Sunteți pe pagina 1din 68

CAPSULE

CAPSULE AMILACEE
CAPSULE GELATINOASE

Capsulele medicinale sunt nveliuri destinate s acopere


medicamentele solide, moi sau lichide, divizate n doze
unitare.
Ele sunt administrate mai ales pe cale oral (dei sunt i
capsule utilizate pe alte ci: rectal, vaginal etc.) i se
folosesc pentru
-a uura ingerarea,
- pentru a masca gustul i mirosul neplcut al unor substane,
-pentru a mri stabilitatea preparatelor sau
-pentru a dirija aciunea medicamentului ntr-o anumit
poriune a tubului digestiv.

n mod curent termentul de "capsul medicinal" sau de "capsul"


se utilizeaz pentru preparatul farmaceutic format din nveli i
coninutul medicamentos care se ingereaz mpreun.
In FR X, monografia "Capsulae" se refer la: "preparatele
farmaceutice formate din nveliuri care conin doze unitare de
substane active asociate sau nu cu substane auxiliare,
destinate administrrii pe cale oral".
n alte farmacopei monografia de "capsule" prezint numai
nveliurile.
Dup materialul din care este confecionat nveliul,
capsulele medicinale se mpart n:
-amilacee i
- gelatinoase.

Tipuri de capsule:
-amilacee -pt.medic.solide (pulberi)
-gelatinoase-pt.medic semisolide sau lichide
-microcapsule, nanocapsule
Capsulele amilacee figureaz nc n majoritatea
farmacopeelor (inclusiv n FR X), dar i-au pierdut din
importan, fiind folosite doar n farmacie pentru divizarea
unor pulberi magistrale n doze unitare.

Capsulele amilacee au forma unor cilindri plai,


constituii din dou capace de cutie, puin diferite ca
diamentru, astfel nct se pot nchide prin suprapunere i
uoar presare i sunt constituite din coc de amidon uscat.

Istoric
La nceput ~ 1830 HAZARD!!!
Fab MOTHES student la facultatea de farmacie
fcea bule dintr-o solutie de gelatin;
s-a experimentat umplerea cu substante si sudarea acestora
cu o picatur din aceeasi solutie;
primul mod de prepararea a capsulelor, patentat de Mothes si
Dublanc, farmacist, n 1834 :
imersia unor sculeti de piele umpluti cu mercur n solutie de
gelatin;
eliminarea mercurului strngerea sculetului ndeprtarea
filmului de gelatin uscare la aer capsula;
n numai doi ani s-a extins prepararea si utilizarea capsulelor n
Europa si S.U.A.

Ulterior TEHNOLOGIE!!!
1838, Delron a preparat primele capsule dintr-un amestec de gum
arabic si zahr gustul gumei de mestecat;
1873, farmacistul Taetz a introdus glicerolul n formularea capsulelor
capsule mai moi si mai elastice (capsule gelatinoase moi);
1846, farmacistul J.C. Lehuby a patentat capsula dur din dou bucti
nvelisuri medicinale perechi de cilindri obtinuti din gelatin,amestecuri
carrageen:gelatin sau amidon:sirop:carrageen, cu capetele deschise care
se adaptau perfect unul la altul;
1874, fabricarea la scar industrial a capsulelor dure de gelatin:
Farmacistul Hubel, Detroit mulaje din fier cu diametre diferite,
montate n lemn, introduse n solutia de gelatin capsula (corp
+ capac);

1875, compania farm. Hubel se afiliaz companiei Park DAVIS


detin brevetul de fabicarea a capsulelor;
1900, Park DAVIS Comp. Si Eli LYLLY Comp. lideri mondiali n
productia de capsule prezent;
1920, introducerea de masini de umplere automate expansiune
a fabricrii capsulelor;

Prezent

O form farmaceutic foarte utilizat;


Anual, industria farmaceutic mondial fabric 25-30 miliarde
de capsule diverse formulri si ci de administrare.
Ponderea capsulelor in industria farmaceutica
79%-comprimate
15%-capsule
6% -alte forme

Clasificare (F.R. X si 6th Ph. Eur.):


capsule cu nvelis tare (operculate);
capsule cu nvelis moale (perle);
capsule gastrorezistente (enterosolubile);
capsule cu eliberare modificat;
casete (capsule amilacee);

Capsule amilacee
Se mai numesc si casete ;
1872-farmacistul francez Limousin le-a inventat impreuna cu dispozitivul
de preparare
Avantaje
1- se realizeaz mascarea gustului i mirosului neplcut al unor pulberi
2- inveliul este lipsit de aciune terapeutic i este digerat dup ingerare,
iar eliberarea coninutului se face rapid, asigurndu-se o bun absorbie i
o biodisponibilitate corespunztoare.
3- se preteaz uor la realizarea n oficin a unor pulberi simple i
compuse divizate. Fiind fabricate n mai multe dimensiuni, pot fi folosite
pentru nchiderea (nvelirea) unor cantiti variabile de pulberi (pn la 2g).
4- prin introducerea unei rondele din acelai material cu nveliul ntre
substanele incompatibile, acestea pot fi eliberate n aceeai capsul.

Dezavantajele capsulelor

1- capsulele amilacee se pot folosi numai pentru substane solide


uscate (pulberi, granule).
2- materialul prezint fragilitate, se poate deforma uor, se poate
rupe, cele dou semicapsule se pot desface, pierzndu-se
coninutul.
3- inghiirea capsulelor mai mari, este dificil (pentru uurarea
administrrii se recomand ca n prealabil capsula s fie nmuiat
cu puin ap, apoi s se ingereze cu ap.
4- capsulele amilacee sunt sensibile la umiditate;
5-inveliul este permeabil pentru aer i pentru componentele volatile
care se pierd n timp din pulbere.
6- amidonul poate da intereacii cu unele substane active (iod).

Prepararea capsulelor amilacee


(obinerea nveliului)
Cele dou jumti care formeaz capsula amilacee sunt
fabricate semiindustrial sau industrial.

Ca materie prim se folosete amidon (sub form


de past) cel mai indicat fiind amestecul de amidon de
porumb i de gru (cel de porumb d strlucire iar cel
de gru confer capsulelor o plasticitate superioar).

Mulajul de cutie i respectiv de capac de capsul se


face ntre dou plci circulare din bronz. Plcile se
nclzesc de obicei electric, iar coca de amidon se
coace, ntre cele dou plci formndu-se foi mari de
"hostia" (azim sau coc de pine fr drojdie).

Tiparele sunt n prealabil unse iar n past se adaug urme de ulei


vegetal de porumb sau de floarea soarelui. Cantitatea de past
semifluid pentru confecionarea unei foi de semicapsule este
plasat n centrul plcii inferioare. Aplicarea plcii superioare
provoac etalarea pe toat suprafaa. Datorit cldurii plcilor, pasta
se coace foarte repede (de obicei n mai puin de un minut).

Dup eliminarea deeurilor provenind de pe margini, foaia este


scoas de pe tipar.

Foile sunt mai nti aezate una peste alta i plasate ntr-o
ncpere rece i umed timp de 24-48 de ore, nainte de
decupare.
n condiiile de pstrare foile rectig o cantitate de umiditate i
capt oarecare suplee (scade friabilitatea).

Se mai pot realiza semicapsule cu margini plate, de acelai


diametru, care se lipesc prin presarea marginilor umectate numite capsule amilacee n form de inel, sau form saturnin.

n funcie de dimensiuni, respectiv de cantitatea de medicament


care se poate introduce n capsulele amilacee, se disting patru
mrimi de caete numerotate cu 00, 0, 1 i 2, n ordinea crescnd
a dimensiunilor.
Ele pot cuprinde ntre 0,2 i 2 g pulbere, cantitate care variaz
dependent de densitatea materialului i de felul n care s-a fcut
umplerea (pulbere afnat sau tasat).
Se poate ntlni i o gam mai larg de mrimi de capsule
amilacee, de la 000 la 4, cu capacitatea ntre 0,5 i 2,4 ml.

Condiiile de calitate pentru nveli sunt urmtoarele:

-trebuie s aibe culoare alb, form regulat, cu


suprafaa lucioas, cu margini ntregi, s fie
rezistente la manipulare, s nu aibe gust i miros
neplcut de mucegai .
- introduse n ap trebuie s se transforme ntr-o
past moale n 30 de secunde (FR X).
-trebuie s fie lipsite de metale grele, iar
reziduul prin calcinare s nu depeasc 1 %.

Umplerea i nchiderea capsulelor amilacee


Ambele operaii se pot face manual, semiautomat sau automat.
Conservarea
Conservarea capsulelor amilacee n locuri calde i uscate duce la creterea
friabilitii, iar conservarea n aer umed provoac nmuierea capsulelor i
dilatarea lor. De aceea, att capsulele goale ct i cele umplute, trebuie
pstrate ferit de aciunea cldurii i umiditii, n recipiente bine nchise.

Capsulele goale sunt livrate farmaciilor n cutii rigide de carton, cu


despritur interioar pentru izolarea cutiilor de capace.

Capsulele cu medicament n interior se elibereaz n cutii din material


plastic de dimensiuni corespunztoare.

n prezent nu se mai ntlnesc preparate industriale sub form de


capsule amilacee, ele fiind nlocuite cu capsule gelatinoase tari.

Capsule gelatinoase
Definitie:
Capsulele gelatinoase sunt nveliuri de gelatin n care sunt
nchise doze unitare de medicamente solide, moi sau fluide,
administrate de obicei pe cale oral.
Coninutul capsulelor este constituit din una sau mai multe substane
active, eventual alturi de unul sau mai muli excipieni, i el nu
trebuie s produc deteriorarea nveliului.
Sunt cele mai raspindite forme de administrare pe cale orala
In mediu gastrointestinal se dizolva si pun in libertate continutul
Invelisul de gelatina poate contine; plastifianti inerti, agenti
tensioactivi, conservanti, coloranti si pigmenti
Elibereaza imediat continutul(s.a) dupa dizolvare sau inmuierea
invelisului
Scopul initial a fost mascarea gustului neplacut si usurarea
administrarii

Capsulele gelatinoase sunt de dou tipuri:


a) Capsule gelatinoase moi, cu un nveli continuu, moale
(cu o oarecare elasticitate), de form de obicei sferic sau ovoid i
care conin n general produse fluide sau sub form de past.
Cele de form sferic, mai mici i cu perei mai rigizi se mai
numesc "perle".
b) Capsule gelatinoase tari (capsule operculate, gelule,
capsule gelatinoase cu capac), al cror nveli este discontinuu,
constituit din dou jumti de capsule care se mbuc una n
alta.
Au form de cilindri alungii, rotunjii la capete i conin de obicei
amestecuri de substane sub form de pulberi sau de granule (deci
n general coninutul este solid).

Avantajele capsulelor
gelatinoase
Avantaje :
1- mascarea gustului i mirosului neplcut al unor
substane;
2- dozarea corect a substanelor medicamentoase;
3- asigurarea unei stabiliti corespunztoare;
4- uurina la administrare prin ingerare datorit umectrii
rapide n contact cu saliva i formei lor;
5- buna toleran digestiv datorit nveliului de gelatin
i posibilitii nvelirii substanelor din interior cu excipieni
corespunztori;

6- bidosiponibilitate superioar fata de preparate solide


(comprimate) deoarece n sucurile digestive nveliul de
gelatin se dizolv i pune repede n libertate coninutul;
7- posibilitatea de realizare a unor preparate enterosolubile
sau a preparatelor cu aciune prelungit;
8- conservare un timp ndelungat prin pstrare n absena
umiditii;
9- preparare mai rapid i cu o precizie superioar a dozrii,
cu tehnologii moderne fa de comprimate i drajeuri;
10- folosirea formei de capsul gelatinoas i pentru
medicamente administrate pe alte ci ca: vaginal, rectal,
topic.

Formularea nveliului
capsulelor gelatinoase

Pentru ambele tipuri de capsule gelatinoase se folosesc n general


aceleai materii prime, diferind proporia acestora.
Ca formatoare de nveli se utilizeaz gelatina.
Ea este preferat deoarece
-este un produs netoxic,
-se dizolv uor n fluidele din organism la temperatura corpului i
- este o bun formatoare de film.
Gelatina este o substan de origine animal, dar nu se afl ca
atare n natur, ci se obine prin hidroliza parial a colagenului,
protein de baz a esutului conectiv (de legtur).

n funcie de mediul n care se produce hidroliza se obine


-gelatina tip A (cationactiv) obinut prin hidroliz acid i care are un
punct izoelectric la pH alcalin (7-9,5) i
-gelatina tip B (anionactiv) obinut prin hidroliza alcalin, cu punct
izoelectric la pH acid (4,7-5,2).
Proprietile gelatinei,
- puterea gelifiant (sau fora Bloom) i
-vscozitatea.

Puterea gelifiant sau fora Bloom evaluat cu un dispozitiv


denumit "gelometrul Bloom" este o msur a rigiditii gelului i este
exprimat n uniti de fora denumite grade bloom.

n funcie de fora de gelificare exprimat n grade bloom,


gelatinele se mpart n 3 grupe:

- cu putere de gelificare mic (50 - 100 grade bloom);

- cu putere de gelificare medie (100 - 200 grade bloom);

- cu putere de gelificare mare (200 - 300 grade bloom).

Vscozitatea soluiilor de gelatin este o mrime care permite


controlarea grosimii filmelor sau a foilor de gelatin din care se obin
capsule.
Gelatina trebuie s corespund tuturor condiiilor de calitate din
Farmacopee.
O atenie deosebit se acord contaminrii microbiene, deoarece
gelatina este un mediu prielnic dezvoltrii microorganismelor.
Conform FR gelatina nu trebuie s conin
-mai mult de 1000 micoorganisme nepatogene pe gram i
-trebuie s fie complet lipsit de enterobacterii, Pseudomonas
aeruginosa, Stafilococus aureus i bacterii anaerobe sporulate.
Alturi de gelatin n compoziia nveliului mai intr apa ca
dizolvant- n proporie de 30 - 50 %, dar este eliminat n cea mai
mare parte prin uscarea capsulelor. Se folosete apa distilat, sau cea
purificat (demineralizat).

Glicerina cu rol de plastifiant, -n proporie de aproximativ 20 %


n schimb poate lipsi complet sau se poate aduga n proporie
mai mic capsulelor gelatinoase tari. Aceasta explic diferena
de consisten dintre cele dou tipuri de capsule gelatinoase.
Glicerina :
-confer nveliului o oarecare plasticitate i o anumit elasticitate,
-are un pre de cost redus, de aceea se folosete n mod curent.
- higrosocpicitate puternic -o poate face uneori ineficient.
- poate dizolva unele principii active coninute n capsule i de
aceea se recurge n asemenea cazuri la nlocuirea total sau
parial a glicerinei cu soluie de sorbitol.
Ca platicizani se mai pot folosi propilenglicol, zaharoza (sirop) i
guma arabic (mucilag).

Se mai pot adauga:


- colorani, folosii n special pentru capsule gelatinoase tari, dar pot fi
inclui i n nveliul capsulelor gelatinoase moi.

Colorarea se face nu numai pentru a da preparatelor un aspect


estetic ci i pentru a uura identificarea acestora. Se folosesc colorani
cu o stabilitate mare la lumin.
- opacifiani, pentru a proteja substanele active de lumin i pentru
intensificarea culorii. Cel mai folosit este dioxidul de titan. Oxizii de fier
pot servi att ca opacifiani ct i pentru colorare.
-conservanii se adaug pentru prevenirea contaminrii microbiene n
cursul fabricaiei. Cei mai utilizai sunt sorbatul de potasiu i nipaesterii.
- stabilizant chimic, n capsule gelatinoase tari se folosete sulfitul de
sodiu.
- agent tensioactiv care s favorizeze desfacerea nveliului n sucurile
digestive. Se recomand laurilsulfatul de sodiu n conc. de 0,02 %.

Capsule gelatinoase
moi

Sunt nveliuri continui de form sferic, ovoide sau alungit i


conin de obicei medicamente lichide sau moi.
Datorit elasticitii pereilor capsulele gelatinoase moi se
deformeaz uor i de aceea pot fi nghiite chiar i atunci cnd
au un volum mare.
n afara formelor farmaceutice de acest tip,exista forme care
se folosesc fie pentru aplicare topic, fie pentru administrare pe
cale rectal sau vaginal.
Capsulele gelatinoase sferice, de capacitate mai mic i cu
pereii mai tari se numesc n mod curent "perle".
FR include n aceast denumire toate capsulele gelatinoase cu
perei moi i nveli continuu (sferice sau ovoide).

Metode de preparare a capsulelor gelatinoase moi


Capsulele gelatinoase moi se pot obine prin trei
procedee:

a) prin imersie (scufundare);

b) prin presare (tanare);

c) prin picurare.

Tipuri de capsule

Preparare prin imersie


4 faze de lucru:

1.Prep masei gelatinoase


2.Obt capsulei
3.Umplerea capsulei
4.Inchiderea capsulei

Se lucreaza manual sau semiautomat folosind forme


metalice
Marea majoritate a formulelor sunt constituite din
gelatina , glicerina si apa
Cantitatile pot varia in fct de prop fizico chimice ale
gelatinei si mai ales de vascozitatea solutiilor
Unele formule prevad prezenta unui conservant

1.Prepararea masei
-Gelatina

maruntita se inmoaie cu apa timp de


1/2h , se dauga glicerina si se incalzeste
amestecul pe baie de apa pana la dizolvarea
gelatinei
-In amestecul mentinut pe baie de apa , se
cufunda formele metalice in prealabil unse cu
ulei de vaselina sau de silicon si racite 20-30
min la frigider la 3-6 grade
-Se scoate forma acoperita cu un strat de masa
gelatinoasa , se roteste in toate sensurile , se
lasa sa se scurga masa de prisos

2.Obtinerea capsulelor
-Se lasa sa se intareasca la loc racoros
h sau la frigider la 5 grade
- Se scot de pe forma , tragandu-le cu o
zmucitura .
-Se taie cu foarfeca la nivelul capsulei
prelungirea ramasa de la masa aderenta
pe piciorul formei .
-Se aseaza pe o sita si se usuca in etuva
la 20-25 grade

Observ :
Incalzirea masei se face pana la temp de 75 grade daca
temperatura este mai mare scade considerabil vascozitatea
masei si capac de gelificare
Ptr ca sa nu se introduca aer in masa in timpul incalzirii ,
amestecarea se face foarte lent
Spuma formata se indeparteaza ; la sfarsit masa omogena obt se
lasa sa stea in repaus la 60 grade timp de 1 h , ptr degajarea
bulelor de aer ; aerul ramas in masa gelatinoasa face ca peretii
cps sa fie neomogeni si putin rezistenti
Masa se trece prin start dublu de tifon , flanela sau postav
dependend de consistenta ptr a indeparta impuritatile sau gelatina
nedizolvata
Suprafata formelor metalice tb sa fie poleita , sa nu aibe zgirieturi ,
sau pete de rugina , ceea ce impiedica scoaterea cps de pe forme

-Masa gelatinoasa se mentine pe baie de apa la


48-50 grade ; la temp mai mare apa se evapora
partial si vascozitatea poate sa creasca
Cand masa devine f vascoasa , se adauga apa
distilata
Daca masa este prea fierbinte si f fluida , stratul
este subtire
Daca masa este rece si consistenta , stratul format
va fi gros si neuniform ; de aceea este necesar sa
se mentina densitatea si temp potrivita

3.Umplerea cps
Op se face dependent de starea de agregare a sa si de nr de cps
preparate
Cps goale , se aseaza pe suporturi speciale cu orificiul in sus ,
Subst lichide se introduc in cps cu pipeta , biureta ; subst
vascoase sunt incalzite ptr a le micsora vascozitatea
Subst solide se amesteca de obicei cu un lichid , ul veg sau ul de
parafina
Cand amestecul este prea vascos sau neomogen , umplerea se
face cu aj unui rezervor care poate fi incalzit si prevazut cu un
agitator ; tb sa se lucreze atent si curat deoarece daca marginea
cps se va uda cu lichid uleios ele nu se vor putea inchide
Nu se introduc in cps gelatinoase sol apoase sau alcoolice ,
deoarece acestea inmoaie amestecul
Subst cum ar fi : guiacol , creozot, esente care pot irita mucoasa
stomacului se dilueaza cu ul veg

4.Inchiderea cps
De la umplere pana la inchidere , cps nu se mai
manipuleaza deoarece apasarile chiar usoare pot duce
la evacuarea continutului care va murdari marginile
orificiului si va ingreuna inchiderea
De aceea inchiderea are loc pe acelasi suport unde
se face umplerea
Se aduce cu aj unei pensule sau baghete de sticla
cateva pic de sol de gelatina si se astupa orificiul
Prima pic formeaza capacul si inchide cps iar celelalte ii
ofera o forma ovoida

Inchiderea se poate realiza si cu un dispozitiv


termoelectric , acesta se pune la gatul cps , masa
gelatinoasa se topeste si inchide orificiul
Dupa inchidere , capsulele se usuca in curent de aer
sau la etuva

Controlul cps : tb sa fie


1-elastice ,
2-relativ transparente ,
3-nu tb sa aibe bule de aer sau impuritati mecanice

4-Inchiderea tb sa fie neteda , rotunjita


5-Temperatura de topire a peliculei tb sa fie
intre 42-48 grade
6-Sol apoasa a cps gelatinoase 5 % nu tb sa aibe
miros neplacut si sa nu dea rc ptr metale grele
7-0.5 g cps gelatinoase tb sa se dizolve in 2h
intr-o sol acida , formata din 0.25 g pepsina , 2
ml HCL dil si 98 ml H2O la 37-38 grade

Ambalarea se elibereaza in cutii separate


intre ele cu hartie , ptr a evita lipirea la variatii de
temp
Conservare se conserva la loc uscat si cald
la 30 grade
Nu se conserva in atm umeda ,cand gelatina
se umfla absorbind apa , suprafata ei devine
opaca , iar uneori se acopera cu ciuperci

Prepararea prin presiune


( stantare )

Prepararea prin presiune (prin tanare). Metoda


const n presarea sau comprimarea unei anume
cantiti de produs de nvelit ntre dou foi de gleatin
ntr-un aparat care sudeaz capsulele pe margini i n
acelai timp le decupeaz (aparat denumit capsulier).
Metoda a fost perfecionat la nceputul secolului XX n
Statele Unite, prin aplicarea a dou procedee: procedeul Colton i procedeul Upjohn care au permis
realizarea prin presare a capsulelor gelatinoase moi pe
scar industrial.

Prima parte a procedeului presupune presarea foilor


de gelatina cu aj cilindrilor raciti cu apa ; foaia de
gelatina se preseaza pe o placa de metal incalzita pe
care se gasesc tipare coresp jumatatilor de cps
Foaia de gelatina ia forma acestor tipare ; in
continuare se introduce in fiecare jumatate de cps
medicamentul dozat care este de obicei lichid
In industrie umplerea se face cu pompe dozatoare

Dupa umplere , peste prima placa se aplica a doua


placa care este simetrica cu prima si este captusita in
ac mod cu o foaie de gelatina
Cele doua placi se preseaza cu o presa hidraulica si
astfel se formeaza capsula
Masinile perfectioniste ajung la 60.000cps /h
Cps obt prin ac procedeu pot fi recunoscute prin
prezenta unor linii mediane circulare care reprezinta
locul de sudare si prin faptul ca sunt umplute numai
pe jumatate

Preparare cu matrite rotative


Placile au fost inlocuite cu cilindri sau valturi
rotative
Cele doua valturi au scobituri de marimea cps si se
rotesc in sens invers
Intre valturi se introduc in directie verticala doua
benzi de gelatina din care rezulta cele doua jumatati
ale cps si subst care constituie continutul
Intregul proces este automat
Valturile matrita pot avea forme sferice , ovoide sau
alungite
Sol f vascoase , susp , pulberile pot fi introduse daca
se adapteaza sisteme de umplere adecvate

Avantajul ac procedeu consta in faptul ca umplerea


capsulelor este completa si se exclude prezenta aerului
Protectia fata de lumina poate fi obtinuta prin
colorarea peretilor de gelatina
Masina Accogel poate sa ajunga la o productie de
25.000-60.000cps /h ; este prevazuta cu trei cilindri
separati :
Un cilindru de masura
Unul cu rol de matrita
Unul ptr sigilare

Procedeul are loc in 4 faze distincte :


Doua benzi de gelatina alimenteaza cilindrul
matrita si cel de sigilare unde cu aj vidului se
formeaza doua jumatati de cps
Sa este trecuta in cilindrul de masurare si
apoi in int celor doua jumatati de cps care
se suprapun ,sunt sudate si stantate
Dupa scoatere din masina, capsulele sunt
tratate cu alcool stearilic pentru a nu adera
intre ele si supuse uscarii

Schema de functionare ACCOGEL


(1) reservatrio do
material de enchimento;
(2) nivelador;
(3) dosador;
(4) elemento aquecido
(5) reservatrio da
disperso de gelatina;
(6) rolo de secagem
esquerdo;
(7) laminadores;
(8) matrizes
(9) cpsulas;
(10) resduo de gelatina;
(11) sistema de lavagem
ACCOGEL
RECIPROCATING-DIE

Accogel

Aceste procedee semiautomate nu mai prezint interes, deoarece


dozarea este relativ imprecis, iar forma capsulelor este asimetric i
destul de neregulat.

Procedeul Scherer (procedeul prin injectare i sudur simultan)


care poate fi inclus tot printre procedeele prin presiune sau tanare,
este n prezent cel mai utilizat.
Coninutul medicamentos e introdus n doze precise cu o pomp
volumetric n momentul formrii capsulei (unirii pe jumtate a
celor 2 semicapsule).
Se realizeaz astfel ntr-un singur proces tehnologic prepararea i
umplerea, cu maini total automatizate, care pot produce pn la
100.000 capsule/or.
Este posibil prepararea de diferite forme (rotunde, ovale, lungi, de
forma picturii i a fiolelor), iar coninutul poate varia ntre 0,08 i 30
ml.

Mainile automate lucreaz dup urmtorul principiu:


ntre dou valturi rotative care se nvrtesc n sens invers ajung
benzile de gelatin, formate cu ajutorul a dou tambururi rotative
rcite n interior, materialul provenind din dou rezervoare.
Dup ce trec peste mai multe rulouri destinate s ung foile de
gelatin i s le ntind, acestea din urm ajung simultan peste
valturile care taneaz formele capsulare.
n momentul cnd cele dou semialveole ncep a se uni,
materialul de umplere, provenit dintr-un revervor central, este
injectat prin pompe volumetrice cu piston, ntre cele dou foi de
gelatin. Presiunea masei injectate mpinge filmul de gelatin spre
pereii alveolelor.

Capsulele sunt prercite i dup splare cu solvent organic sunt


uscate cu aer climatizat (la + 200C i umiditate relativ 20 - 30
%). Dup uscarea care dureaz 3-8 zile, capsulele pstreaz 10 %
din coninutul iniial n umiditate.
Masa gelatinoas pentru formarea nveliului se prepar din:
gelatin 40-45 %, glicerol 20-30 % i ap 30-35 %. La acestea se
pot aduga colorani i conservani.
Gelatina se mbib cu ap, glicerina i soluie de conservant.
Apoi se nclzete la 60-700C sub agitare. Spuma se ndeprteaz
prin dezaerare. Se adaug soluia de colorant hidrosolubil i
suspensia de pigmeni i opacifiani n glicerin.
Se pstreaz la 60-700C pn la folosire.

n prezent n capsule gelatinoase moi se pot incorpora o gam


variat de substane solide sau lichide, hidrofobe sau chiar
hidrofile.
Se pot asocia componente incompatibile de ex.
- vitamine lipo i hidrosolubile - cele liposolubile dizolvate n ulei i
cele hidrosolubile suspendate n vehicul.
-se pot formula sub form de suspensii anhidre principii active
sensibile la umiditate ca enzime, antibiotice sau nebulizate din
plante.
Substanele liposolubile pot fi introduse ca atare dac sunt
fluide sau ca soluii uleioase (exemple: vitamine liposolubile,
gaiacol, uleiuri eseniale, ulei de ficat de pete, clofibrat, tetraclorur
de carbon).

Substanele active insolubile n grsimi pot fi dizolvate ntr-un


excipient hidrofil ca polietilenglicolul sau dispersate ca suspensie n
uleiuri vegetale.
-Se vor evita emulsiile U/A i uneori chiar cele de tip A/U,
deoarece apa ar putea veni accidental n contact cu nveliul de
gelatin. De asemenea se evit apa sau alcoolul etilic ca vehicul.
Nu se vor ncapsula substane incompatibile cu gelatina
ca: taninurile sau srurile ferice.
Amestecul de excipieni trebuie s fie suficient de fluid pentru a
permite injectarea masei n timpul fabricrii, dar totodat s aibe o
vscozitate care s mpiedice sedimentarea substanei active
suspendate n timpul conservrii

c) Prepararea prin picurare =


procedeul Globex
Este un procedeu complet automatizat, bazat pe un
principiu foarte diferit de cele ale metodelor anterioare i
care permite formarea numai de capsule sferice (perle)
caracterizate prin lipsa sudurii mediene (care apare la
capsulele gelatinoase moi preparate prin tanare).

Aparatul are la partea superioar dou cuve, una cu


lichidul de ncapsulat (1), cealalt cu soluia apoas de
gelatin (2). Cele dou soluii se scurg ntr-un injector cu
dou tuburi concentrice, tubul interior primind lichidul de
incapsulat, iar cel exterior soluia de gelatin.

Cele dou lichide nemiscibile, ieind din injector cad ntro coloan de ulei de parafin rcit la 4-50C i printr-un
fenomen de tensiune superficial au tendina de a forma
picturi. nvelirea lichidului de incapsulat de ctre soluia
de gelatin nu se face dect dac cele dou lichide
prezint densiti i vscoziti corespunztoare.

Se formeaz capsule rotunde care nu conin bule de


aer. Perlele formate prin contractarea picturilor sunt
relativ tari datorit temperaturii sczute a uleiului de
parafin. Dup formare, perlele sunt scurse pe o gril,
apoi degresate cu solveni organici potrivii i uscate la
300C.

Obtinerea capsulelor prin


picurare

Condiionarea i conservarea
capsulelor gelatinoase moi

Capsulele gelatinoase moi se condiioneaz n flacoane de sticl


cu deschidere larg nchise cu dopuri din polietilen sau n
recipiente din material plastic.
Condiionarea unitar nu este superioar ambalrii n flacoane de
sticl pentru rile cu clim temperat.
Pentru rile cu clim cald i umed se recomand ambalarea n
folii de aluminiu dublat cu polietilen.
Capsulele gelatinoase moi sunt relativ sensibile la
umiditate, n special datorit glicerinei, de aceea se conserv n
atmosfer cu umiditate relativ sub 40 % i la temperatura de
200C.
Probele de control pentru preparatul finit constau n
uniformitatea masei i timpul de dezagregare.

Pe parcursul fabricaiei, pe lng determinarea masei totale, a masei


nveliului i a coninutului, se controleaz
-grosimea filmului de gelatin,
-coninutul n ap,
- identificarea i dozarea constituenilor nveliului i
- identificarea i dozarea constituenilor coninutului.
Pentru administrare peroral se folosesc capsule gelatinoase de
obicei sferice, cu volum pn la 0,50 ml, sau ovoide ori alungite, cu
volum pn la 1 ml.
Capsulele gelatinoase moi se mai pot folosi pentru:
1-administrare rectal sau intravaginal. Capsulele rectale sunt preferate
n rile tropicale deoarece suport cldura mai bine dect supozitoarele.
Capsulele vaginale sunt de obicei ovale, de volum relativ mare (1,25
- 2,5 ml).

2-capsulele gelatinoase moi sub form de tub se pot


utiliza pentru administrarea de picturi nazale sau
auriculare (n form rotund, oval sau alungit, cu cioc
terminal). Se taie extremitatea efilat i se elibereaz
coninutul pictur cu pictur prin uoar presare pe
capsul.
3- n cosmetologie (pentru uleiuri solare sau uleiuri de
baie),
4-n industria alimentar ca nveli pentru unii solveni
ai lacurilor, ori pentru unele produse de curire .a.

5-capsule gelatinoase moi pentru supt, goale n


interior, cu un perete de aprox. 3 ori mai gros dect
celelalte, substana activ fiind incorporat n
nveliul gelatinos.
6- capsule de mestecat cu nitroglicerin, care asigur
o rezorbie rapid a substanei medicamentoase prin
mucoasa bucal,
7-capsule unidoz sub form de tub cu un ung. cu
nitroglicerin, pentru administrare topic i rezorbie
transdermal indicate n angin pectoral.

V MULTUMESC PENTRU ATENTIE!