Mucoasa orala Aspecte

anatomice si microscopice

Mucoasa
Membrana formata din epiteliu cilindric
sau pavimentos care captuseste peretele
intern al cavitatilor naturale si al organelor
cavitare si tubulare

Cavitatea orala este tapisata de o

mucoasa formata din
Epiteliu malpighian Strat anatomic
descoperit si descris de Malpighi

Corion tesut conjuctiv Portiune profunda

a dermului sau a mucoasei

Epiteliul
Formeaza epidermul si peretele intern
al organelor cavitare, al canalelor
sistemului respirator, digestiv si
genitourinar
Poate fi pavimentos cubic sau cilindric
Simplu
stratificat

Epiteliu este format din

Stratul bazal sau germinativ Este
numit si membrana bazala sau lamina
propria
Stratul spinos
Stratul descuamant

Epiteliu este
Pavimentos Epiteliu cu celule aplatizate
asemanator cu un pavaj
Pluristratificat
Compus din celule strins legate inte ele

Mucoasa orala Poate fi

Mucoasa masticatorie tapiseaza gingia si
palatul dur
Mucoasa de tapetare (marginala) Este supla si
flexibila. Este localizata pe buze, regiunea jugala
,planseu ,fata ventrala a limbii si palatului moale

Mucoasa specializata Este localizata pe limba.

Papile filiforme fungiforme caliciforme foliate

Epiteliul mucoasei bucale poate fi

Keratinizat
Mucoasa masticatorie
Gingia
palatul dur

Nekeratinizat
Mucoasa de tapetare
Mucoasa jugala, labiala , para si sublinguala

Mucoasa specializata
Fata dorsala a limbii doua treimi anterioare

Keratina
Proteina fibroasa alcatuita din 18
aminoacizi
Este bogata in sulf
Se formeaza in stratul cornos al pielii
,,unele mucoase , in par si unghii

Keratinizarea
Proces prin care celulele straturilor bazale ale
epidermei(Keratinocite) se transforma in
Celule neviabile superficiale si foarte bogate in
keratina Formeaza stratul cornos superficial
Care se descuama si se elimina

Epiteliu
In zona keratinizata Superpozitie de straturi
Stratul germinativ adaos la membrana bazala
Corpul mucos al lui Malpighi Stratul spinos
celulele pierd potentialul de diviziune

In acest strat

Stratul granular. In acest strat incepe procesul de

mortificare al celulelor
Stratul keratinizat. Stratul cornos format din scuame de
keratina

Epiteliu
In zona nekeratinizata
Stratul granular este absent

Keratinizarea poate fi
Fiziologica Normala

Patologica Anormala

Keratinzarea normala
Are rol principal de a asigura protectia
tesuturilor subjacente
Este un proces fiziologic prin care la nivelul
celular apare o proteina specializata
keratina care schimba aspectul morfologic
si constituentii chimici ai acestor celule
In epiteliul mucoasei bucale exista un grad
de cheratinizare mai putin intens decit la
epiderma

Keratinizare patologica
Hiperparakeratze
Ortokeratoze
Hipercantoze
Diskeratoze
Parakeratoza

Keratinizare patologica
Diskeratoza
Este o keratinizare anormala, precoce si
incompleta a unor celule individualizate
Poate fi prezenta concomitent cu displazia

Keratinizare patologica
Hiperparakeratoza Proces de
keratinizare imperfecta a celulelor
epiteliale. Este o crestere a grosimii
stratului keratinizat
Se caracterizeaza prin disparitia stratului
granular de unde incepe procesul de
modificare a celulelor in care se
localzeaza granule de keratina ce vor
migra la suprafata pentru a se descuama

Hiperkeratoza poate fi

Ortokeratoza

Parakeratoza

Keratinizare patologica
Parakeratoza
Este un proces de keratinizare anormala
imperfecta si incompleta a celulelor
epiteliale, caracterizat prin disparitia
stratului granular si persistenta celulelor
cu nucleu picnotic in stratul cornos
Este un proces normal la nivelul epiteliului
unor mebrane mucoase din cavitatea
bucala si vagin

Keratinizare patologica
Ortokeratoza
Este o keratinizare de tip cutanat
Stratul granulos si stratul cornos sunt fara
nuclei celulari
Descuamarea se face de regula pe grupe de
celule

Keratinizare patologica
Hipercantoza
Este o crestere importanta a grosimii
stratului cornos prin multiplicarea
numaruli srtaturilor celulare
Expasiunea epiteliala se infunda in
corionul subjacent

Alte modificari patologice

Atrofia Este o diminuare a grosimii

epiteliului prin diminuarea numarului de
straturi celulare. Dizainul papilar este
diminuat . Rezulta un aspect rectiliniu la
jonctiunea corion epiteliu

Displazia
Reprezinta toate anomaliile de
dezvoltare ale unui tesut ,ale unui
organ sau a unei parti dintrun organ

Alte modificari patologice

Displazia intraepiteliala
Schimbarile in structura unei celule se
numesc ATIPII
Cind alterarea este generala se numeste
DISPLAZIE
Ele constitue o tulburare de diferentiere
celulara prezentind diferite grade de atipii
in structura unui epiteliu
Modificarile nu depasesc limitele
membranei bazale

Anomalii celulare

Cresterea raportului nucleu citoplasma

Cresterea in marime a nucleilor
Hipercromatismul nuclear
Pleomorfismul celular si nuclear
Anizocitoza. Inegalitate a diametrelor
celulare pentru un tip celular definit
Cresterea numarului de mitoze

Anomalii arhitecturale
Stratificare epiteliala neregulata
Perturbarea polaritatii nucleare )Dispozitie neregulata a
nucleilor in sinul stratului celular bazal)
Cresterea epiteliului mai larg in profunzime decit la
suprafata
Hiperplaziea celulelor din stratul bazal
Keratinizarea unor celule izolate sau in grup in straturile
intermediare
Pierderea aderentelor inter celulare
Dupa intensitatea acestor alteratii si topografia lor se
precizeaza gradul de displazie

Grade de displazie
Minora Cind ramine cantonata la stratul
bazal
Medie Cind nu intereseaza decit 50 7o%
din inaltimea epiteliului
Severa Cind cuprinde epiteliu pe toata
inaltimea sa . Este echivalenta cu
carcinomul in situ

Membrana bazala Strat germinativ

Constitue interfata intre epiteliu si corion
Este sediul a numeroase mitoze
O parte din celulele fice persista in stratul
bazal si constitue masa de celule
progenitoare
O alta parte migreaza ,traversind diferite
paturi epiteliale spre patura superficiala
sau descuamanta

Corionul Lamina propria

Tesut cnjunctiv inalt organizat de origine
mezenchimatoasa
Este compus din

Fibroblaste
Fibre de colagen
Fibre elastice
Limfocite
Plasmocite
Vase si nervi
Glande slivare accesorii mixte
Adera intim inyona gingivala si bolta palatina adera intim la
periost