Cursul nr. 4.

Contribuţiile sociale şi fondurile speciale

4.1. Contribuţii sociale pentru salariaţi şi persoane asimilate

Contribuţiile sociale obligatorii reglementate de Codul fiscal

Art. 2 alin. (2) din Codul fiscal enumera contribuţiile sociale obligatorii
reglementate de Titlul V, definiţia contribuţiilor sociale obligatorii fiind dată de art. 7
alin. (1) pct. 10 din Codul fiscal.
Contribuţiile sociale obligatorii sunt prelevare obligatorie realizată în baza
legii, care are ca scop protecţia persoanelor fizice obligate a se asigura împotriva
anumitor riscuri sociale, în schimbul cărora aceste persoane beneficiază de
drepturile acoperite de respectiva prelevare.
Contribuţiile sociale obligatorii datorate în raport cu reglementate prin Codul
Fiscal sunt următoarele:
a) contribuţiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale
de stat Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt următoarele:
26,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia
individuală şi 15,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
31,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia
individuală şi 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
36,3% pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă
astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010, din care 10,5% pentru
contribuţia individuală şi 25,8% pentru contribuţia datorată de angajator.
b) contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate
Cotele de contribuţii de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele:
5,5% pentru contribuţia individuală;
5,2% pentru contribuţia datorată de angajator.
c) contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de
sănătate datorată de angajator bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale
de sănătate

1
 Cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de
sănătate este de 0,85%.
d) contribuţiile asigurărilor pentru şomaj datorate bugetului asigurărilor
pentru şomaj
Cotele de contribuţii de asigurări pentru şomaj sunt următoarele:
0,5% pentru contribuţia individuală;
0,5% pentru contribuţia datorată de angajator.
e) contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale datorată de angajator bugetului asigurărilor sociale de stat
Cota de contribuţie de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale este:
între 0,15% şi 0,85%, diferenţiată în funcţie de clasa de risc, conform legii;
1%, în cazul şomerilor pe toată durata efectuării practicii profesionale în
cadrul cursurilor organizate potrivit legii.
f) contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale,
datorată de persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4
din Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru
plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare.
Cota de contribuţie la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale,
datorată de angajator, este de 0,25%.
Structura Titlului V „Contribuţii sociale obligatorii" care reglementează
contribuţiile sociale obligatorii vizează împărţirea pe capitole dedicate fiecărei
contribuţii, şi nu pe tipuri de venituri.
Totodată este respectată şi clasificarea contribuţiilor reglementate de Codul
fiscal cuprinsă în cadrul art. 2 alin. (2) din Codul fiscal, în cadrul fiecărui capitol fiind
atinse aspectele privind:
contribuabili, respectiv plătitori de venituri;
veniturile care intră în baza de calcul al contribuţiei reglementate;
definirea bazei de calcul şi excepţii specifice;
stabilirea, plata şi declararea;
reglementări specifice fiecărei contribuţii.
În raport cu veniturile din salarii şi asimilate salariilor, contribuabili / plătitori
sunt, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul

2
securităţii sociale, precum şi ale acordurilor privind sistemele de securitate socială la
care România este parte:
la sistemul asigurărilor sociale:
o cetăţenii români, cetăţenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care
au, conform legii, domiciliul ori reşedinţa în România, şi cei care nu au
domiciliul sau reşedinţa în România, în condiţiile prevăzute de legislaţia
europeană aplicabilă în domeniul securităţii sociale, precum şi de
acordurile privind sistemele de securitate socială la care România este
parte;
o persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt
asimilate acestora, atât pe perioada în care persoanele fizice care
realizează venituri din salarii ori asimilate salariilor desfăşoară
activitate, cât şi pe perioada în care acestea beneficiază de concedii şi
indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate.
la sistemul asigurărilor sociale de sănătate:
o cetăţenii români cu domiciliul în ţară;
o cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şi au obţinut prelungirea
dreptului de şedere temporară ori au domiciliul în România;
o cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic
European şi ai Confederaţiei Elveţiene care nu deţin o asigurare
încheiată pe teritoriul altui stat membru care produce efecte pe teritoriul
României, care au solicitat şi au obţinut dreptul de a sta în România
pentru o perioadă de peste 3 luni;
o persoanele din statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului
Economic European şi Confederaţia Elveţiană care îndeplinesc
condiţiile de lucrător frontalier şi desfăşoară o activitate salariată sau
independentă în România şi care rezidă în alt stat membru în care se
întorc de regulă zilnic ori cel puţin o dată pe săptămână;
o persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt
asimilate acestora.
la sistemul de asigurări pentru şomaj
o cetăţenii români, cetăţenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care
au domiciliul sau reşedinţa în România, cetăţenii români, cetăţenii altor
state sau apatrizii care nu au domiciliul sau reşedinţa în România în

3
 condiţiile prevăzute de legislaţia europeană aplicabilă în domeniul
securităţii sociale, precum şi în acordurile privind sistemele de
securitate socială la care România este parte;
o persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt
asimilate acestora.
la sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru concedii şi indemnizaţii de
asigurări sociale de sănătate
o persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt
asimilate acestora, pentru cetăţenii români, cetăţeni ai altor state sau
apatrizii, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reşedinţa
în România, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile
în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele
de securitate socială la care România este parte;
o persoanele fizice cetăţeni români, cetăţenii altor state sau apatrizii, pe
perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reşedinţa în România,
şi care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor
de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei
europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a
acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este
parte.
la sistemul de asigurări sociale de stat, pentru accidente de muncă şi boli
profesionale
o persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt
asimilate acestora, pentru cetăţenii românii cetăţenii altor state sau
apatrizii, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reşedinţa
în România cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile
în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele
de securitate socială la care România este parte.
la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale:
o persoanele fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor publice definite
conform Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi Legii nr.
273/2006 privind finanţele publice locale, ce pot să angajeze forţă de
muncă pe bază de contract individual de muncă, în condiţiile prevăzute
de Codul muncii.

4
 Baza de calcul al contribuţiilor sociale în cazul persoanelor fizice care
realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor

Baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii, în cazul persoanelor

fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, o reprezintă câştigul
brut realizat din salarii şi venituri asimilate salariilor, în ţară şi în alte state, cu
respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii
sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care
România este parte.

Plafonarea contribuţiilor individuale de asigurări sociale

Noile modificări ale Codului fiscal, respectiv O.U.G. nr. 3/2017, abrogă,
începând cu veniturile lunii februarie 2017, art. 139 alin. (2) din Codul fiscal care
reglementa plafonarea contribuţiei individuale de asigurări sociale.
Plafonarea este păstrată în anul 2017 doar pentru veniturile aferente lunii
ianuarie, baza de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale neputând
depăşi valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut.
În situaţia în care totalul veniturilor aferente lunii ianuarie 2017, care compun
baza de calcul, este mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut,
contribuţia individuală de asigurări sociale se calculează în limita acestui plafon, pe
fiecare loc de realizare a venitului.

Plafonarea contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajator

Noile modificări ale Codului fiscal, respectiv O.U.G. nr. 3/2017, modifică,
începând cu veniturile lunii februarie 2017, art. 140 din Codul fiscal care reglementa
plafonarea contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajator.
Plafonarea este păstrată în anul 2017 doar pentru veniturile aferente lunii
ianuarie, baza de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale neputând
depăşi valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut:
Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajator
cumulează suma câştigurilor brute realizate pentru care este datorată
contribuţia individuală de asigurări sociale, ţinându-se seama de excepţii şi nu

5
 angajatorul datorează contribuţie diferenţiată în funcţie de condiţiile de
muncă, din luna pentru care se calculează această contribuţie datorată
bugetului asigurărilor sociale de stat şi valoarea corespunzătoare a de 5 ori
câştigul salarial mediu brut.
În situaţia depăşirii acestui plafon, angajatorii care datorează contribuţia la
bugetul asigurărilor sociale de stat, diferenţiată în funcţie de condiţiile de
muncă, vor determina baza de calcul la care se datorează această
contribuţie, corespunzătoare fiecărei condiţii de muncă, proporţional cu
ponderea, în total bază de calcul, a câştigurilor salariale brute realizate în
fiecare dintre condiţiile de muncă.
Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii de
muncă se realizează potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de
pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Plafonarea contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate

Pentru veniturile din salarii sau asimilate salariilor, realizate începând cu data
de 1 ianuarie 2017, în situaţia în care totalul veniturilor lunare realizate este mai
mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salariai mediu brut, contribuţia individuală de
asigurări sociale de sănătate se va calcula în limita acestui plafon.
Aşadar, calculul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate individuale se
realizează prin aplicarea cotei de 5,5% asupra bazei lunare, plafonarea la de 5 ori
câştigul salarial mediu brut fiind aplicabilă doar pentru veniturile aferente lunii
ianuarie 2017.

Plafonarea contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii

În cazul contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de
sănătate, baza lunară de calcul nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul
asiguraţilor din lună pentru care se calculează contribuţia şi valoarea
corespunzătoare a 12 salarii minime brute pe ţară garantate în plată.

Baza de calcul plafonată = nr. salariaţi x 12 x salariul minim brut

6
 Venituri din salarii şi venituri asimilate salariilor care nu se cuprind în
bara lunară de calcul al contribuţiilor
Nu se cuprind în baza lunară a contribuţiilor sociale obligatorii următoarele:
1. Sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor constituite prin
subscripţie publică; Potrivit art. 76 alin. (2) lit. h) din Codul fiscal, sumele plătite
membrilor fondatori ai unei societăţi constituite prin subscripţie publică reprezintă
venituri supuse impozitului pe salarii. Art. 32 din Legea societăţilor nr. 31/1990
prevede că adunarea constitutivă hotărăşte asupra cotei din profitul net ce revine
fondatorilor unei societăţi constituite prin subscripţie publică, cotă care nu poate
depăşi 6% din profitul net şi nu poate fi acordată pentru o perioadă mai mare de 5
ani de la data constituirii societăţii.
2. Ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru dispozitive medicale,
ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor
naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere,
veniturile reprezentând cadouri în bani şi/sau în natură oferite salariaţilor, cele oferite
pentru copiii minori ai acestora, inclusiv tichetele cadou, contravaloarea transportului
la şi de la locul de muncă al salariatului, acordate de angajator pentru salariaţii
proprii sau alte persoane, precum şi contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de
tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, acordate de angajator pentru
salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, astfel cum este prevăzut în
contractul de muncă.
Nu sunt cuprinse în baza lunară de calcul al contribuţiilor cadourile în bani şi
în natură oferite de angajatori angajaţilor, cele oferite în beneficiul copiilor minori ai
acestora, inclusiv tichetele cadou, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a
sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile în bani şi în natură
oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, în măsura în care valoarea acestora
pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai sus, nu
depăşeşte 150 lei.
În măsura în care se depăşeşte plafonul pentru cadourile sau tichetele oferite
pe aceste destinaţii, partea care depăşeşte plafonul de 150 de lei se va supune
impozitului pe salarii şi se va cuprinde şi în baza de calcul al contribuţiilor sociale.
în ceea ce priveşte tichetele cadou, acestea s-au dovedit a fi un mijloc de stimulare a
pieţelor autohtone, de-a lungul anilor fiind preluate în ofertele tuturor emitenţilor de
tichete de masă.

7
 Utilizarea tichetelor cadou este reglementată de Legea nr. 193/2006, din
interpretarea acesteia rezultând faptul că angajaţii persoane fizice care desfăşoară o
activitate într-o relaţie de angajare, în baza unui raport de muncă reglementat de
Codul muncii, pot beneficia de tichete cadou acordate de angajatorii lor numai pentru
destinaţiile sau evenimentele care se încadrează în cheltuielile sociale. Totodată
acordarea de cadouri sau tichete cadou salariaţilor în anumite ocazii este o practică
des întâlnită în rândul angajatorilor atât pentru recompensarea propriilor salariaţi, dar
şi ca măsură de optimizare fiscală.
Tichetele cadou oferite de angajatori angajaţilor, cele oferite în beneficiul
copiilor minori ai acestora, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a
sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile în bani şi în natură
oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie reintră în categoria veniturilor
neimpozabile. Acordate pe astfel de destinaţii, nu vor fi supuse impozitului pe salarii,
potrivit art. 76 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, fiind exceptate de la plata contribuţiilor
sociale obligatorii, potrivit art. 142 lit. b) din Codul fiscal, în măsura în care valoarea
acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai sus, nu
depăşeşte 150 lei. Astfel, doar partea care depăşeşte limita de 150 lei reprezintă
venit din salarii şi se cuprinde în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii.
3. Contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta
unităţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activităţii
prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, precum şi compensarea
diferenţei de chirie suportate de persoana fizică, conform legilor speciale.
4. Cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia
persoanelor cu rol de reprezentare a interesului public, a angajaţilor consulari şi
diplomatici care lucrează în afara ţării, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
5. Contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de
protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor
igienico-sanitare, a altor drepturi privind sănătatea şi securitatea în muncă, precum
şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit
legislaţiei în vigoare.
6. Contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul dintre
localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă
al acestora, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă
contravaloarea chiriei, conform legii.

8
 7. Indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite de salariaţi, pe
perioada delegării sau detaşării, după caz, în altă localitate, în ţară şi în străinătate,
în interesul serviciului, în limita plafonului neimpozabil a de 2,5 ori nivelul legal
stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice, precum şi
cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare.
Nivelul legal pentru indemnizaţia cuvenită în ţară personalului autorităţilor
publice şi instituţiilor publice este cel stabilit prin H.G. nr. 1.860/2006 şi este de 17 lei
(O.M.F.P. nr. 60/2015). Plafonul neimpozabil este de 2,5 x 17 lei.
Nivelul legal pentru diurna cuvenită în străinătate personalului român trimis în
străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar este cel stabilit prin
H.G nr. 518/1995, astfel cum a fost modificat prin H.G. nr. 582/2015. Plafonul
neimpozabil este de 2,5 x nivelul diurnei corespunzător fiecărei ţări.
8. Indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite de salariaţii care
au stabilite raporturi de muncă cu angajatori din străinătate, pe perioada delegării
sau detaşării, în România, în interesul serviciului, în limita plafonului neimpozabil
stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate
pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului,
corespunzător ţării de rezidenţă a angajatorului nerezident de care ar beneficia
personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar deplasa în ţara respectivă,
precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare.
Nivelul legal pentru diurna cuvenită în străinătate personalului român trimis în
străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar este cel stabilit prin
H.G. nr. 518/1995, astfel cum a fost modificat prin H.G. nr. 582/2015. Plafonul
neimpozabil este la nivelul diurnei corespunzător fiecărei ţări.
9. Indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite pe perioada
deplasării, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul desfăşurării activităţii,
astfel cum este prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliţi potrivit
actului constitutiv, contractului de administrare/mandat, de către directorii care îşi
desfăşoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, de către membrii
directoratului de la societăţile administrate în sistem dualist şi ai consiliului de
supraveghere, potrivit legii, şi de către manageri, în baza contractului de
management prevăzut de lege, în limita plafonului neimpozabil stabilit a de 2,5 ori
nivelul legal stabilit în ţară prin H.G. nr. 1860/2006 şi, respectiv, în străinătate prin

9
H.G. nr. 518/1995, precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport
şi cazare.
Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă durata deplasării este mai
mare de 12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în
interesul desfăşurării activităţii.
10. Indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite pe perioada
deplasării în România, în interesul desfăşurării activităţii, de către administratori sau
directori, care au raporturi juridice stabilite cu entităţi din străinătate, astfel cum este
prevăzut în raporturile juridice respective, în limita plafonului neimpozabil stabilit la
nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru
îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului,
corespunzător ţării de rezidenţă a entităţii nerezidente de care ar beneficia
personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar deplasa în ţara respectivă,
precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare.
Nivelul legal pentru diurna cuvenită în străinătate personalului român trimis în
străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar este cel stabilit prin
H.G. nr. 518/1995, astfel cum a fost modificat prin H.G. nr. 582/2015. Plafonul neim-
pozabil este la nivelul diurnei corespunzător fiecărei ţări.
Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă durata deplasării este mai
mare de 12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în
interesul desfăşurării activităţii.
11. Indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură primite de persoanele
fizice care desfăşoară o activitate în baza unui statut special prevăzut de lege pe pe-
rioada deplasării, respectiv delegării şi detaşării, în altă localitate, în ţară şi în
străinătate, în limitele prevăzute de actele normative speciale aplicabile acestora,
precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare.
12. Sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor
de mutare în interesul serviciului.
13. Indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-
o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate
după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi
indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului
din instituţiile publice.

10
 14. Cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi
perfecţionarea angajatului în legătură cu activitatea desfăşurată de acesta pentru
angajator.
15. Cheltuielile efectuate de societate pentru pregătirea profesională şi
perfecţionarea administratorilor stabiliţi potrivit actului constitutiv, contactului de
administrare/mandat şi directorilor care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului
de mandat potrivit legii, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective,
pregătire legată de activitatea desfăşurată de persoanele respective pentru
societate.
16. Costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv
cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu.
17. Avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării
şi la momentul exercitării acestuia.
18. Diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi
dobânda practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite;
19. Tichetele de masă, voucherele de vacanţă, tichetele cadou şi tichetele de
creşă, acordate potrivit legii.
Deşi, de regulă, tichetele cadou sunt acordate de angajatori angajaţilor sau în
beneficiul copiilor minori ai acestora, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului
şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi angajatelor cu ocazia
zilei de 8 martie, există posibilitatea ca acestea să fie acordate potrivit Legii nr.
193/2006, pentru alte destinaţii sau evenimente care se încadrează în cheltuielile
sociale.
Într-o astfel de situaţie, art. 142 lit. r) din Codul fiscal prevede că nu se cuprind
în baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii tichetele cadou acordate
potrivit legii, altele decât cele acordate pentru ocaziile prevăzute la art. 142 lit. b) din
Codul fiscal.
20. Următoarele avantaje primite în legătură cu o activitate dependentă:
o utilizarea în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt
o deductibile în cota de 50% conform prevederilor art. 25 alin. (3) lit. 1) din
Codul fiscal;
o cazarea în unităţi proprii;
o hrana şi drepturile de hrană acordate potrivit legii;

11
 o hrana acordată de angajatori angajaţilor, în cazul în care potrivit legislaţiei
în materie este interzisă introducerea alimentelor în incinta unităţii;
o permisele de călătorie pe orice mijloc de transport, acordate în interes de
serviciu;
o contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006 şi
contribuţiile la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate
cu legislaţia privind pensiile facultative de către ASF, administrate de către
entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau
aparţinând Spaţiului Economic European astfel încât la nivelul anului să nu
se depăşească limitele de 400 euro anual pentru fiecare persoană pentru
veniturile neimpozabile;
o primele de asigurare voluntară de sănătate conform Legii nr. 95/2006,
suportate de angajator pentru angajaţii proprii, astfel încât la nivelul anului
să nu se depăşească limitele de 400 euro anual pentru fiecare persoană
pentru veniturile neimpozabile;
o primele aferente asigurărilor de risc profesional.
21. Veniturile acordate la momentul disponibilizării, venitul lunar de
completare sau plăţile compensatorii, suportate din bugetul asigurărilor de şomaj,
potrivit actelor normative care reglementează aceste domenii;
22. Remuneraţia brută primită pentru activitatea prestată de zilieri, potrivit
Legii nr. 52/2011.

12
 Veniturile care fac obiectul contribuţiilor sociale obligatorii
Contribuţia, de Contribuţia la
Contribuţia
asigurare Fondul de Contribuţia de
Nr. Contribuţia de asigurări Contribuţia de asigurări pentru Impozit pe
Tipul venitului pentru accidente garantare asigurări sociale de
crt. sociale pentru şomaj1) concedii şi salarii
de muncă şi boli pentru plata sănătate
indemnizaţii
profesionale creanţelor salariale
Angajat2) Angajator3) Angajator Angajat Angajator Angajator4) Angajat Angajator Angajator Angajat
Veniturile din salarii
obţinute în baza unui
contract individual de
1 DA DA DA DA DA DA5) DA DA DA DA
muncă, a unui raport de
serviciu sau a unui statut
special
Indemnizaţiile din
activităţi desfăşurate ca
2 urmare a unei funcţii de DA DA DA DA DA NU DA DA DA DA
demnitate publică,
stabilite potrivit legii
Indemnizaţiile din
activităţi desfăşurate ca
urmare a unei funcţii
3 DA DA NU DA NU DA DA DA DA DA
alese in cadrul
persoanelor juridice fără
scop patrimonial6)
Remuneraţia
administratorilor
societăţilor, companiilor /
societăţilor naţionale şi
regiilor autonome,
desemnaţi/numiţi în
4 DA DA NU NU NU NU DA DA DA DA
condiţiile legii, precum şi
sumele primite de
reprezentanţii în
adunarea generală a
acţionarilor şi în consiliul
de administraţie7)
Remuneraţia obţinută
de:
- directorii cu contract
5 DA DA DA DA DA NU DA DA DA DA
de mandat
- membrii directoratului
de la societăţile

13
 Contribuţia, de Contribuţia la
Contribuţia
asigurare Fondul de Contribuţia de
Nr. Contribuţia de asigurări Contribuţia de asigurări pentru Impozit pe
Tipul venitului pentru accidente garantare asigurări sociale de
crt. sociale pentru şomaj1) concedii şi salarii
de muncă şi boli pentru plata sănătate
indemnizaţii
profesionale creanţelor salariale
Angajat2) Angajator3) Angajator Angajat Angajator Angajator4) Angajat Angajator Angajator Angajat
administrate in sistem
dualist
- membrii consiliului de
supraveghere,
- drepturile cuvenite
managerilor, în baza
contractului de
management
Sumele primite de
membrii comisiei de
cenzori sau comitetului
6 de audit. Suinele primite DA DA NU NU NU NU DA DA NU DA
pentru participarea în
consilii, comisii, comitete
şi altele asemenea8)
Sumele din profitul net
cuvenite administratorilor
societăţilor, potrivit legii
sau actului constitutiv,
7 DA DA NU NU NU NU DA DA NU DA
participarea la profirul
unităţii pentru managerii
cu contract de
management
Indemnizaţiile lunare de
neconcurenţă prevăzute
8 NU NU NU NU NU NU DA DA XL DA
în contractele individuale
de muncă
Sumele reprezentând
9 participarea salariaţilor la DA DA DA DA DA NU DA DA DA DA
profit
Sume reprezentând
salarii/diferenţe de
salarii, stabilite în baza
10 DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA
unor hotărâri
judecătoreşti definitive şi
irevocabile/ definitive şi

14
 Contribuţia, de Contribuţia la
Contribuţia
asigurare Fondul de Contribuţia de
Nr. Contribuţia de asigurări Contribuţia de asigurări pentru Impozit pe
Tipul venitului pentru accidente garantare asigurări sociale de
crt. sociale pentru şomaj1) concedii şi salarii
de muncă şi boli pentru plata sănătate
indemnizaţii
profesionale creanţelor salariale
Angajat2) Angajator3) Angajator Angajat Angajator Angajator4) Angajat Angajator Angajator Angajat
executorii
Indemnizaţiile şi orice
alte sume de aceeaşi
natură primite de
salariaţii pe perioada
11 DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA
delegării / detaşării, în
ţară şi în străinătate,
peste plafonul
neimpozabil9)
Indemnizaţiile şi orice
alte sume de aceeaşi
natură primite de
salariaţii care au stabilite
raporturi de muncă cu
12 angajatori din DA DA NU DA DA NU DA DA DA DA
străinătate, pe perioada
delegării/ detaşării, în
România, pentru partea
care depăşeşte plafonul
neimpozabil10)
Indemnizaţiile şi orice
alte sume de aceeaşi
natura pe perioada
deplasării, în ţară şi în
străinătate, pentru:
- administratori11)
- directori, membri ai
13. DA DA NU NU NU NU DA DA DA DA
directoratului şi ai
consiliului de DA DA DA DA DA NU DA DA DA DA
supraveghere.
- manageri, în baza
contractului pentru
partea care depăşeşte
plafonul neimpozabil12)
Indemnizaţiile şi orice
14 alte sume de aceeaşi
natură, pe perioada

15
 Contribuţia, de Contribuţia la
Contribuţia
asigurare Fondul de Contribuţia de
Nr. Contribuţia de asigurări Contribuţia de asigurări pentru Impozit pe
Tipul venitului pentru accidente garantare asigurări sociale de
crt. sociale pentru şomaj1) concedii şi salarii
de muncă şi boli pentru plata sănătate
indemnizaţii
profesionale creanţelor salariale
Angajat2) Angajator3) Angajator Angajat Angajator Angajator4) Angajat Angajator Angajator Angajat
deplasării în România,
pentru:
- administratori13) DA DA NU NU NU NU DA DA DA DA
- directori, pentru partea
care depăşeşte plafonul DA DA NU DA DA NU DA DA DA DA
neimpozabil14)
Remuneraţia primită de
preşedintele asociaţiei
de proprietari sau de alte
15 DA DA NU NU NU NU DA DA NU DA
persoane, în baza
contractului de mandat15)
(Legea nr. 230/2007)
Sumele primite de
16 reprezentanţii în DA DA NU NU NU NU DA DA NU DA
organisme tripartite
Veniturile reprezentând
plăţi compensatorii
17 suportate de angajator DA DA DA NU16) NU17) NU18) DA DA NU DA
potrivit contractului de
muncă

16
NOTĂ:
1)În situaţia în care persoana are calitatea de pensionar, este exceptată de la
plata contribuţiilor la asigurările pentru şomaj (angajat şi angajator).
2)Pentru luna ianuarie 2017, în cazul în care din calcul rezultă o bază de calcul
mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, cota contribuţiei
individuale de asigurări sociale se va aplica asupra echivalentului a de 5 ori câştigul
salarial mediu brut, pe fiecare loc de realizare a venitului. Plafonarea contribuţiei
individuale de asigurări sociale este eliminată începând cu veniturile aferente lunii
februarie 2017.
3)Pentru luna ianuarie 2017, baza de calcul nu poate fi mai mare decât
produsul dintre numărul asiguraţilor pentru care angajatorul datorează contribuţie
diferenţiată în funcţie de condiţiile de muncă, din luna ianuarie pentru care se
calculează această contribuţie datorată bugetului asigurărilor sociale de stat şi
valoarea corespunzătoare a de 5 ori câştigul salarial mediu brut. Plafonarea
contribuţiei de asigurări sociale datorată de angajator este eliminată începând cu
veniturile aferente lunii februarie 2017.
4)Pentru veniturile care nu au la bază un contract individual de muncă nu se
datorează contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale.
5)Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale nu este
datorată pentru:
veniturile care nu au la bază un contract individual de muncă încheiat potrivit
Codului muncii;
veniturile din salarii realizate de personalul din instituţiile publice definite
conform Legii nr. 500/2002 şi celor care intră sub incidenţa Legii nr. 273/2006.
6)In această categorie, din punctul de vedere al CAS, CASS, CASj se includ
indemnizaţiile persoanelor alese în consiliul de administraţie/comitetul
director/consiliul superior, comitetul executiv/biroul permanent, comisia de disciplină
şi altele asemenea, cu excepţia indemnizaţiilor cenzorilor.
7)În această categorie se includ administratorii, membrii consiliului de
administraţie, consiliului de supraveghere şi comitetului consultativ, precum şi
reprezentanţii statului sau reprezentanţii membrilor consiliului de administraţie, fie în
adunarea generală a acţionarilor, fie în consiliul de administraţie, după caz.
Sumele primite de aceste persoane intră în baza lunară de calcul al contribuţiei
individuale de asigurări sociale, indiferent dacă persoanele respective sunt din cadrul

17
aceleiaşi societăţi ori din afara ei, indiferent dacă sunt pensionari sau angajaţi cu
contract individual de muncă.
8)Sumele primite de aceste persoane (sumele primite de membrii comisiei de
cenzori sau comitetului de audit, sumele primite pentru participarea în consilii,
comisii, comitete şi altele asemenea) intră în baza lunară de calcul al contribuţiei
individuale de asigurări sociale, indiferent dacă persoanele respective sunt din cadrul
aceleiaşi societăţi ori din afara ei, indiferent dacă sunt pensionari sau angajaţi cu
contract individual de muncă.
9)Se calculează contribuţii pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil
stabilit astfel:
în ţară, de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin H.G. nr.
1.860/2006;
în străinătate, de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin H.G. nr.
518/1995.
Aceste sume nu le includ pe cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de
transport şi cazare.
10)Plafonul neimpozabil este stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată
personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter
temporar, prin H.G. nr. 518/1995, corespunzător ţării de rezidenţă a angajatorului, de
care ar beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar deplasa în
ţara respectivă, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în
domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate
socială la care România este parte.
Aceste sume nu le includ pe cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de
transport şi cazare.
11)Indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite pe perioada
deplasării, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul desfăşurării activităţii,
astfel cum este prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliţi potrivit
actului constitutiv, contractului de administrare/mandatului nu intră în baza de calcul
al contribuţiei de asigurări pentru şomaj şi al contribuţiei sociale de asigurare pentru
accidente de muncă şi boli profesionale, faţă de indemnizaţiile cu acelaşi scop plătite
directorilor care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit
legii, membrilor directoratului de la societăţile administrate în sistem dualist şi ai

18
consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum şi managerilor, în baza contractului
de management prevăzut de lege care intră în baza de calcul al acestor contribuţii.
12)Indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite pe perioada
deplasării, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul desfăşurării activităţii,
astfel cum este prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliţi potrivit
actului constitutiv, contractului de administrare/mandatului, de către directorii care îşi
desfăşoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, de către membrii
directoratului de la societăţile administrate în sistem dualist şi ai consiliului de
supraveghere, potrivit legii, precum şi de către manageri, în baza contractului de
management prevăzut de lege, intră în baza de calcul al contribuţiilor pentru partea
care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit astfel:
în ţară, de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin H.G. nr.
1.860/2006;
în străinătate, de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin H.G. nr.
518/1995.
Aceste sume nu le includ pe cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de
transport şi cazare.
13)Indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură primite pe perioada
deplasării în România, în interesul desfăşurării activităţii, de către administratori,
care au raporturi juridice stabilite cu entităţi din străinătate, astfel cum este prevăzut
în raporturile juridice respective, nu intră în baza de calcul al contribuţiei de asigurări
pentru şomaj (angajat şi angajator), faţă de cele primite de directorii care au raporturi
juridice stabilite cu entităţi din străinătate, astfel cum este prevăzut în raporturile
juridice respective, care intră în baza de calcul al acestei contribuţii.
Prin străinătate se înţelege:
orice stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau
al Confederaţiei Elveţiene;
orice stat cu care România aplică un acord bilateral de securitate socială;
orice stat care nu face parte din Uniunea Europeană, Spaţiul Economic
European sau din Confederaţia Elveţiană.
14)Indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite pe perioada
deplasării în România, în interesul desfăşurării activităţii, de către administratori sau
directori, care au raporturi juridice stabilite cu entităţi nerezidente, astfel cum este
prevăzut în raporturile juridice respective, intră în baza de calcul al contribuţiilor

19
pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru
diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor
misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de
rezidentă a entităţii nerezidente de care ar beneficia personalul din instituţiile publice
din România dacă s-ar deplasa în ţara respectivă.
Aceste sume nu le includ pe cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de
transport şi cazare.
15)În această categorie (remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de
proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat) se includ
remuneraţiile acordate în baza contractului de mandat preşedintelui şi membrilor
comitetului executiv, cu excepţia remuneraţiei cenzorului cu contract de mandat care
se încadrează la art. 139 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal, în categoria sumelor primite
de membrii comisiei de cenzori.
16)Compensaţiile acordate, în condiţiile legii ori ale contractelor colective sau
individuale de muncă, persoanelor cărora le încetează raporturile de muncă ori de
serviciu sau care, potrivit legii, sunt trecute în rezervă ori în retragere se exceptează
de la plata contribuţiei individuale de asigurări pentru şomaj.
17)Compensaţiile acordate, în condiţiile legii ori ale contractelor colective sau
individuale de muncă, persoanelor cărora le încetează raporturile de muncă ori de
serviciu sau care, potrivit legii, sunt trecute în rezervă ori în retragere se exceptează
de la plata contribuţiei de asigurări pentru şomaj datorată de angajator.
18)Compensaţiile acordate, în condiţiile legii ori ale contractelor colective sau
individuale de muncă, persoanelor concediate pentru motive care nu ţin de persoana
lor se exceptează de la plata contribuţiei la Fondul de garantare pentru plata
creanţelor salariale.

4.2. Indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate

Indemnizaţii şi prestaţii

În funcţie de legislaţia care le reglementează şi bugetele de asigurări sociale

din care se suportă, indemnizaţiile care se plătesc de către angajatori se pot împărţi
în:

20
• indemnizaţii reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005
privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi
completările ulterioare:
✓ indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite
sau de accidente în afara muncii;
✓ indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă:
- indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata
normală de muncă;
- indemnizaţia pentru carantină;
- tratamentul balnear;
✓ indemnizaţia de maternitate pentru concediul pentru sarcină şi lăuzie;
✓ indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani şi, în
cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei
de 18 ani;
✓ indemnizaţia de risc maternal;
• prestaţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale, reglementate de Legea nr.
346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale:
✓ indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, în urma unui accident de
muncă sau boli profesionale;
✓ indemnizaţia pentru trecerea temporară în alt loc de muncă;
✓ indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata
normală, ca urmare a unor afecţiuni cauzate de accidente de muncă sau boli
profesionale;
✓ indemnizaţia pe durata cursurilor de calificare şi de reconversie profesională.

Certificatele de concediu medical

Indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate se acordă în baza certificatelor

de concediu medical, astfel că, în calitate de angajator, trebuie să aveţi în vedere
următoarele:
• Pentru acordarea certificatelor de concediu medical, angajatorii eliberează
angajaţilor o adeverinţă de salariat în care se menţionează, în mod obligatoriu,

21
numărul de zile de concediu de incapacitate temporară de muncă avute în ultimele
12 luni; certificatele medicale pentru urgente medico-chirurgicale sau boli infecto-
contagioase din grupa A se pot elibera şi fără adeverinţă de salariat.
• Certificatele de concediu medical sunt formulare tipizate cu regim special şi
constituie documente justificative pentru plata indemnizaţiilor de asigurări sociale de
sănătate.
• Certificatele de concediu medical se completează şi se eliberează de către medicii
curanţi la data la care se acordă consultaţia medicală, stabilindu-se numărul necesar
de zile de concediu medical. Data de la care începe valabilitatea concediului medical
poate fi ulterioară datei acordării numai în cazul certificatelor de concediu medical „în
continuare", iar data acordării nu poate fi mai mare decât data la care se termină
valabilitatea certificatului medical acordat anterior pentru aceeaşi afecţiune. în
situaţia imposibilităţii prezentării asiguratului la medic se pot acorda certificate de
concediu medical cu retroactivitate de 24 de ore numai în cazul certificatelor de
concediu medical „iniţial".
• Medicii de familie au dreptul de a elibera certificate de concediu medical pentru
incapacitate temporară de muncă cu durata de cel mult 10 zile calendaristice, în una
sau mai multe etape, urmând ca pentru perioadele ce depăşesc această durată,
certificatele să poată fi prelungite numai de către medicul curant din ambulatoriul de
specialitate sau spital, în caz de internare, în etape succesive de maximum 31 de
zile calendaristice, până la 90 de zile calendaristice în decursul unui an, socotit de la
prima zi de îmbolnăvire.
• Certificatele se completează în 3 exemplare, pe hârtie autocopiantă, tipărită în 3
culori:
- exemplarul 1 (alb) se înmânează pacientului, se prezintă angajatorului şi se
păstrează de acesta, ataşat la fişa angajatului, după ce a fost vizat în prealabil
de medicul de întreprindere (acolo unde există);
- exemplarul 2 (roz) se înmânează pacientului, se prezintă angajatorului şi se
depune de către acesta la casa de asigurări de sănătate în a cărei rază
teritorială îşi are sediul, numai în condiţiile în care angajatorul solicită
restituirea sumelor reprezentând indemnizaţiile plătite salariaţilor ce depăşesc
în luna de referinţă suma contribuţiilor datorate pentru concedii şi indemnizaţii.
Prin excepţie, certificatele de concediu medical care poartă codurile de
indemnizaţie 02,03,04, 10 şi 11 se depun direct la casele teritoriale de pensii,

22
 cu condiţia avizării acestora de către casele teritoriale de pensii (pentru
accidente de muncă) sau direcţiile de sănătate publică (pentru boli
profesionale);
- exemplarul 3 (verde) rămâne arhivat la medicul de familie.
• Certificatele de concedii medicale completate greşit pot fi modificate pe formularele
deja eliberate, cu condiţia confirmării completărilor sau modificărilor prin semnătura
şi parafa medicului curant, respectiv semnătura şi ştampila angajatorului, după caz.
• Certificatul de concediu medical se prezintă angajatorului până cel mai târziu la
data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul. Pentru
situaţiile speciale (eliberarea certificatelor la o dată ulterioară, conform legii,
îmbolnăviri sau tratament medical în străinătate), certificatul de concediu medical se
va depune la angajator cel mai târziu la sfârşitul lunii în care s-a eliberat certificatul
medical. Persoanele asigurate facultativ (asociaţi, persoane fizice ce desfăşoară
activităţi independente etc.) depun certificatul la casa de asigurări de sănătate,
însoţit de „Cererea-tip privind solicitarea indemnizaţiei de asigurări sociale de
sănătate".
• La primirea certificatelor de concediu medical, angajatorii sunt obligaţi să verifice:
- dacă salariatul a prezentat exemplarele alb şi roz ale certificatelor şi dacă
sunt completate toate rubricile din formular;
- pentru certificatele cu codurile de indemnizaţie 02, 03, 04, 10 şi 15 este
obligatorie completarea casetelor corespunzătoare referitoare la avizele
pentru situaţii speciale, şi anume: avizul casei teritoriale de pensii, în cazul
accidentelor de muncă, avizul direcţiei de sănătate publică, în cazul bolilor
profesionale, avizul medicului expert, pentru reducerea duratei timpului de
lucru cu o pătrime şi avizul medicului de medicină a muncii, în cazul
concediului de risc maternal;
- avizele pentru certificatele cu codurile de indemnizaţie 02,03,04 şi 10 trebuie
obţinute prin grija angajatorului.

Plata certificatelor de concediu medical

• Indemnizaţia de asigurări pentru incapacitate temporară de muncă se suportă de

către angajator pentru primele 5 zile calendaristice din durata concediilor medicale (3

23
zile, în cazul concediilor pentru incapacitate temporară de muncă, în urma unui
accident de muncă sau boli profesionale).
• Sumele reprezentând indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, plătite de
către angajatori asiguraţilor din contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii şi care
depăşesc suma contribuţiei datorate în luna respectivă nu se mai pot reporta pentru
perioada următoare, ci se recuperează de angajator direct din bugetul F.N.U.A.S.S.,
pe bază de cerere depusă în termen de 90 de zile de la data de la care persoanele
prevăzute la art. 1 alin. (2), art. 32 alin. (1), precum şi plătitorii prevăzuţi la art. 36
alin. (3) lit. a) şi b) erau în drept să le solicite [art. 6 alin. (31) şi art. 38 alin. (2) din
O.U.G. nr. 158/2005, astfel cum a fost modificată şi completată prin art. IX din
O.U.G. nr. 117/2010, respectiv art. 40 alin. (1) din O.U.G. nr. 158/2005, astfel cum a
fost modificată prin O.U.G. nr. 68/2014].
Pentru restituirea sumelor, angajatorul trebuie să depună la casa teritorială de
asigurări de sănătate în a cărei rază îşi are sediul sau domiciliul angajatorul
următoarele documente:
✓ cerere-tip în două exemplare (anexa nr. 12 la Normele aprobate prin
O.M.S./O.P.C.N.A.S. nr. 60/32/2006, cu modificările şi completările ulterioare);
✓ formularul 112 Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale,
impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate - anexele nr. 1 şi
nr. 1.1 (copie);
✓ centralizatorul privind certificatele de concediu medical (anexa nr. 18 la Normele
aprobate prin O.M.S./O.P.C.N.A.S. nr. 60/32/2006, cu modificările şi completările
ulterioare);
✓ certificatele de concediu medical (exemplarul 2 - roz) aferente lunii pentru care se
solicită restituirea;
✓ fişa sintetică pe plătitor eliberată de organul fiscal, începând cu luna ianuarie
2006 la zi (doar pentru obligaţia „contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii" - cod
439).
• Din durata, exprimată în zile calendaristice, a certificatelor de concedii medicale, nu
se plătesc zilele de sărbătoare declarate nelucrătoare, potrivit prevederilor legale în
vigoare, şi/sau zilele nelucrătoare stabilite prin programul de lucru, potrivit
contractelor colective de muncă.

24
• La determinarea mediei zilnice a bazei de calcul a indemnizaţiilor de asigurări
sociale de sănătate, a bazei de calcul lunare a indemnizaţiei de asigurări sociale de
sănătate şi a cuantumului indemnizaţiei, ciferele se iau în calcul numai cu două
zecimale.
• Concediile medicale, acordate cu întrerupere între ele, se iau în considerare
separat, durata lor nu se cumulează, iar plata indemnizaţiilor se suportă pentru
fiecare concediu în parte. Dacă în aceeaşi lună un asigurat beneficiază de două sau
mai multe concedii medicale pentru afecţiuni diferite, fără întrerupere între ele,
indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se calculează şi se plăteşte
separat pentru fiecare certificat în parte. Dacă un asigurat beneficiază de două sau
mai multe concedii medicale pentru aceeaşi afecţiune, fără întrerupere între ele,
durata lor se cumulează, iar baza de calcul pentru determinarea indemnizaţiei
rămâne cea determinată pentru certificatul de concediu medical iniţial.
• În cazul în care unui salariat i se acordă în aceeaşi lună două certificate de
concediu medical care se suprapun pentru o anumită perioadă, indemnizaţia se
calculează astfel:
- pentru primul certificat de concediu medical, indemnizaţia se calculează
numai pentru zilele cuprinse între data începerii valabilităţii acestuia şi data
începerii valabilităţii celui de-al doilea certificat medical, iar pentru zilele
suprapuse se înscrie în rubrica „Observaţii" a certificatului de concediu
medical „Suprapunere cu CM seria.....nr...............";
- pentru al doilea certificat medical, a cărui începere se suprapune peste
perioada de valabilitate a primului certificat medical, indemnizaţia se
calculează în mod corespunzător, pentru toate zilele cuprinse în perioada de
valabilitate a acestuia.
• Dacă un salariat doreşte să îşi reia activitatea profesională înainte de expirarea
perioadei de valabilitate a certificatului de concediu medical, este obligatorie
modificarea acestuia, în mod corespunzător, de către medicul prescriptor.
• Persoana asigurată, care îşi desfăşoară activitatea la mai mulţi angajatori (inclusiv
în baza contractelor de muncă cu timp parţial), beneficiază de indemnizaţie de la
fiecare angajator îh parte. în această situaţie, primele două exemplare originale ale
certificatului de concediu medical se prezintă spre calcul angajatorului la care
asiguratul are venitul cel mai mare, iar la celălalt/ceilalţi angajator/angajatori se
prezintă cele două exemplare în copii certificate de către medicul prescriptor.

25
 Pe copiile certificate se înscrie menţiunea „Conform cu originalul" şi se aplică
ştampila unităţii, parafa şi semnătura medicului prescriptor, precum şi, după caz,
parafa şi semnătura medicului şef de secţie, în cazul concediului medical acordat la
externare pentru o perioadă mai mare de 7 zile.
• Plata indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate poate fi refuzată în
următoarele situaţii:
- neprezentarea certificatelor de concedii medicale până cel mai târziu la data
de 5 a lunii următoare celei pentru care au fost acordate concediile;
- necompletarea tuturor rubricilor din certificatele de concedii medicale de
către medicii curanţi care le eliberează sau le avizează, după caz;
- asiguratul este nou angajat şi nu v-a prezentat dovezi pentru stabilirea
stagiului de cotizare şi pentru determinarea bazei de calcul al indemnizaţiei;
- prezentarea unor certificate de concedii medicale acordate retroactiv de
către medicii curanţi, în afara situaţiilor exprese prevăzute de lege sau cu
depăşirea duratelor maxime stabilite prin norme;
- amânarea plăţii ca urmare a sesizării de către dvs. a comisiilor care
efectuează controlul, în urma constatării eliberării nejustificate de certificate
de concedii medicale;
- alte situaţii similare temeinic fundamentate.

26