Sl. Dr.

TATU Alin

Micoze cutanate
Pot fi :
a) Superficiale
1. Dermatofitii ale - scalpului
- pielii glabre
- unghiilor
2. Pitiriasis versicolor
3. Candidoze cutaneo-mucoase

b) Profunde
1. Micetomul
2. Sporoticoza
3. Actinomicoza

1. Dermatofitii
Sunt fungi (lat. ciuperci) pluricelulari,au evoluat spre a

trai pe pielea umana si determina manifestari cutanate

Pot fi: - fungi saprofiti (Candida si Malassezia )
- fungi zoofili.
Agenii etiologici aparin genurilor -Trichophyton,
-Epidermophyton
-Microsporum.
Au drept gazad omul, animalele i solul.
Ei pot afecta pielea, prul i unghiile.

Factori care duc la aparitia infectiilor

fungice:
Nutritia si igiena deficitara
Climatul umed
Imunosupresia
Contactul cu alte persone sau animale
contaminate.

Toate dermofitozele se mai numesc TINEA

urmata de denumirea zonei afectate.

1.1. Pilomicozele
(afectarea fungic a
firului de pr)
La copii, localizarea de electie este scalpul

(pielea proas a capului) i se numete Tinea

capitis
La adult este barba (Tinea barbae).

1.1.a. Pilomicozele capului

(Tinea capitis)
Pot mbrca 2 forme:
- forma uscat (Microsporia, Trichofitia, Favusul)
- forma supurat (Kerion Celsi).
Apare la copii prin contaminarea firului de pr de

ctre sporii desprini de la indivizii parazitati

Cel mai frecvent afectati sunt copiii intre 3 si 7 ani

Forma uscate:
a. Microsporia
Este produs de Microsporium canis si audouinii
Afecteaz copiii de vrst colar, producnd

mici epidemii n colectivitate;

Este de 4 ori mai frecventa la biei.
Contaminarea se produce direct sau prin
intermediul obiectelor: cciul, fa de pern,
instrumente de frizerie.
Apar plci alopecice rotunde, puine i mari cu
suprafata scuamoasa.

Microsporia:
Perii se rup la
cativa milimetri
de emergenta
(aspect de
tondanta).
Nu d
alopecie
definitiv, se
vindec
spontan, la

b. Tricofitia
Este produs de
fungi antropofili:
Trichophytum
violaceum si
tonsurans.
Apar sub form
de plci mici
multiple,
eritematoscuamoase cu fire
de pr rupte la

c. Favusul
Este produs de Trichophyton Schoenleinii
Este puin contagios
Este favorizat de igiena deficitar, lipsa

alimentaiei corespunztoare, imunitate sczut.

Apar plci inflamatorii pe suprafaa crora se
observ scuame galbene (ca sulful) n form de
disc sau farfurie
Leziunile au miros neplcut comparat cu cel al
urinii de oarece.

Favusul
Nu se vindec
spontan la
pubertate
Se soldeaz cu
alopecie cicatriceal
datorit afectrii
profunde a
foliculului pilos, cu
aspect de tunsoare
de clugr catolic
(cu respectarea

Forma supurata:
a. Kerion Celsi

Este o formaiune
pseudotumoral
inflamatorie, cu peri
rari pe suprafa, firele
sunt uor de
ndeprtat, din foliculii
piloi se evacueaz
puroi.
Se nsoete de
adenopatie
inflamatorie

1.1.b.Sicozis micotic (Tinea

barbae)
Apare la adult n
barb i/sau musta.
Apar leziuni
inflamatorii
pustuloase foliculare.
Perii parazitai sunt
uor detaabili prin
pensare.

1.2. Dermatofitozele
glabre

pielii

1.2.1. Tinea pedis (afectarea

picioarelor) :
Este mai frecvent la aduli dect la copii
Apariia e favorizat de maceraia pielii spaiului

interdigitoplantar, prin nclminte de cauciuc,

ciorapi din fibr sinetic, transpiraie excesiv, i
se transmite prin folosire n comun a bilor,
piscinelor, trandurilor

 Sunt ntlnite 3 forme:

a. Forma
hiperkeratozic
uscat
- plantele sunt
pruriginoase,
eritematoase,
acoperite de scuame
fine;
- cnd tinea cuprinde
i faa dorsal apare

b. Forma
intertriginoasa
- Tegumentele
interdigitale sunt
macerate, fisurate
i se descuameaz.
- Pruritul este
prezent i este
accentuat de
cldur.
- Se poate

c. Forma
exudativ,
vesiculo-buloasa
(dishidrozica)
- Apar vezicule, bule
intens pruriginoase
pe ntreaga plant
sau mai ales
lateroplantar.
- n evoluie,
veziculele se rup i
genereaz mici

1.2.2. Tinea cruris

Este afeciunea dermatofitic a pliurilor inghinale.
Se mai numete i Eczema marginatum (Hebra).
Este mai frecvent la brbai;
Contaminarea este favorizat de umiditatea

ridicat din zona inghinal.

Infectarea se produce prin autoinoculare de la un
alt focar dermatofitic propriu sau prin
heteroinoculare prin folosirea n comun a obietelor
de uz personal i rareori prin contact sexual.

 Clinic, apar plci eritem

atoase cu contur
policiclic, bine delimitate,
cu margini
supradenivelate cu
tendint la extindere n
regiunea lombosacral,
organele genitale externe,
fese, abdomenul inferior.
Din cauza umiditii,
prezena scuamelor este
inconstant.
Periferia leziunilor poate
fi marcat de noduli
inflamatorii i pustule.

1.2.3. Tinea manum

Sursa de dermatofiti este un animal parazitat

sau o alt regiune infectat a corpului.

Infecia este favorizat de maceraia

tegumentelor i de o circulaie periferic

deficitar.

Clinic, pot fi 3 forme:

a. Forma
hiperkeratozic
cu afectare
difuz a minii,
fisuri i
accentuarea
pliurilor,unilater
ala

b. Forma exudativ veziculoas

c. Forma uscat cu descuamare

accentuat

1.2.4. Tinea faciei

Clinic apar plci
circinate, cu margini
supradenivelate,
leziuni
eritematoase,nodular
e cu sau fr scuame
sau leziuni papuloase.
Este nsoit de
prurit i senzaie de
arusr, iar
simptomele sunt

1.2.5. Tinea corporis

Este dermatofitoza pielii glabre de pe trunchi

i membre, inclusiv de pe dosul minilor.

Sursa de contaminare o reprezint animalele:
pisicile, cinii, bovinele, oarecii.
Aspectele clinice realizate pot fi:
leziuni inelare cu centrul palid, cu tendin la

vindecare datorit eliminrii centrale a fungilor

i periferia activ, eritematoas, elevat i
bogat n dermatofii. Leziunile se extind
centrifug i pot conflua n plci cu contur
policiclic;

 leziuni inflamatorii
burate cu vezicule
i/sau pustule;
leziuni eritematoscuamoase cu aspect
de
cercuri
concentrice;

perifoliculite,
nodozitati inflamatorii
pe gambe i coapse
la femei postepilare.

 Sunt afeciuni cronice ale

1.3. Onicomicoze
unghiilor,
determinate de
invadarea
lor prin fungi
unguium)
patogeni, prin gratarea
leziunilor micotice ale pielii
glabre sau cu pr (la mini),
iar la picioare, prin extensia
unor leziuni de tinea pedis,
sau de pe sol.
Invazia dermatofitic se
produce de la captul distal

(Tinea

 Debutul este printr-o

pat albicioas ce se
extinde progresiv, iar n
timp, lama unghial se
ngroa, i pierde luciul i
transparena, devine
friabila i uneori e
detaabil.
n lipsa tratamentului se
ajunge la interesarea
tuturor unghiilor.
Subtipurile clinice sunt:
subunghial
distal,proximal-

Tratamentul
dermatofitiilor
Se poate face topic i/sau sistemic.
Ventilarea si uscarea zonelor intertriginoase dupa

baie si aplicarea unei pudre sicative pe baza de talc

si oxid de zinc avand si o substanta antifungica
exemplu ketoconazol.
Se recomanda puratea de incaltaminte neocluziva

de preferat din piele cu evitarea incaltamintei din

plastic.

Pacientii vor utiliza ciorapi de bumbac,ciorapii se

fierb iar in cazul prezentei hiperhidrozei principala

masura locala este folosirea solutiei de aluminiu
chloride hexahidrat 20% timp de 7-10 zile pentru
scaderea maceratiei,mirosului,avand un efect
sicativ si bactericid.
Necesit tratament sistemic:
localizrile unghiale
cele din scalp
leziunile inflamatorii
leziunile ce afecteaz o suprafa importanta
cutanat.

Substanele de uz sistemic sunt:

Griseofulvina = 10-11 mg/kg corp,
- copiii intr 14-23 kg vor lua 125-250 mg/zi
- cei peste 23 de kg = 250-500 mg/ zi.
Ketoconazolul
- are proprietatea de a fi excretat si in sudoare
- are un grad de toxicitate hepatica (1/10000-

15000 de cazuri, inclusiv risc de necroza

hepatica);
- doza de administrat este de 200-400mg/zi x 4-6
sapt.

Fluconazolul
- are o absorbtie orala buna
- este bine tolerat si se fixeaza in tesuturile

keratinizate atingand concentratii de 50 de ori

mai mari decat in plasma, aceasta permitand in
anumite cazuri administrarea o data pe
saptamana
Exemplu 150 mg pe saptamana 4-6 saptamani
pentru piele , 3 luni pentru unghiile de la maini si
6 luni pentru unghiile de la picioare,
- se poate folosi conform FDA din primele luni de
viata (6 luni).

Terbinafina
- este o alilamina de a doua generatie si reprezinta
-

tratamentul de electie in onicomicoza, tinea capitis.

nivelul terapeutic atins in unghie ramane acelasi si la 36
de saptamani dupa intreruperea tratamentului sistemic
deoarece este metabolizat hepatic este nevoie de
ajustarea dozei la cei cu disfunctii hepatice precum si la
pacientii cu clearance la creatinina sub 50 ml/min;
doza recomandata uzual este de 250 mg/zi.
la cei peste 40 kg poate fi de 125 mg/zi
la cei intre 20-40 de kg poate fi de 62,5 mg/zi
la cei cu greutatea sub 20 de kg medicamentul
interactioneaza prin intermediul citocromului P- 450 cu
rifampicina, cimetidina, terfenadina, cafeina,
ciclosporina.

Itraconazolul
- este un triazol sistemic utilizat in puls terapie adica

400 mg/zi 7 zile pe luna pentru tinea corporis/

cruris/pedis/ manum, timp de o luna=un puls;
doua luni pentru onicomicoza mainilor =doua pulsuri;
trei luni pentru onicomicoza picioarelor si tinea capitis.
concentratiile terapeutice de itraconazol sunt
prezente in unghii si la 11 luni urmand unui tratament
cu trei pulsuri.
durata de tratament variaz ntre 4 sptmni i 12
luni n funcie de localizare,imunitate raspuns , varsta,
agresivitatea contaminarii fungice.
tratamentul local se realizeaz timp de 4 8
sptmni.

Dintre topicele utilizate amintim:

Natamicina-Pimafucin
Econazolul-Amicel
Naftifina
Clotrimazolul
Isoconazolul-Travogen
Fenticonazolul-Lomexin
topice cu acid salicilic si benzoic-Pomada
Dubreuillh
uree 20-40% mai ales sub ocluzie in
onicomicoze.

 Pomada Dubreuillh
Rp: Acid salicilic

Acid benzoic
Vaselina q s ad
Pomada White filed
Rp: Acid salicilic
Acid benzoic
Vaselina
q s ad

1g

2g
30g

2g
4g
60g

2.
Pitiriazisul
versicolor
Este
o micoz superficiala, cronic recurenta
produs de o levur numit Pityrosporum sau
Malassezia Furfur si mai recent de Malassezia
Globosa.
Predomin la persoanele ntre 20 i 40 de ani.
Este un saprofit al pielii la 85% din populaie;
regiunile obinuit afectate sunt scalpul, zona
cervical, toracele superior.
Apariia se datoreaz multiplicrii florei n condiii
favorabile: mediu umed, transpiraie abundent,
imunosupresie, determinism genetic.

 Apare sub form de

macule bine delimitate,
izolate sau confluate n
plci i placarde de
culoare cafenie, roz sau
alb, ce sunt acoperite de
scuame furfuracee, fine,
ce se detaeaz uor la
grataj (semnul talasului)
Cand apare sub forma
acromianta
depigmentarea este
secundara expunerilor
solare si secretiei de catre
fung a acidului azelaic cu
rol intens depigmentant.
Are un caracter

Tratament:
Ca tratament cel mai adesea topicele sub

form de soluii sau creme sau ampoane cu

antimicotice aplicate de la baza gatului in
jos intrucat leziunile clinic inaparente la un
moment dat se pot extinde si pot disemina.
Se pot folosi Ketoconazol crema sau sampon
, sulfura de selenium ,zinc pyrithion,alte
crme antifungice: ciclopiroxolamina,
bifonazolul, isoconazolul, fenticonazolul
toate pe o perioada de 7-14 zile.

Uneori e necesar utilizarea ca tratament sistemic

a Fluconazolului in monodoza de 400 mg , sau

doua doze a 150 mg pe saptamana, doua
saptamani.
Itraconazolul 200 mg pe zi, 7 zile este eficient in

formele extensive.
Terbinafina nu are eficienta pe Pityriazisul

versicolor.

3. Candidoze cutaneo-mucoase
Sunt afeciuni produse
de levuri din genul
Candida albicans.
Se gsete ca un
comensal al mucoaselor,
tubului digestiv i
vaginului (n echilibru
ecologic cu ali germeni).
Cnd se perturb acest
echilibru, candida
prolifereaz i devine din
comensal patogen si
determin manifestri

De exemplu:
- dup prizele prelungite de antibiotice
-

(Metronidazol, Ampicilina)
dup corticoterapie,
citostatice
n cadrul unor boli ce determin
imunosupresie: anemie, diabet, la 30 40%
din gravide.
reactivitatea imuna la Candida este redusa la
copiii sub 6 luni,la cei cu boli limfoproliferative
si in SIDA.

Clinic, la nivel cutanat pot

apare:
1. Intertrigo candidozic
- mai frecvent n pliurile
axiale, submamare,
inghinale, fesier, spaiul III
interdigital de la mn.
- se manifest prin plci i
placarde eritematoase,
exudative ce se extind
dincolo de aria de contact
intertegumentar, avnd
marginile marcate de un
gulera scuamos, iar n
periferie, leziuni satelite

2. Candidoza de
scutece
cu
aspectul
clinic
descris
anterior
aparuta
n
zona
fesier i genital la
sugari;
3.
Foliculite
i
perifoliculite
candidozice apar
la
imunosupresati
sau
post
antibioterapie.

Clinic, la nivelul mucoaselor

pot apare:
1. Cheilita angulara
(perlesul)
candidozica

2. Stomatita candidozic;

3. Candidoza
perianal;
4. balanita si
balanopostita
candidozica;

5.Vulvo-vaginita
candidozic:
70 % dintre femei prezint
candida albicans n vagin,
fr manifestari de
candidoz, de aceea simpla
izolare a candidei nu pune
diagnosticul.
Se caracterizeaz prin
prezena unei secreii alb
cremoase, mucoasa vulvar
este eritematoas,
pruriginoas, cu depozite
albe, detaabile de pe
suprafa.

Tratament
Candidozele se trateaz sistemic cu:
Fluconazol -150 mg monodoza aprobata de

FDA ca tratament al candidozei vaginale

Ketoconazol. 200-400 mg pe zi 7-14 zile
Itraconazol 400 mg / zi monodoza.

Local
Se utilizeaza antimicotice topice:
Ketoconazol
Bifonazol,
Naftifina
Natamicina
Isoconazol
Fenticonazol,
Clotrimazol
Stamicina (nystatin 200000-400000 u.i.) in
vehicule adaptate zonei (solutii, crme,
ovule vaginale)

Evitarea umezelii prin ventilarea si uscarea

pliurilor dupa baie

Utilizarea de pulberi sicative antimicotice,

solutie Burrow sau pe baza de nitrat de argint

0,1-0,5%, violet de gentiana 0,25-2%, solutie
Castellani (fucsina, fenol, resorcina) i
schimbarea pH-ului ariilor afectate.
Rezistenta la tratament poate fi datorata

infectiei cu tulpini de Candida non albicans cum

ar fi Candida glabrata si Candida Tropicalis.