NOTIUNI DE BAZA

 Definiţie
 Ramură a economiei sanitare care masoară costurile
şi consecinţele proceselor decizionale în terapie
▪ Defineşte, măsoară şi compară costurile şi consecinţele
produselor farmaceutice dar şi serviciilor
▪ Descrie relaţiile de tip economic care implică costurile din
▪ Cercetarea
▪ Producţia
▪ Distribuirea
▪ Depozitarea
Medicamentelor si uzul terapeutic al acestora
 Reducerea cheltuielilor băneşti ale
consumatorilor de servicii medicale, intr-un
sitem de management sanitar, bazată

 Pe un proces decizional în ştiintele sănătăţii

 Care presupune eficientizarea utilizării resurselor

medicale limitate pentru un maxim beneficiu al
serviciilor medicale, cu costuri minime
 Evaluarea terapiei medicale.
 Evaluarea serviciilor medicale
 Terapie medicamentoasă
 De farmacie clinică
 Managementul riscurilor în
 ind. Farmaceutică
▪ RD
▪ Marketing
  Definiţie cost:
 valoarea resurselor consumate în cadrul unui
program sau terapie medicamentoasă de interes.

Tipuri de costuri în farmacoeconomie

– Costuri directe
– Costuri indirecte
– Costuri intangibile
 MEDICALE
 produse şi servicii medicale oferite pentru prevenţia
/depistarea/tratarea unei afecţiuni
▪ Salariile personalului sanitar
▪ Achiţiile de medicamente
▪ Timpul consumat la prepararea şi administrarea medicamentelor
▪ Monitorizarea eficienţei/reacţiilor adverse asociate cu terapia
▪ Etc.
 NONMEDICALE
 Asociate serviciilor adiţionale
▪ Transport
▪ Condiţii de cazare speciale
▪ Hrană
▪ Concedii medicale
 Suportate de
 Pacient
 Familie
 Prietenii
 Care sunt dificil de cuantificat şi se reflectă în
societate, deoarece cel mai adesea au ca
rezultate
 Scăderea productivităţii angajatorului/angajatului
 Scaderi în venituri angajatorului/angajatului/sistem
administrativ
 Pierderea locului de muncă
 nu se exprimă în bani şi reflectă
 Suferinţa
 Durererea
 Gradul de stres şi griji
 Care afectează calitatea vieţii pacientului şi familiei
 De exemplu pacienţii cu boli incurabile, aflaţi în stadiu
terminal care suferă datorită reacţiilor adverse ale
terapiilor primite.
Acestea sunt greu de cuantificat in termeni bănesti.
În acest sens s-au dezvoltat metode farmacoeconomice care
pot cuantifica astfel de costuri :
Quality adjusted life year (QALY)
1. costul bolii – COST OF ILLNESS *
2. reducerea costului CMA**
3. cost beneficiu CBA **
4. cost eficienţă CEA **
5. cost utilitate CUA **
6. Quality adjusted life year (QALY)
* este metodă globală
**2-5
sunt metode comparative; (ex. Tratamente, Programe sanitare)
reflecta diferite aspecte si au tendinta de complementaritate
 identifică şi estimează costul total pentru o
afecţiune într-un eşantion de populaţie.

 Constă în identificarea costurile directe şi

indirecte.

 Se estimează valorile relative atât ale

tratamentului cât şi ale strategiei de
prevenţie.
 Alegerea variantei de tratament care implică
cele mai reduse costuri prin compararea a 2 sau 3
alternative.

!!! Alternative de tratament echivalente

terapeutic !!!
( ex. Antiasmatice A-B echivalente terapeutic:
costuri aferente achiziţiei, condiţiilor de
depozitare, prepararării).
 Măsurarea şi compararea rezultatelor şi
costurilor unei alternative la programul de
tratament.
 Beneficiu/cost > 1→ atunci programul de tratament este
OK;
 Beneficiu/cost = 1→ atunci programul este adecvat;
 Beneficiu/cost < 1→ atunci programul este ineficient.
!!!! Aplica principiul “willingness to pay”, care nu
este usor de acceptat de catre autoritati!!!!!
 Venitul este identic pentru toate alternativele
terapeutice, dar are rate ≠ de succes
 Ex. A B → Costuri ≠
↓.. ........ ↓
x y
 se poate exprima fie ca
 raport cost/rezultat
 raport rezultat/cost.
 Exemplu :
 Terapia cu antitrombotice in fibrilatie atriala reduce riscul de accidente
vasculare.
 Tratamentul cu Warfarina este rentabil
(comparativ cu aspirina sau fara terapie)
la pacienţii cu fibrilatie atriala

 Aceasta analiza CEA se bazeaza pe reducerea riscului, atinsa, fata de CBA

estimata de studiile clinice. (“controlled conditions vs. real life”)

 Szucs TD1, Bramkamp M. Pharmacoeconomics of anticoagulation therapy for stroke prevention in atrial fibrillation: a Review.J Thromb Haemost. 2006 Jun;4(6):1180-5.
 Pentru determinare se utilizază:
 compararea programelor/alternetivelor care prelungesc viaţa, dar cu efecte
secundare serioase;
 compararea programelor/alternetivelor care determină reducerea
morbidităţii.

 Unităţile de ulitate: măsoară schimbările în starea de bine a pacientului,

ca urmare a instituirii unui tratament.
 Are la bază estimările asupra calităţii vieţii

 Caliatea vieţii se refera la aspectele fizice, psihice şi sociale ale vieţii.

 Aspectele fizice: durere, mobilitate redusă (absenţa/prezenţă/intensitate)
 Aspectele psihice şi sociale: anxietate, depresie
(absenţa/prezenţă/intensitate)
care intervin în procesul decizional al pacientului şi fac dificilă rezolvarea
problemelor cu care se confruntă
 este o metoda atât cantitivă cât şi calitativă
 Exemplu
 Un pacient cu o formă rară de cancer, pentru care

▪ Speranţa de viaţă este de 2 ani fără tratament

▪ Iar un un tratament poate să prelungească speranţa de viaţă cu 2 ani
▪ Tratamentul are reacţii adverse care înrăutăţesc calitatea vieţii cu 0,25%
Astfel indicatorul QALY se calculeză :

 Speranţa de viaţă = 2 ani (fără tratament) + 2 ani (căştigaţi cu tratment) = 4

ani.
 Reacţiile adverse care scad calitatea vieţii = 0.25%
 În consecinţă scaderea în calitatea vieţii = 2 ani (căştigaţi cu tratment) x 0.25
(reacţii adverse care înrăutăţesc calitatea vieţii) = 0.5 ani.
 Câştigul net = 2 - 0.5 = 1.5 QALYS, faţă de 2 ani
 în infarct de miocard privind rata de
supraviţuire
 ATP → 100/2500

 STK → 75/2500
→ pentru comunitaţi mici dpdv
farmacoeconomic nu există
diferenţe
 după criteriile eficacitate/siguranţă/cost
 Grupele farmacodinamice
 Nitriţi-nitraţi organici
 Betablocante
 Blocante ale canalelor de calciu
au eficacitate similară si profil de siguranţă similar,
 astfel procesul decizional este influenţat de cost
 rezultă ca nitriţi-nitraţi organici sunt de elecţie
 Nitroglicerina
 ISMN
 ISDN
au
 eficacitate similară
 profil de siguranţă similar,
 astfel procesul decizional este influenţat de
cost, rezultă că nitroglicerina este de elecţie
 nefrotoxicitate ↑
→ corecţia posologiei pe baza greutăţii ideale
, clarance creatinină sau farmacocinetic
↓ costurile asociate patologiei iatrogene
(nefrotoxicitate)
 ototoxicitate (1%):
 mai avantajos să se folosească antibiotice care nu
sunt ototoxice şi sunt mai scumpe,
 deoarece costurile asociate ototoxicităţii
iatrogene aferente celor 1% afectaţi
 Problematica evaluarii biodisponibilitatii (BD) si
bioechivalentei (BE) medicamentelor cu timp de
injumatatire mare luand in calcul o arie de sub curba
concentratiilor plasmatice „trunchiata” prezinta o
complexitate intrinseca legata de dificultatile de
extrapolare
 Natura incompleta sau confuza a reglementarilor
agentiei europene a medicamentelor (EMEA)
comparativ cu reglemetarile agentiei americane
( Food and Drug Administration – FDA) si cele ale
Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS).
INTRODUCERE sau FORMULAREA
PROBLEMEI (II)
 In esenta , toate legislatiile prevad posibilitatea unei limitari
a intervalului de recolatre la un interval semnificativ pentru
absorbtie dar, in timp ce legislatia americana adauga ca acest
interval nu trebuie sa depaseasca 72 ore , legislatia europeana
lasa la libera alegere ce inseamna „semnificativ”.
 In plus, atat legislatia EMEA si FDA prevad posibilitatea
folosirii atunci cand nu se poate calcula cu precizie t½, a ariei
de sub datele experimentale, in locul ariei extrapolate la
infinit
 Prevederile WHO sunt cel mai bine argumentate, extinzand
utilizarea acestei metode si la medicamentele puternic active
(cu concentratii foarte mici), pentru care metodele
bioanalitice sunt foarte dificile (concentratii sub LLOQ-date
lipsa, aparatura speciala-costuri ridicate)
 Studiile clinice desfasurate care prevad timpi
indepartati de recoltare a probelor biologice se
confrunta cu dificultati majore in ceea ce priveste
voluntarii:
▪ NERESPECTAREA REGIMULUI IMPUS
▪ PARASIREA STUDIULUI