasa,
intre vizitele la dentist, pentru a va asigura o buna igiena orala:
Invatati copiii sa se spele pe dinti de doua ori pe zi, dimineata, dupa micul
dejun si seara, inainte de culcare. Supravegheata-i pentru a va asigura ca o
fac corect (in special daca au sub 7 ani).
Folositi o periuta de dinti moale. Una mai dura poata rani gingia.
Schimbati periuta de dinti la fiecare trei luni sau mai des daca se uzeaza.
Puneti un ceas/ cronometru in baie si setati-l la 2 minute. Conform
recomandarilor medicilor stomatologi, doua minute sunt suficiente pentru un
periaj corect, insa de multe ori copiilor le este greu sa tina evidenta duratei
periajului.
Asigurati-va ca folositi o pasta de dinti/ apa de gura cu fluor.
Evitati dulciurile sau bauturile care contin zahar. Zaharul poate provoca
carii.
Cu o buna igienta dentara acasa, dar si cu vizite regulate la stomatolog, copilul
dumneavoastra va creste cu un zambet sanatos.
Consult de specialitate
Se indica vizita la medicul dentist o data sau de doua ori pe an.
- medicul va examina dintii si gingiile, va evalua sanatatea lor, aparitia de carii sau
alte probleme de sanatate.
- medicul va face o curatire a cavitatii bucale, va indeparta tartrul. Aceste procedee
nu sunt dureroase de obicei.
- cateodata medicul va indica realizarea de radiografii.
- se poate pune un amestec protector pe suprafata dintilor, amestec ce previne
lipirea bacteriilor si alimentelor de dinti si astfel producerea de carii si de tartru.
- medicul poate aplica o solutie de floruri pe dinti sau poate recomanda o serie de
aplicari cu fluoruri.
- in cazul in care persoana este predispusa la infectii este recomandata
administrarea de antibiotice inainte de interventiile stomatologice.
Cazurile in care persoana are risc crescut de infectie sunt:
- probleme cardiace, ce in asociere cu o infectie pot duce la endocardita
infectioasa;
- sistemul imunitar deficitar;
- operatii recente cu implementare de proteze ca de exemplu ilocuire de valve
cardiace sau proteze de sold.
Medicul poate recomanda o dieta sanatoasa.

In cazul in care apar carii sau probleme ale gingiilor acestea vor fi rezolvate de
medicul dentist, se va indica modul deingrijire al dintilor. In unele cazuri se indica
tratament antibiotic.
Cand este indicat controlul stomatologic?
- control de rutina. Majoritatea medicilor recomanda un control la 6 luni, dar
persoanele cu risc scazut pot face control doar o data pe an.
- in cazul in care gingiile sangereaza la apasare sau la periaj.
- in cazul in care dintii se misca sau apar modificari in pozitia unora fata de
ceilalti.
- daca gingiile sunt rosii, sensibile sau daca apare puroi.
- in cazul in care apar durerile de dinti. Inainte de vizita la medicul stomatolog se
indica administrarea unui antiinflamator nesteroidian (de
exemplu aspirina sau ibuprofenul). Nu se administreaza aspirina la persoanele cu
varsta sub 20 de ani.
- in cazul traumatismelor la nivelul fetei, maxilarului sau dintilor.
- daca o rana la nivelul cavitatii bucale nu se vindeca in 2 saptamani.
- daca respiratia urat mirositoare persista.
Cand trebuie inlocuita periuta de dinti?
La fiecare trei luni
Majoritatea medicilor stomatologi recomanda schimbarea periutei de dinti la
fiecare trei luni. Asociatia Americana a Medicilor Dentisti (American Dental
Association) recomanda, de asemenea, schimbarea periutei de dinti la aproximativ
3-4 luni de folosire sau mai repede daca perii sunt tociti. Daca la periutele
manuale, trebuie sa tineti minte cand ati inceput sa o folositi, in cazul periutelor de
dinti electricescapati de aceasta grija. Majoritatea periutelor de dinti electrice sunt
dotate cu un sistem de avertizare pentru schimbarea capului de periaj.
Dupa o perioada de boala
Desi exista periute care sunt construite folosind un material antibacterian, aceste
periute nu vor omora bacteriile din gura. E bine ca dupa o perioada de boala sau in
cazul eruptiilor herpetice sa schimbati periuta de dinti, deoarece agentii patogeni,
cum sunt virusii si bacteriile, pot supravietui intr-un mediu umed, cum este periuta
de dinti. Folosirea unui sterilizator este, de asemenea, recomandata.
Factorii de risc in aparitia afectiunilor orale si sistemice
Mediul bucal;
Vrsta;
Factori familiali;
Fumatul i nicotina;
Boli asociate cu boala parodontal;
Carente alimentare: proteice,vitaminice,minerale;

 Etnici, socio- economici i geografici;

Medicamentos;
Mediul bucal:
Igiena oral deficitar ncurajeaz acumularea de bacterii i formarea
plcii.
Zahrul i acidul bacteriile care duc la apariia bolii parodontale se
dezvolt activ n mediul acid. Prin urmare consumul acestora crete
aciditatea si crete volumul de bacterii.
Restaurri conturate necorespunztor restaurri neaderente intim la colet
care favorizeaza acumularea de alimente.
Anomalii anatomice ale dinilor morfologia dinilor anormal, poate crete
riscul.
Molarii III - la tineri 20 ani, din cauza dinilor inclavai.
Vrsta:
Copii i adolesceni n general se depisteaz cazuri de gingivit. Forme
mai distructive sunt foarte rare, datorit absenei a 2 bacterii principale,
responsabile pentru cauzarea bolilor parodontale : Treponema denticola,
Porphyromonas gingivalis.
Aduli o dat cu naintarea in vrst, crete riscul de apariie a bolilor
parodontale.
Factori familiali:
Studiile au demonstrat ca acei copii ai cror printi sufer de parodontit
sunt de 12 ori mai predispui la aceeasi boal.
Factori genetici 30 % populaie prezint o predispoziie ereditar.
Relaii intime partenerii intimi, soii/soiile persoanelor cu boala
parodontal pot fi deasemenea expui riscului.
Fumatul i nicotina:
Provoaca modificare pH-ului bucal, cu provocarea acidozei, atfel diminuind
cariorezistenta testurilor dentare dure
Poate duce la: pierdere osoas i retracie gingival chiar i n absena bolii
parodontale.
Un numr de studii au demonstrat c fumatul amplific inflamaia reducnd
oxigenul din esutul gingival i declannd o producie excesiv a factorilor
imunitari denumii citokine( n special interleukine). n exces, acestea sunt
duntoare pentru celule i esut.
Boli asociate cu boala parodontal:
Diabet conduce la modificri ale vaselor sanguine i la niveluri nalte de
substane chimice inflamatorii specifice precum interleukinele. Nivel nalt
de trigliceride. Obezitatea.
Osteoporoza asociat cu boala parodontal la femeile postmenopauzale.

 Osteonecroza a maxilarului la pacieni care iau medicaie oral cu

bifosfonai precum alendronatul.
Gingivit asociat herpesului ;
Gingivit asociat cu HIV 15- 50 % dintre pacieni cu HIV.
Boli autoimune;
Alte boli ( tuberculoz, sifilis,granulomatoza Wegener, amiloidoza)
Carente alimentare:
Deficitul de vitamina D cauzeaza dereglari de mineralizare din cauza
malabsorbiei calciului la nivel gastro-inestinal cu aparitia amelogenezei sau
dentinogenezei imperfecte
Carentele vitaminelor liposolubile A, E provoaca rezistenta scazuta a
mucoasei la actiunea agentilor infectiosi
Insuficienta proteica genereaza hipotrofia mucoasei cu atrofierea tesutului limfoid
si cresterea sesibilitatii
Factorii etnici, socio- economici i geografici:
Persoanele cu un venit modest;
Igiena oral la minoritile etnice;
Absena accesului la asigurare stomatologic
Factorul medicamentos:
Aproximativ 20 medicamente diferite:
Cel mai frecvent fenitoina ( Dilatin), ciclosporina (Sandimmune) i o form
a nifedipinului (Procardia), un blocant al canalului de calciu cu aciune
scurta.
Date statistice privind morbiditatea prin patologii bucale in RM
100% din populatia Republicii este afectata de carie dentara
La aproximativ 80% de copii se depisteaza afectiuni ale parodontiului dintre
care:
80- 85% cu gingivita catarala,
12-15% - gingivita hiper- si atrofica
3-5% - parodontite marginale
Profilaxie:
Controale stomatologice periodice;
Educaia sanitar privind igiena orodentar;
Mijloace profesionale de prevenire a mbolnvirilor parodontale;
Controlul strii generale de sntate;

 Controlul regimului alimentar i eliminarea unor factori de risc(fumat,

alcool, bruxism)
Terapie alternativ i complementar
Tratament
Inceperea tratamentului stomatologic la copii
Pana la varsta de 6 luni medicul dentist trebuie sa evalueze posibilitatea aparitiei
unor probleme stomatologice la copil. Acest lucru poate sa includa un examen
stomatologic al mamei si istoricul stomatologic al acesteia, deoarece starea de
sanatate a dintilor mamei poate prezice sanatatea dintilor copilului. In cazul in care
medicul considera ca, copilul va avea probleme cu dantura, se indica un control
inainte de implinirea varstei de 1 an sau la 6 luni de la aparitia primului dinte, iar
apoi la fiecare 6 luni sau la recomandarea medicului.
Expertii recomanda ca primul control stomatologic sa fie efectuat pana la varsta de
12 luni, iar in cazul in care exista probleme este indicat consultul unui medic
dentist pediatru. In cazul in care problemele dentare nu sunt limitate la suprafata
dintilor este indicat consultul unui medic pediatru.
Tratament - generalitati
Cel mai bun mod de a preveni aparitia cariilor si a afectiunilor gingiilor este
o igiena orala corespunzatoare.
Periatul dintilor dupa masa
- este necesar spalatul pe dinti de rutina. Se periaza dintii dupa fiecare masa sau
gustare inainte de culcare.
- se foloseste o periuta moale, cu capatul rotunjit si destul de mica pentru a permite
perierea tututror dintilor. Se inlocuieste periuta o data la 3-4 luni.
- se pot folosi de asemenea periutele electrice. S-a demonstrat prin studii ca
periutele de dinti electrice cu actiune oscilanta (miscari din fata in spate) sunt mai
eficiente decat alte periute.
- este indicata folosirea unei paste de dinti ce contine fluoruri. Anumite paste de
dinti cu fluoruri pot preveni formareatartrului.
- se incepe periajul cu perita la un unghi de 45 de grade, la unirea gingiilor cu
dintii. Se apasa usor si se misca periuta ininte si inapoi, cu miscari circulare. Nu se
freaca puternic, acest lucru poate produce leziuni ale gingiilor si ale smaltului.
- se periaza toata suprafata dintilor, limba si partea interioara a obrajilor.
- se periaza cu atentie sporita suprafetele dintilor cu care se mesteca.
- se periaza limba. Placa la nivelul limbii produce respiratie urat mirositoare si
constituie un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor.
Curatirea zilnica cu ata dentara
Este indicata curatirea cu ata dentara cel putin o data pe zi. Tipul atei nu este

important, se indica una din metodele:

1. Metoda atei rasucite pe degete
Se rupe o bucata de ata de 45-50 centimetri. Se infasoara un capat al atei pe degetul
mijlociu de la mana stanga si celalalt capat pe degetul mijlociu de la mana drepta
astfel incat intre degete sa fie distanta de 5-7 centimetri.
2. Metoda cercului
Se rupe o bucata de ata de 30 centimetri si se leaga capetele astfel incat sa se
formeze un lat. Daca latul este prea larg, se rasuceste ata in jurul degetelor.
Se introduce incet ata intre dinti si se impinge spre gingii. Se pliaza ata in jurul
dintilor, asa incat sa formeze un U si apoi se introduce usor sub gingie. Se face o
miscare in sus si in jos de cateva ori pentru a se razui placa. Doar introducerea ate
intre dinti, fara raziure nu va indeparta placa.
Utilizarea instrumentelor de curatat intre dinti, ca periuta interdentara de exemplu,
sunt la fel de eficiente ca si ata dentara.
La primele utilizari se poate intampla ca gingiile sa sangereze la folosirea atei
dentare, dar acest lucru se va stopa in timp, pe masura ce gingiile devin mai
rezistente si mai sanatoase.
Alimentatia sanatoasa
Oricine tie ct de important este o diet echilibrat n meninerea sntii
generale a organismului. ns obiceiul de a mnca sntos, are influene i asupra
sntii orale. O diet corect este necesar pentru a avea dini i gingiile
sntoase. Chiar dac exist persoane care cred c n agitaia din zilele noastre este
greu s mnnci sntos, n realitate nu este aa. Pentru a respecta o alimentaie
corect i echilibrat nu este nevoie dect de puin mai mult voin.
O alimentaie sntoas ajut la ntrirea i meninerea sistemului nostru imunitar;
aceasta reduce ansele apariiei unor afeciuni la nivelul cavitii orale, n special la
nivelul gingiilor.
Exist alimente i buturi care ar trebui eliminate pe ct posibil dintr-o diet
sntoas, datorit potenialului lor de a afecta sntatea oral. Dulciurile, de
exemplu, se pot lipi de dini i constituie hran pentru bacteriile productoare de
acizi care atac smalul dinilor. Buturile acidulate pot, de asemenea, s afecteze
smalul dinilor i s duc n timp la apariia cariilor dentare.
Este de asemenea important s mncm regulat. Exist studii care au artat c
sntatea oral este afectat de frecvena meselor. Gustrile dese sau consumul
frecvent de dulciuri crete activitatea bacteriilor din cavitatea oral; aceasta
nseamn creterea cantitii de acid eliberat de aceste bacterii apariia cariilor
dentare devine foarte probabil n perioada urmtoare. Saliva poate ajuta la
neutralizarea acizilor din cavitatea oral, deci, este mai indicat s se renune la
gustrile dese i s se respecte o or fix de mas. n timpul alimentaiei cantitatea
de saliv secretat crete, iar dantura este mai bine protejat de aciunea bacteriilor.
Nu uitai de splatul pe dini dup mas. Dac avei un prnz la serviciu i splatul
pe dini nu este posibil, nu uitai s consumai ap fluxul de ap va ajuta la

nlturarea resturilor alimentare din cavitatea oral. n orice situaie, alturi de dieta
sntoas din fiecare zi, trebuie respectat cu strictee i un program al splatului pe
dini. n acest fel vei nltura placa bacterian de pe dini. Facei acest lucru de
dou ori pe zi, periind dinii timp de dou minute la fiecare splare. Nu trebuie
neglijat nici utilizarea aei dentare, n fiecare zi, pentru nlturarea resturilor
alimentare din spaiile greu accesibile dintre dini.
n concluzie, citind acest articol trebuie s realizai c sntatea este important i,
pentru meninerea ei n parametrii optimi, nu este nevoie de un efort mare. Efortul
este mic, dac se face zi de zi, att pentru o alimentaie sntoas, ct i pentru
ntreinerea igienei orale. Alturi de acestea, adugai i vizitele regulate la clinica
stomatologic pentru control. Medicul stomatolog este n msur s v ajute s
ajustai obiceiurile dumneavoastr sntoase pentru a obine maximul de beneficii.
Tot el poate identifica o afeciune n stadiu incipient, cnd este foarte uor de tratat,
fr disconfort i fr cheltuieli financiare mari. Cu un minim efort distribuit pe
fiecare zi, vei evita multe neplceri viitoare, vei economisi bani i vei avea un
zmbet de invidiat.
Este recomandat:
- alimetatia optima contine cereale sub forma de seminte, legume si fructe si este
saraca in grasimi si sare. Nutritia optima este importanta in mentinerea sanatatii
gingiilor si in evitarea caderii dintilor.
- branzeturile, alunele, iaurturile si alte lactate si gumele fara zahar sunt bune
pentru dinti. Ele protejeaza cavitatea bucala de actiunea zaharurilor daunatoare si
previn aparitia placii.
- este indicata evitarea alimentelor ce contin zahar in cantitati crescute, in special
bomboanele, acadelele. Cu cat contactul dintre zahar si dinti este mai indelungat,
cu atat daunele vor fi mai mari.
- se recomanda evitarea gustarilor intre mese.
- nu se iau gustari inainte de culcare, pentru ca alimetele ramase intre dinti in
timpul noptii au mai multe sanse sa determine aparitia cariilor. In timpul noptii
secretia salivara scade, iar cavitatea bucala nu este curatita suficient in tipul
somnului.
Este de asemenea importanta evitarea produselor din tutun. Tutunul produce cancer
oral si afectiuni ale gingiilor, intarzie vindecarea extractiilor dentare sau ale altor
interventii chirurgicale la nivelul cavitatii bucale si produce respiratie urat
mirositoare si pete la nivelul dintilor.

Concluzii:
Prevenirea i promovarea sntii orale reprezint baza practicii dentare i a
igienei orale. O evaluare detaliat i comprehensiv a istoricului medical i
dentar al pacientului ofer informaii critice pentru planificarea
tratamentului.
Este un efort de echip n care recomandrile sunt reconsolidate i discutate
de fiecare membru al echipei dentare. Este, de asemenea, un proces fluid
care trebuie realizat n etape. n primul rnd trebuie stabilit starea de
sntate laor care se poate menine cu uurin. Iniierea unui tratament
restaurator electiv nainte de stabilizarea bolii este un deserviciu pentru
pacient i este neetic. Poate fi necesar revizuirea unui plan de tratament
complicat i instituirea unor modificri bazate pe evaluarea procesului de
ngrijire.
Reducerea impactului bolii parodontale necesit mai mult dect un simplu
detartraj. Fr a nelege factorii de risc, afeciunea poate fi gestionat pur i
simplu prin neglijare .

Bibliografie:

Eco C., Calmc V., Bahnarel I. Promovarea sntii i educaia pentru

sntate,
Chisinau,2013
Stefan Petra , Dictionar de promovare a sanatatii i sociologie medicala,
Dacia,2010
Surse electronice:
http://www.zambetsanatos.com/igiena-orala/
http://www.sfatulmedicului.ro/Profilaxia-in-stomatologie/igiena-orala_396
http://www.artdent-total.ro/blog/rolul-unei-diete-echilibrate-in-mentinereasanatatii-orale/