MANOLACHE FLORENTINA

Grupa 13, seria A

Influenta alimentatiei asupra sanatatii orale

n ultimul deceniu, cercettorii din domeniul medicinei dentare i-au concentrat din ce n ce mai
mult atenia pe studiul felului n care obiceiurile alimentare pot influena sntatea dinilor i a
gingiilor.
Rezultatele acestor studii au artat c, n mod surprinztor, practicarea corect i cu regularitate a
msurilor de igien dentar ca periajul dentar, utilizarea aei dentare i a apei de gur, reprezint
numai o parte din ceea ce este necesar s facem pentru a avea dini i gingii sntoase.
Alimentaia poate avea o influen major att pozitiv ct i negativ asupra strii de sntate
oral a fiecruia dintre noi.
Medicii stomatologi atrag atentia asupra relatiei dintre nutritie si sanatatea orala, deoarece
alimentele pe care le consumam au efect nu doar asupra sanatatii generale, ci si asupra sanatatii
dintilor si gingiilor. O dieta echilibrata contine alimente din toate grupurile alimentare majore:
fructe si legume, produse lactate, carne, peste, etc. Principalul dusman al sanatatii orale este
placa bacteriana. Alimentele consumate vin in contact cu gingiile si bacteriile din gura, iar in
lipsa periajului se acumuleaza pe dinti placa bacteriana. Aceasta se hraneste cu amidonurile si
zaharurile ce se regasesc in multe alimente, iar in combinatie cu acestea, produce un acid ce
ataca smaltul dintilor si duce la aparitia cariilor.
Gustarile dintre mese si obiceiul de a consuma bauturi racoritoare sunt cei mai frecventi agenti
de risc pentru deteriorarea dintilor. O alta cauza o reprezinta tulburarile de alimentatie precum
bulimia si anorexia, ce implica un consum mare de alimente, urmata de provocarea varsaturilor
sau de perioade de post si consum ridicat de laxative si diuretice. Sistemul digestiv contine acizi
puternici, care descompun alimentele. Atunci cand continutul stomacului este expulzat, acesti
acizi intra in contact cu smaltul dintilor, iar efectul pe termen lung este de erodare a dintilor si
inflamare a gurii, gatului si glandelor salivare. Dintii devin stravezii si apare respiratia urat
mirositoare. De asemenea, perioadele de infometare din timpul dietelor lipsesc organismul de
1

vitamine si minerale esentiale pentru sanatatea dintilor si a gingiilor, precum si a intregului

organism.
Este important de stiut ca dantura sanatoasa se "pregateste" inca din faza embrionara, atunci cand
apar mugurii dentari ai copilului. In perioada de sarcina trebuie acordata o importanta deosebita
alimentatiei mamei, acasta trebuind sa fie bogata in cat mai multe minerale, importante fiind
calciul si fluorul. In jurul lunii a treia sau a patra, are loc mineralizarea primilor dinti. Apoi,
obiceiurile unei alimentatii sanatoase se invata din primii ani de viata, fiind responsabilitatea
parintilor sa ii tina departe pe copii de dulciurile care ii fac atat de fericiti pe moment. Intre mese,
copiii ar trebui sa aiba ca gustari fructe, legume sau branzeturi, in loc de biscuiti sau prajituri.
Daca bazele unei alimentatii sanatoase sunt asimilate in copilarie, aceste obiceiuri vor continua si
pe parcursul vietii adulte, asigurand o sanatate orala optima.
Dezvoltarea masurilor corespunzatoare privind necesitatile de sanatate orala este problematica,
deoarece multe probleme de sanatate orala nu pun viata in pericol, astfel incat eforturile de a
evidentia importanta lor in termeni de morbiditate sunt compromise. Sanatatii dentare i se acorda
mai putina importanta in ceea ce priveste identificarea simptomelor care pot compromite un trai
sanatos. Totusi, datorica prevalentei crescute a cariilor dentare si a durerii cauzate de acestea,
sanatatea orala deficitara este recunoscuta in mod evident ca fiind importanta pentru sanatate,
confort si deci, pentru calitatea vietii.
Cel mai important lucru in educatia pentru sanatatea dentara este data de indicatiile cu privire la
alimentatia sanatoasa si la stilul de viata sanogen. O alimentatie sanatoasa si corecta are
urmatoarele cerinte: consumul a diferite produse alimentare in asa fel incat sa fie reprezentate
toate grupele de produse cunoscute; se vor consuma urmatoarele produse: lapte si branzeturi
(15%), carne, peste si derivate (8%), oua (3%), legume si fructe, derivate din cereale si
leguminoase, grasimi alimentare si produse zaharoase in cantitati mici; repartitia ratiei alimentare
pe diferite momente ale zilei: dimineata (25%), gustare (5%), pranz (45%), gustare (5%), seara
(20%). Un stil de viata sanogen trebuie sa respecte orarul zilnic al meselor, consumarea de mese
gatite, limitarea viciilor si nu in ultimul rand practicarea exercitiilor fizice.