NOTIUNI DE BAZA

 Definiţie
▪ Ramură a economiei sanitare care masoară costurile
şi consecinţele proceselor decizionale în terapie
▪ Defineşte, măsoară şi compară costurile şi consecinţele
produselor farmaceutice dar şi serviciilor
▪ Descrie relaţiile de tip economic care implică costurile din
▪ Cercetarea
▪ Producţia
▪ Distribuirea
▪ Depozitarea
Medicamentelor si uzul terapeutic al acestora
 Reducerea cheltuielilor băneşti ale
consumatorilor de servicii medicale, intr-un
sitem de management sanitar, bazată

▪ Pe un proces decizional în ştiintele sănătăţii

▪ Care presupune eficientizarea utilizării

resurselor medicale limitate pentru un maxim
beneficiu al serviciilor medicale, cu costuri
minime
 Evaluarea terapiei medicale.
 Evaluarea serviciilor medicale
▪ Terapie medicamentoasă
▪ De farmacie clinică
 Managementul riscurilor în
▪ ind. Farmaceutică
▪ RD
▪ Marketing
  Definiţie cost:
▪ valoarea resurselor consumate în cadrul unui
program sau terapie medicamentoasă de interes.

Tipuri de costuri în farmacoeconomie

– Costuri directe
– Costuri indirecte
– Costuri intangibile
 MEDICALE
▪ produse şi servicii medicale oferite pentru prevenţia
/depistarea/tratarea unei afecţiuni
▪ Salariile personalului sanitar
▪ Achiţiile de medicamente
▪ Timpul consumat la prepararea şi administrarea medicamentelor
▪ Monitorizarea eficienţei/reacţiilor adverse asociate cu terapia
▪ Etc.
 NONMEDICALE
▪ Asociate serviciilor adiţionale
▪ Transport
▪ Condiţii de cazare speciale
▪ Hrană
▪ Concedii medicale
 Suportate de
▪ Pacient
▪ Familie
▪ Prietenii
 Care sunt dificil de cuantificat şi se reflectă în
societate, deoarece cel mai adesea au ca
rezultate
▪ Scăderea productivităţii angajatorului/angajatului
▪ Scaderi în venituri angajatorului/angajatului/sistem
administrativ
▪ Pierderea locului de muncă
 nu se exprimă în bani şi reflectă
▪ Suferinţa
▪ Durererea
▪ Gradul de stres şi griji
 Care afectează calitatea vieţii pacientului şi familiei
 De exemplu pacienţii cu boli incurabile, aflaţi în stadiu
terminal care suferă datorită reacţiilor adverse ale
terapiilor primite.
Acestea sunt greu de cuantificat in termeni bănesti.
În acest sens s-au dezvoltat metode farmacoeconomice care
pot cuantifica astfel de costuri :
Quality adjusted life year (QALY)
1. costul bolii – COST OF ILLNESS *
2. reducerea costului CMA**
3. cost beneficiu CBA **
4. cost eficienţă CEA **
5. cost utilitate CUA **
6. Quality adjusted life year (QALY)
* este metodă globală
**2-5
sunt metode comparative; (ex. Tratamente, Programe sanitare)
reflecta diferite aspecte si au tendinta de complementaritate
 identifică şi estimează costul total pentru o
afecţiune într-un eşantion de populaţie.

 Constă în identificarea costurile directe şi

indirecte.

 Se estimează valorile relative atât ale

tratamentului cât şi ale strategiei de
prevenţie.
 Alegerea variantei de tratament care implică
cele mai reduse costuri prin compararea a 2 sau
3 alternative.

!!! Alternative de tratament echivalente

terapeutic !!!
( ex. Antiasmatice A-B echivalente terapeutic:
costuri aferente achiziţiei, condiţiilor de
depozitare, prepararării).
 Măsurarea şi compararea rezultatelor şi
costurilor unei alternative la programul de
tratament.
▪ Beneficiu/cost > 1→ atunci programul de tratament este
OK;
▪ Beneficiu/cost = 1→ atunci programul este adecvat;
▪ Beneficiu/cost < 1→ atunci programul este ineficient.
!!!! Aplica principiul “willingness to pay”, care nu
este usor de acceptat de catre autoritati!!!!!
 Venitul este identic pentru toate alternativele
terapeutice, dar are rate ≠ de succes
 Ex. A B → Costuri ≠
↓.. ........ ↓
x y
 se poate exprima fie ca
▪ raport cost/rezultat
▪ raport rezultat/cost.
 Exemplu :
 Terapia cu antitrombotice in fibrilatie atriala reduce
riscul de accidente vasculare.
 Tratamentul cu Warfarina este rentabil
(comparativ cu aspirina sau fara terapie)
la pacienţii cu fibrilatie atriala

 Aceasta analiza CEA se bazeaza pe reducerea

riscului, atinsa, fata de CBA estimata de studiile
clinice. (“controlled conditions vs. real life”)
 Pentru determinare se utilizază:
▪ compararea programelor/alternetivelor care prelungesc viaţa, dar cu efecte
secundare serioase;
▪ compararea programelor/alternetivelor care determină reducerea
morbidităţii.

 Unităţile de ulitate: măsoară schimbările în starea de bine a pacientului,

ca urmare a instituirii unui tratament.
▪ Are la bază estimările asupra calităţii vieţii

 Caliatea vieţii se refera la aspectele fizice, psihice şi sociale ale vieţii.

▪ Aspectele fizice: durere, mobilitate redusă (absenţa/prezenţă/intensitate)
▪ Aspectele psihice şi sociale: anxietate, depresie
(absenţa/prezenţă/intensitate)
care intervin în procesul decizional al pacientului şi fac dificilă rezolvarea
problemelor cu care se confruntă
 este o metoda atât cantitivă cât şi calitativă
 Exemplu

▪ Un pacient cu o formă rară de cancer, pentru care

▪ Speranţa de viaţă este de 2 ani fără tratament

▪ Iar un un tratament poate să prelungească speranţa de viaţă cu 2 ani
▪ Tratamentul are reacţii adverse care înrăutăţesc calitatea vieţii cu 0,25%
Astfel indicatorul QALY se calculeză :

▪ Speranţa de viaţă = 2 ani (fără tratament) + 2 ani (căştigaţi cu tratment) = 4

ani.
▪ Reacţiile adverse care scad calitatea vieţii = 0.25%
▪ În consecinţă scaderea în calitatea vieţii = 2 ani (căştigaţi cu tratment) x 0.25
(reacţii adverse care înrăutăţesc calitatea vieţii) = 0.5 ani.
▪ Câştigul net = 2 - 0.5 = 1.5 QALYS, faţă de 2 ani
 în infarct de miocard privind rata de
supraviţuire
▪ ATP → 100/2500

▪ STK → 75/2500
→ pentru comunitaţi mici dpdv
farmacoeconomic nu există
diferenţe
 după criteriile eficacitate/siguranţă/cost
 Grupele farmacodinamice
▪ Nitriţi-nitraţi organici
▪ Betablocante
▪ Blocante ale canalelor de calciu
au eficacitate similară si profil de siguranţă similar,
 astfel procesul decizional este influenţat de cost
▪ rezultă ca nitriţi-nitraţi organici sunt de elecţie
 Nitroglicerina
 ISMN
 ISDN
au
▪ eficacitate similară
▪ profil de siguranţă similar,
 astfel procesul decizional este influenţat de
cost, rezultă că nitroglicerina este de elecţie
 nefrotoxicitate ↑
→ corecţia posologiei pe baza greutăţii ideale
, clarance creatinină sau farmacocinetic
↓ costurile asociate patologiei iatrogene
(nefrotoxicitate)
 ototoxicitate (1%):
▪ mai avantajos să se folosească antibiotice care nu
sunt ototoxice şi sunt mai scumpe,
▪ deoarece costurile asociate ototoxicităţii
iatrogene aferente celor 1% afectaţi
 Studiile clinice desfasurate care prevad timpi
indepartati de recoltare a probelor biologice se
confrunta cu dificultati majore in ceea ce priveste
▪ costurile
▪ voluntarii
▪ NERESPECTAREA REGIMULUI IMPUS
▪ PARASIREA STUDIULUI