1.

ETIOLOGIA DURERII ABDOMINALE PARIETALE

Poate avea origine în leziuni ale:
 Peretelui abdominal
 Peritoneului parietal
 Rădăcinii mezenterului
 Diafragmului.
2. ETIOLOGIA CEA MAI FRECVENTA A DURERII ABDOMINALE PARIETALE
Etiologia cea mai frecventă:
 Hematomul spontan al drepţilor abdominali
 Zona zoster / nevralgia post-herpetică
 Cicatrici post-operatorii cu prinderea filetelor nervoase periferice
 Patologia vertebrală T6-L1
 Hernii abdominale
 Neuropatia diabetică.
3. CUM ESTE RECUNOSCUTA DUREREA PARIETALA ABDOMINALA ?
 ANAMNESTIC:
 Localizare precisă, adesea punctuală;
 Sediu constant în timp;
 Caracter superficial;
 Exacerbată de tuse, strănut, mişcare.
4. MECANISM DE PRODUCERE DURERE ABDOMINALA VISCERALA
Mecanisme de producere:
 Distensia
 capsulei organelor parenchimatoase (ex: ficatul de stază)
 Organelor cavitare (ex. ocluzia intestinală, litiaza ureterală)
 Tracţiunea / torsiunea organelor tubulare / structurilor vasculare
5. 2 CAUZE A DURERII ABDOMINALE ACUTA
1.Colica renală 2.Apendicita acută 3.Ocluzia intestinală 4.Perforaţia de organ cavitar
5.Diverticulita mai ales sigmoidiana
6. CARACTERISTICI DURERE ABDOMINALA VISCERALA
Durerea de origine viscerală poate fi recunoscută pe baza următoarelor caracteristici:
Localizare imprecisă, difuză
Sediul variabil în timp: deoarece sensibilitatea viscerală este asigurată de fibre simpatice cu origine
bilaterală, durerea este localizată iniţial median, indiferent de poziţia anatomică a viscerului efectat;
ulterior, prin instalarea inflamaţiei peritoneului parietal (cu inervaţie somatică), sediul durerii se
deplasează spre lateral
Caracter profund, intens.
7. 2 AFECTIUNI SISTEMICE CARE DAU DURERE ABDOMINALA
1.Diabet zaharat (ceto-acidoza diabetică)
2.Anemii hemolitice (siclemie)
3.Insuficienţa renală.
8. CE INSEAMNA DURERE RECURENTA ?
Recurentă = ≥ 3 episoade dureroase în ultimile 3 luni, suficient de severe pentru a limita
activitatea pacientului.
9. DIFERENTA DURERE ACUTA/CRONICA
Durerea acută: zile-săptămâni.
Durerea cronică: ≥ 3 luni. Poate fi:
-Continuă
-Recurentă = ≥ 3 episoade dureroase în ultimile 3 luni, suficient de severe pentru a limita
activitatea pacientului.
10. CE SUGEREAZA DUREREA EPIGASTRICA ?
Ulcer gastric, pancreatita acuta, hernie epigastrica, pirozis
11. CE SUGEREAZA DUREREA IN HIPOCONDRUL DREPT ?
Litiaza biliara, ulcer gastric, pancreatita
12. CE SUGEREAZA DUREREA IN HIPOCONDRUL STANG ?
Ulcer gastric, ulcer duodenal, colica biliara, pancreatita
13. CE SUGEREAZA DUREREA IN MEZOGASTRU ?
Pancreatita, ulcer gastric, hernie ombilicala, intestin inflamat
14. CE SUGEREAZA DUREREA IN FLANCUL DREPT ?
Pietre la rinichi, colica renala, litiaza renala, hernie lombara, consipatie
15. CE SUGEREAZA DUREREA IN FLANCUL STANG ?
Pietre la rinichi, colica renala, litiaza renala, constipatie, af inflamatorie intestinala
16. CE SUGEREAZA DUREREA IN HIPOGASTRU ?
Infectii urinare, apendicita, af diverticulare, intestin inflamat, durere pelvina
17. CE SUGEREAZA DUREREA IN FOSA ILIACA DREAPTA ?
Apendicita, constipatie, durere pelvina/inghinala, hernie inghinala
18. CE SUGEREAZA DUREREA IN FOSA ILIACA STANGA ?
Afectiune diverticulara, dureri pelvina/inghinle, hernie inghinala
19. ALIMENTELE INGERATE POT ACCENTUA DUREREA DIN....?
Bolii ulceroase
20. TUSEA SI INSPIRUL POT ACCENTUA DUREREA DIN..... ?
Colica biliara
21. CE AMELIOREAZA DUREREA COLICATIVA ?
Caldura si antispasticele
22. SIMPTOME COLICII BILIARE
Greturi si varsaturi bilioase
23. SIMPTOME COLICII RENALE
Greturi si varsaturi, tulburari de mictiune
24. SIMPTOME ASOCIATE ULCERULUI GASTRO-DUODENAL
Greturi, varsaturi acide
25. ODINOFAGIE. CE INSEAMNA ?
Durere la inghitire care cedeaza dupa trecerea bolului alimentar.Este legata de o stenoza la nivel
esofagian sau gastric.

26. CE AFECTIUNI SUGEREAZA DISFAGIA DE TRANSPORT ?

- Boli esofagiene: cancer esofagian, tumori esofagiene benigne, corpi străini esofagieni, esofagită
(de reflux, corosivă, infecţioasă de etiologie virală TBC sau micotică), tulburări de motilitate
esofagiană
- Compresiuni extrinseci: tumori mediastinale, bronho-pulmonare, compresiuni vasculare (disfagie
aortică)

27. CE INSEAMNA DISFAGIE PARADOXALA ?

Iniţial pentru lichide apoi şi pentru solide. Etiologie: tulburări de motilitate esofagiană.
28. SIMPTOME ASOCIATE DISFAGIEI
Senzaţia de sufocare: compresiune pe căile respiratorii superioare
Refularea lichidelor pe nas: tulburări de coordonare neuromusculară (sindrom pseudobulbar,
scleroza multiplă, poliomielita etc)
Tusea: obstrucţie înaltă
Regurgitările alimentare: obstrucţie joasă
Imposibilitatea înghiţirii salivei: obstacol organic complet
Hipersalivaţie: disfagia de transfer 
Dureri retrosternale: tulburări de motilitate esofagiană, esofagite, cancerul esofagian
Absenţa pulsului la radiala dreapta: disfagia lusoria
29. CE ESTE PIROZISUL ?
Pirozisul = senzaţia de arsură retrosternală care poate iradia până la baza gătului.
30. VARSATURA ESTE UN ACT REFLEX SAU CONDITIONAT ?
Reflex complex!

31. AFECTIUNI EXTRADIGESTIVE CE PRODUC GREATA SI VARSATURI.

Neurologige: varsaturi in jet
Cardiovasculare: infract acut miocardic inferior
Psihice
Respiratorii:tuse emetizanta,
ORL(sindrom veriginos)
Toxice
32. VARSATURI INCOERCIBILE. CAUZE
Pancreatita acuta, toxiinfectile alimentare, gastrita tabetica
33. VARSATURI POSTAPRANDIALE TARDIVE. CAUZE(1-3 ore)
Ulcer duodenal, stenoza pilorica
34. CAUZA VARSATURI FECALOIDE
Ocluzie intestinale, fistula gastrocolica
35. CAUZA VARSATURI ACIDE
Gastrita, ulcer
36. CONSECINTE VARSATURI REPETATE
Pierderea hidroelecrolitic: deshidratare, hipopotasemie, hipocloremie, alcaloza metabolica
37. HEMATEMEZA CU SANGE ROSU. CAUZE
Roşu: sânge foarte recent extravazat; cu cât volumul hematemezei este mai mare, cu atât eliminarea
sa prin vărsătură este mai rapidăs.
38. HEMATEMEZA CU SANGE NEGRU " IN ZAT DE CAFEA". CAUZE
sânge stagnant mai mult timp în stomac.
39. CE ESTE MELENA ?
Melena = exteriorizarea de sânge negru provenit din tractul digestiv prin scaun. Macroscopic,
scaunele melenice sunt: negre “ca păcura” (prin transformarea Hb în hematină), lucioase (“lăcuite”),
urât mirositoare,de consistenţă scăzută.
40. ESTE HEMATOCHEZIA ?
In cazul hemoragiilor digestive superioare masive, scaunul va conţine sânge roşu (hematochezie),
deoarece tranzitul intestinal accelerat nu permite timpul necesar degradării Hb.
41. CAT SANGE ESTE EXTRAVAZAT PENTRU SCAUNE MELENICE ?
50ml
42. CAT SANGE ESTE EXTERIOZAT PENTRU APARITIA HEMATOCHEZIEI ?
>1000ml

43. CAT SANGE ESTE EXTERIOZAT PENTRU APARITIA HEMORAGILOR OCULTE ?

50 ml/zi
44. SUPERIOTATEA EDS(Endoscopia digestiva superioara)
Endoscopia digestiva superioara EDS, este tehnica de examinare directa, la vedere a esofagului,
stomacului, duodenului
45. DIAGNOSTICUL HDS SE FACE CU...
Endoscopie superioara sau ecoendoscopie
46. TRASMITEREA H. PYLORI SE FACE....
Pe calea oral-orala si fecal-orala (bacteria poate supravetui mai multe zile in apa)
47. METODE DIRECTE DE DIAGNOSTIC H. PYLORI
Examen histologic
Cultura cu antibiograma
Testul rapid de ureaza
PCR
48. 4 SIMPTOME SINDROAME ESOFAGIENE
Disfagia, durerea toracica, pirozis, regurtitatia
49. 2 LOCALIZARI DURERE TORACICA ESOFAGIANA
La nivelul apendicelui xifoid, retrosternal, subscapular mai ales stanga
50. DISPEPSIEA DE TIP ULCEROS ESTE DOMINATA DE DUREREA...Epigastrica

51. 2 CAUZE DE DISPEPSIE DIGESTIVA

Ulcerul gastric şi duodenal (15-25% din cazuri)

Esofagita de reflux (5-15% din cazuri)
Cancerul gastric şi esofagian (< 2% din cazuri)
52. 2 CAUZE METABOLICE DE DISPEPSIE
DZ, hiper sau hipotiroidia, hipercalcemia
53. 2 CAUZE TOXIC-MEDICAMENTOASE DE DISPEPSIE DIGESTIVA
Alcoolul,Antiinflamatoriile nesteroidiene, Corticoizii
54. 2 SEMNE DE ALARMA IN DISPEPSIA DIGESTIVA
Anemia, Hemoragia digestiva superioara, odinofagia
55. CLASIFICARE HDS
1. Viscerala: prin efractia viscerelor esofagiene din sindromul hipertensiunea portala
2. Non-viscerala: a) prin perforarea unei artere parietale sau vecinate ex. Artera
gastroduodenala. b) mucoasa difuza de origine arteriorala sau si venoasa

56. HDS NON-VARICEAL. CAUZE

Esofagita de reflux, duodenitele erozine, cancer gastric, sindromul Mallory Wess adica efort de
varsatura in dusa de stresul mecanic.
57. CELE MAI FRECVENTE CAUZE DE HDS NON-VARICEAL
1.Sindromul Mallory-Weiss (fisură a mucoasei de la joncţiunea eso-gastrică, secundară stress-ului
mecanic indus de obicei de efortul de vărsătură): 5-15%
2.Esofagita de reflux: 2-5%
3.Duodenitele erozive
4.Cancerul gastric.
58. SEMNE ALE HDS
Semnele exteriorizării sangvine endoluminale:
 Hematemeza
 Melena
 Hematochezia
59. VALOARE HEMOGLOBINA. SINDROM ANEMIC BARBAT <13g% B
60. VALOARE HEMOGLOBINA. SINDROM ANEMIC FEMEI <12g%F
61. SIMPTOME SINDROM ANEMIC
1 Cardio-respiratorie: dispnee de efort, polipnee, dureri anginoase, palpitaţii
2 Neurologică: cefalee, ameţeli, tinitus, sincopă de efort, irascibilitate, incapacitate de concentrare,
insomnie
3 Generală: fatigabilitate
62. SEMNE SIMPTOM ANEMIC
1.Paloarea (mucoasa conjunctivală şi bucală, patul ungveal, şanţurile palmare)
2.Cardio-vasculare: tahicardie, sufluri sistolice funcţionale, puls săltăreţ, hipoTA ortostatică
3.Generale: subfebrilitate
4.Ale bolii de bază!
63. SEMNE PARACLINICE SINDROM ANEMIC
 Scăderea Hb şi Ht
 Reticulocitoză (anemie regenerativă)
 Leucocitoză
= hemoconcentraţie !
  Creşterea ureei plasmatice
 Ale bolii de bază!
64. HDS MASIVA- PROCENT DIN VOLUMUL CIRCULANT
HDS masivă: ≥ 20 din volumul intravascular
65. HDS MODERATA – PROCENT DIN VOLUMUL CIRCULANT
HDS moderată: 10-20%
66. HDS MINORA- PROCENT DIN VOLUMUL CIRCULANT
HDS minoră < 10%
67. CE ESTE BALONAREA ?
=senzaţie de distensie abdominală, flatulenţă (lat, flatus = vânt) excesivă sau o combinaţie a celor
două simptome. Gazele din colon sunt reprezentate în proporţie de peste 99% din:

 O2 şi NO2 provenite din aerul înghiţit

 CH4, H2 şi CO2 rezultate din metabolismul florei colonului.
68. CE INSEAMNA CONSTIPATIA ?
= eliminarea a mai puţin de 3 scaune / săptămână.

Timpul de tranzit colonic normal = 35 h.

Semnificativ anormal > 72 h.
69. 2 CAUZE CONSTIPATIE DE TRANSPORT
1.Atonia colonului
2.Hipertonia (hipersegmentarea) colonului
3.Anomaliile de volum ale colonului (constipaţia prin retenţie)
4.Stenoze incomplete de colon (constipaţia obstructivă)
70. CAUZA CEA MAI FRECVENTA A CONSTIPATIEI PRIN RETENTIE
Anomaliile de volum ale colonului (constipaţia prin retenţie), fie ele congenitale / dobândite
(megacolon, dolicocolon, megarect), determină, ca şi atonia, apariţia de fecaloame şi falsă diaree.
71. 2 CAUZE CONSTIPATIE OBSTRUCTIVA
1.Stenozele incomplete de colon (constipaţia obstructivă) apar în:
 Tumorile benigne / maligne de colon
 Boala Crohn
2.Deficitul de rezidii alimentare sub limita de stimulare a motilităţii colonice reprezintă forma
extra-colonică a constipaţiei. Deficitul se referă cel mai frecvent la fibrele alimentare care au rolul
de a creşte volumul bolului fecal.
72. DIAREE ACUTA
Diareea = “evacuarea prea rapidă a unor scaune prea lichide”
 Prin consens: 1.Eliminarea a peste 200 g materii fecale / 24 h
şi / sau Evacuarea a peste 3 scaune / 24 h.
 Acută dacă are o evoluţie < 14 zile
73. DIAREE CRONICA dacă are o evoluţie de luni - ani.

74. 2 CAUZE SINDROM DIAREIC

 Infectii: - virale, bacteriene si parazitare
 Medicamentoase
 Alergii alimentare
 Boli inflamatorii ale colonului
 Cancer colonic
 Colon iritabil
75. SEMNE GRAVITATE DIAREE
- Daca dureaza mai mult de 14 zile
- Nu cedeaza la proba postului sau la medicatie
- Voluminoase
- Asociaza scadere ponderala
- Febra
- Frisoane
- Dureri abdominale
- Deshidratare
- Mortalitate prin deshidratare si de nutritie.
76. SCAUN DIZENTERIFORM
În scaun: sânge şi mai rar puroi (scaun dizenteriform)
Asociază dureri abdominale, febră, scădere ponderală
77. CE POATE SUGERA SINDROMUL DIAREIC ?
-Infectie: - virala, bacteriana, parazitara
-Colon iritabil
-Toxiinfectie alimentara
-Obstacole incomplete rectocolice-neoplazice
-Iritatie pelvina- peritonite
-Tumori pancreatice
-Sindrom de malabsorbtie
78. 2 CAUZE HEMATOCHEZIE
-Hemoroizi
-Cancer de colon ascedent
-Leziuni la nivelul canalului anal
-Afectiuni ale colonului stang si sigmoid
79. ELEMENTE PATOLOGICE IN SCAUN
- Puroiul – Mucusul -Sângele.
80. 2 DIN CELE MAI COMUNE PARAZITOZE
Giardia intestinalis , Ascaris lumbricoides ,Enterobius vermicularis , Trichuris trichiura
Taenia solium şi T. saginata ,Hymenolepis nana şi H. diminuta
81. PREGATIRE PENTRU CLISMA BARITATA
-Regim strict lichidian 24-48 ore
-Administrarea în ziua precedentă a unui laxativ eficient
-Efectuarea în dimineaţa a unei clisme cu apă caldă, care să cureţe şi ultimele resturi fecale restante.
82. 2 CONTRAINDICATII EDS( endoscopie digestiva superioara) INFERIOARA
Colită fulminantă, Divericulită acută , Starea precară a pacientului
83. 2 SEMNE SUGESTIVE PENTRU BOLILE INFLAMATORII DIGESTIVE
Dureri abdominale, Febra, Anemie, scaderea poftei de mancare
84. 3 CAUZE OCLUZIE INTESTINALA MECANICA
1.Bridele (periviscerita) care constituie axul de torsiune, volvulus sau invaginaţie intestinală
2.Tumorile intestinale vegetante
3.Strangulările herniare.
85. OCLUZIA INTESTINALA MECANICA. 2 MECANISME
1.Strangularea determină obligatoriu leziuni vasculare (compresie şi/sau torsiune) care compromit
irigaţia sangvină locală, putând conduce la gangrenă parietală şi perforaţie, cu peritonită secundară.
2.Obstrucţia, care se instalează treptat şi nu atrage după sine leziuni vasculare.
86. TETRADA OCLUZIE INTESTINALA
1.Durere abdominală
2.Vărsături
3.Oprirea tranzitului intestinal pentru fecale şi gaze
4.Meteorism.
87. PRIMUL SEMN AL OCLUZIEI
Durerea este primul si cel mai constant semn al ocluziei intestinale. Se poate instala:
-Acut
-Insidios
88. CARACTERE DURERE DIN OCLUZIE
-Acut are caracter continuu, este violentă, sfâşietoare, tenace, obligând bolnavul să adopte poziţii
forţate antalgice ,este însoţită de fenomene vegetative: paloare, transpiraţii profuze, anxietate.
-Insidios evoluează clinic sub formă de colici,durere abdominală difuză, durează câteva min
este intretăiată de perioade de acalmie, ce variaza de la 3 la 5 minute pentru jejun,la 5-10 min pentru
ileon si 15-20 de min pentru colon , în timp, colicile devin din ce in ce mai rare, sunt mai putin
intense, fiind înlocuite de o distensie dureroasă.Este caracteristică pentru SOI prin obstrucţie
intraluminală
89. SEMNE DE GRAVITATE ALE OCLUZIEI INTESTINALE
1.Febră
2.Hipotensiune arterială
3.Şoc septic.
În lipsa intervenţiei chirurgicale SOI conduce inexorabil la exitus
90. INVESTIGATII DE PRIMA INTENTIE IN OCLUZIA INTESTINALA
Radiografia abdominală simplă (pe gol) reprezintă investigaţia de primă intenţie şi cea mai
valoroasă pentru diagnosticul SOI.
91. SEMNUL PATAMONIC RADIOGRAFIC IN OCLUZIA INTESTINALA
-imagini hidro-aerice
92. COLONUL IRITABIL POATE FI EXAGERAT DE....
Alimentele picante, alcoolul, bauturi acidulate, stres, factori hormonali, medicamente.
93. DUREREA DIN COLONUL IRITABIL ESTE AMELIORATA DE... Defecatie
94. SINDROM DE COLON IRITABIL TREBUIE DIFERENTIAT DE ALTE 2 BOLI
FRECVENTE ALE COLONULUI
- Boli inflamatorii colonice (diverticulita, diverticuloza colonica)
- Neoplasm anorectal si de colon
95. 2 CAUZE DE ISCHEMIE DE MEZENTER
-Tromboza acuta
-Embolie vasculara
96. FACTORI DE RISC PENTRU INFARCT DE MEZENTER
-HTA
-Fumatul
-Ateroscleroza sistemică (boala coronariană, arteriopatia obliterantă cronică etc).
97. TRIADA CLINICA ISCHEMIE DE MEZENTER
Durere instalată brutal, foarte intensă, iniţial epigastrică sau periombilicală, ulterior difuză
Vărsături uneori sangvinolente
Diaree sangvinolentă.
Frecvent se asociază HTA şi bradicardia.
 98. INVESTIGATIA STANDARD PENTRU HDI
Colonoscopia este investigaţia gold standard în orice HDI. (hemoragie digestiva inferioara)
99. DUREREA HEPATICA-SEDIU
Hipocondrul drept şi epigastru, rar precis localizată (abces hepatic, cancer hepatic)

100.DUREREA HEPATICA – IRADIERE

Baza hemitoracelui drept, omoplat
101.DUREREA HEPATICA – FACTORI DECLANSATORI
Prânzurile colecistokinetice (hepatopatiile cronice), efortul (hepatalgia de efort din ICC)
102.CE REPREZINTA COLESTAZA
- Stare patologica datorita careia e impiedicata evacuarea secretiei biliare din ficat in intestin.
Manifestarea clinica a colestazei este aparitia unei coloratii galbui a tesuturilor, evidenta la
nivelul tegumentului => denumita icter
Poate fi: - extrahepatica: stagnarea bilei in canalele situate dedesubtul hilului hepatic (cancer
de ficat, cancer pancreas)
-intrahepatica stagnarea bilei in caile biliare in interiorul ficatului (cancer hepatic)
103.PERCUTIA SI PALPAREA ABDOMENULUI SUPERIOR PUN IN EVIDENTA...
- Percutia- hepatomegalie
- Palparea- splenomegalie
104.2 STIGMATE HEPATICE PUSE IN EVIDENTA LA INSPECTIA PACIENTULUI
Icterul, ascita, ginecomastia, encefalopatia hepatica
105.3 CAUZE ALE GINECOMASTIEI IN BOLILE HEPATICE
1.Scăderea metabolismului hepatic al androstendionului
2.Alcoolul care inhibă direct sinteza de testosteron şi presupune un aport crescut de fitoestrogeni
3.Tratamentul cu spironolactonă.
106.2 NEUROTOXINE INTESTINALE
Amoniacul (NH3) ,Acizii aminati aromatici (fenilalanina, tirozina, triptofan) = sursă de falşi
neurotransmiţători (octopamina, feniletanolamina, serotonina) ,Mercaptanii, Acizii graşi cu lanţ
scurt (valeric, butiric, octanoic), Fenolii ,Manganul
107.2 EFECTE CEREBRALE ALE NEURTOXINELOR INTESTINALE
-Scăderea excitabilităţii (prin reducerea glutamatului la nivel sinaptic, scăderea catecolaminelor, a
receptorilor dopaminergici şi aspartatului, cu rol neuroexcitator).
-Creşterea inhibiţiei (prin creşterea activităţii GABA-ergice, datorită creşterea permeabilităţii BHE
pentru acidul γ-amino-butiric, creşterea concentraţiei de benzodiazepine endogene şi apariţia de
falşi neorotransmiţători proveniţi din aminoacizii aromatici intestinali).
 108.2 FACTORI PRECIPITANTI AI ENCEFALOPATIEI HEPATICE
1.Creşterea producţiei de NH3: Dietă hiperproteică, Infecţii , Constipaţie , Hemoragii digestive ,
Infecţia cu H. Pylori, Transfuzii , Insuficienţa renală, Anastomoze digestive
2. Scăderea volumului circulant (► hipoxie hepatică): Diureză excesiva, Paracenteză
masivă,Vărsături/ diaree ,Hemoragie digestivă
109.CAUZE DE HIPOXIE HEPATICA. FACTORI PRECIPITANTI AI ENCEFALOPATIEI
1.Creşterea producţiei de NH3: Dietă hiperproteică, Infecţii , Constipaţie , Hemoragii digestive ,
Infecţia cu H. Pylori, Transfuzii , Insuficienţa renală, Anastomoze digestive
2. Scăderea volumului circulant (► hipoxie hepatică): Diureză excesiva, Paracenteză
masivă,Vărsături/ diaree ,Hemoragie digestivă
3. Administrarea de sedative şi hipnotice
4. Tulburari hidro – electrolitice
 Hipokaliemie
 Hipofosfatemie
5. Tulburari acido – bazice (alcaloza) hipoK)
6. Intervenţii chirurgicale
7. Şunturi porto – sistemice.
110.2 MANIFESTARI ALE ENCEFALOPATIEI HEPATICE
1.Tulburări de conştiinţă
2.Tulburări de personalitate
3.Tulburări intelectuale
4.Tulburări de vorbire
5.Foetor hepatic
6.Asterixis (flapping tremor).
111.2 AFECTIUNI IN CARE APARE ASTERIXISUL
1.Encefalopatii metabolice (uremică, respiratorie)
2.Hipoglicemie
3.Diselectrolitemii (hipokaliemia, hipomagneziemia)
4.Intoxicaţia cu alcool, barbiturice, fenitoin, primidon.
112.2 CAUZE DE HEPATOMEGALIE
Afectiuni hepatice, afectiuni hematologice, afectiuni cardiovasculare, afectiuni sistemice
113.AFECTIUNI HEPATICE. CAUZE DE HEPATOMEGALIE
Afecţiuni hepatice:
 Hepatite acute şi cronice
 SHA şi SHNA
  Ciroze hepatice
 Cancer hepatic primitiv/ metastatic.
114.AFECTIUNI HEPATICE. CAUZE DE HEPATOMEGALIE- idem 113
115.AFECTIUNI HEMATOLOGICE. CAUZE DE HEPATOMEGALIE
Afecţiuni hematologice:Leucemii, Limfoame, Anemii hemolitice.
116.2 CAUZE SEVERE DE HEPATOMEGALIE
Hepatomegaliile majore:
 Metastaze hepatice
 Ficatul alcoolic
 Boli mieloproliferative
 IVD
 Cancer hepatic.
117.2 CAUZE MODERATE DE HEPATOMEGALIE
1.Steatoza hepatică alcoolică (SHA) sau non-alcoolică (SHNA, din diabetul zaharat, obezitate etc)
2.Ciroza biliară primitivă
3.Hemocromatoză
118.2 CAUZE MINORE DE HEPATOMEGALIE
Hepatomegalii uşoare:
 Hepatite acute şi cronice
 Icter mecanic
 SIDA
 Chistul hidatice hepatic.
119.SINDROMUL HEPATOPRIV. TESTE DE LABORATOR
Albumine serica, timpul de protrombina, fibrinogen, colesterol
120.VALOAREA ALBUMINEI SERICE
Valorile sale exprimă: Rata sintezei, Rata degradării, Volumul de distribuţie.
N=3,5-4,5 g% (aprox 60% din proteinemie)
121.CINE SINTETIZEAZA ALBUMINA SERICA ?
Este sintetizată exclusiv de hepatocit.
122.SUB CE VALOARE A ALBUMINEI SERICE PREZINTA VALOARE DE DG ?
Valori ˂ 3,5 g%:
 ciroza hepatică (sinteză deficitară; are valoare prognostică)
 ascită (sinteza poate fi normală, dar volumul de distribuţie este crescut).
123.2 CAUZE DE HIPOALBUMINEMIE
1.Malnutriţia proteică
2.Sindromul nefrotic
3.Enteropatiile cronice cu pierdere de proteine.
124.INDICELE DE PROTROMBINA
N=9-11sec
Indicele Qiuick >70% din valoarea martor.
Prelungirea Tpcu>2se necorectata de administrare de vit K:
- Hepatita: acuta, virala, toxica, alcoolica(risc crescut de instalare a insf. Hepatice)
- Hepatite cronice si mai ales ciroze hepatice=>semnificatia prognostica
Sfecifitate scazuta: prelungirea Tp putand fi intalnita si in:
- Tulburari de coagulare – CID
- Icter mecanic – deficit de absorbtie al vitaminei K -> 1 sg administrare porenterala
- Tratamentul cu anticoagulante orale
125.SINDROMUL DE HEPATOCITOLIZA. TESTE DE LABORATOR
- Transaminazele TGO, TGP
- Alte enzime: lactat dehidrogenaza
126.CARE DINTRE TRANSMINAZE ESTE SECRETATA EXCLUSIV HEPATIC ?
TGP
127.CRESTEREA SEVEREAA TRANSAMINZELOR SE INTAMPLA IN ? ( 2 CAUZE )
- Hepatitele acute virale
- Hepatitele medicamentoase
- Hepatita acută alcoolică
- Şoc.
128.CRESTEREA MODERATA A TRANSAMINZELOR SE INTAMPLA IN ? ( 2 CAUZE )
• Hepatite acute
• Hepatite cronice
• Hepatita alcoolică
• Hepatite medicamentoase
• Icterul mecanic
129.CRESTEREA MODERATA A TRANSAMINZELOR POATE FI INTALNITA IN ? ( 2
CAUZE ) ---- identic 128
130.IN CE PATOLOGIE HEPATICA GRAVA VALOAREA TRANSAMINAZELOR SUNT
NORMALE IN MAJORITATEA CAZURILOR ? ?????
Insuficienta hepatica
131.SINDROMUL COLESTATIC. PARACLINIC
Pune in evidenta obstacole intra sau extrahepatice in fluxul biliar.
 Bilirubinemia
Bilirubina si urobilinogenul in urina
Fosfataza alcalina
Leucinomina peptidaza, 5-Nucleotidaza sarcini biliare, colesterolul.

132.VALOAREA BT
N: BT = 0,1-1 mg% - bilirubina totala
BD = 0-0,2 mg%- bilirubina directa
BI = 0,1-0,8 mg%- bilirubina indirecta, conjugata
133.2 CAUZE HIPERBILURIBINEMIE IN BOLILE HEPATICE
 Captării deficitare / hipoactivităţii de conjugare a BI
 Excreţiei deficitare / regurgitării BD din hepatocite în ductele biliare.
134.DE LA CE VALOARE A BILIRUBINEI ICTERUL DEVINE CLINIC MANIFEST ?
Când nivelul circulant al bilirubinei depăşeşte 2,5 mg%, ea se depune în ţesuturi, icterul
devenind clinic manifest la 2-3 zile după aceea
135.CE ESTE FOSFATAZA ALCALINA ?
FA este o metaloenzimă cu Zinc care eliberează fosfatul anorganic din diverşi ortofosfaţi organici.
FA se găseşte în marea majoritate a ţesuturilor, dar forma circulantă provine din ficat şi os.
136.IN CE AFECTIUNI CRESTE FOFSFATAZA ALCALINA ? ( 2 EXEMPLE )
 Metastazele osoase
 Tratamentele cu cimetidină, furosemid, fenobarbital, fenitoin
137.VALOAREA CRESCUTA A FOSFATAZEI ALCALINE ESTE SPECIFICA IN ?- idem 136
138.GGT VALORI CRESCUTE IN....( 2 AFECTIUNI )
 Ficatul alcoolic (asociază raportul de Rittis >2 şi macrocitoză cu VEM > 100 fl)
 Cancerele hepatice primare / secundare: asocierea creşterii GGT, confirmă originea hepatică
şi nu osoasă a FA crescute.
139.VALORI CRESCUTE ALE GGT IN ALTE AFECTIUNI DECAT CELE HEPATICE
 Diabetul zaharat necomplicat
 Pancreatita acută
 Infarctul acut de miocard
 Tratamentul cu fenobarbital, fenitoină, paracetamol, antidepresive triciclice
 Anorexia nervoasă.
140.SINDROM DE INFLAMATIE MEZENCHIMALA PARACLINIC
Globuline, auto-anticorpii, Makerii virali
141.MARKERII VIRALI PENTRU HEPATITA VIR. B SI C.
 Hepatita B: persistenta AgHBs>24luni = cronicizarea infectiei
Hepatita C: Ac anti-VHC, viremia, genotiparea
142.EXPLORAREA IMAGISTICA A FICATULUI
Ecografia
CT ,RMN
143.EXPLORAREA GOLD STANDARD PENTRU PATOLOGIA HEPATICA
CT
144.CE REPREZINTA SDR DE HIPERTENSIUNE PORTALA ?
Sindromul HP = ansamblul manifestărilor clinice sistemice determinate de creşterea acută / cronică
a presiunii din VP > 10 mm Hg.
145.CE VENE PREZINTA VASODILATATIE IN CONDITIILE SUNTUL PORTO-
SISTEMIC ?
-vena cava inferioara
- vena mezenterica infer si super.
- vena porta
-vena splenica
-venele gastrice dr si stg
-venele gastrice scurte
146.MANIFESTARI CLINICE HIPERTENSIUNE PORTALA ( 3 CELE MAI IMPORTANTE )
-Encefalopatia hepatică
-Ascita
-HDS
-Malabsorbţia lipidelor şi vitaminelor liposolubile
-Hipersensibilitatea la medicamente
-Hiperestrismul
-Hiperglicemia.
147.CONDITIE DE DEBUT ACUT AL HIPERTENSIUNII PORTALE
Debut acut in tromboza de vena porta
148.FACTORI DE RISC PENTRU VARICELE ESOFAGIENE
1. INR > 1.5
2. Diametrul venei porte (ecografic) > 13 mm
3. Trombocitopenia.
0 factori: < 10% din pacienţi +
1 factor: 20-50% +
2 factori: 40-60% +
3 factori: > 90% +.
149.CONDITII DE RISC CRESCUT DE SANGERARE VARICEALA
Risc crescut de sângerare variceală:
 Varicele mari (>5 mm) cu spoturi roşii (vide supra)
 Clasa Child-Pugh B şi C
 Consumul activ de alcool
 GPVH >16 mm Hg
 Coagulopatia.
150.CE ANASTOMOZA PORTO-SISTEMICA CREAZA VARICELE GASTRICE ?
Venele gastrice + venele submucoase esofagiene=> suntarea sangelui in sistemul venei
azigos

151.CE ANASTOMOZA PORTO-SISTEMICA CREAZA VARICELE ESOFAGIENE ?

Venele esofagiene inferioare(tributare sistemului cav) + ramurile venei gastrice stangi(tributare
porker) => varicele esofagiene in mucoasa 1/3 inferioare a esofagului
152.CE ANASTOMOZA PORTO-SISTEMICA CREAZA VARICELE RECTALE ?
Venarectala superioara ( tributara venei porte prin mezenterica inferioara)
Vena rectala mijlocie si inferioara ( tribulare cavei inf )
 Hemoroizi interni/externi
153.2 LOCALIZARI PENTRU VARICELE ECTOPICE IN CADRUL HIPERTENSIUNII
PORTALE
Cele mai frecvente localizări sunt duodenul şi colonul
154.CE PREZINTA PACIENTII CU HIPERSPLENISM ?
Leucopenie cu neutropenie , Anemie.
155.CE REPREZINTA PERITONITA BACTERIANA SPONTANA ?
Infecţia lichidului de ascită în absenţa oricărui focar infecţios intra-abdominal identificabil.
156.CE REPREZINTA ENCEFALOPATIA HEPATICA ?
EH = sindrom neuro-psihiatric complex, caracterizat prin tulburări ale conştiinţei, modificări de
comportament, semne neurologice si modificari EEG distincte, ce apare la un pacient cu boală
hepatică acută / cronică.
157.CE EXCLUDEM PENTRU DG DE SINDROM HEPATO-RENAL ? ( 2 EXEMPLE )
Diagnosticul de SHR este unul de excludere, putând fi formulat doar după eliminarea:
 Hipovolemiei
 Toxicităţii medicamentoase
 Sepsisului
  Glomerulonefritei.
158.FACTORI PRECIPITANTI PENTRU SDR HEPATO-RENAL
 Infecţii bacteriene respiratorii, urinare, biliare, digestive, PBS
 Deshidratarea (diareea şi vărsăturile, dozele mari de diuretice)
 Paracentezele voluminoase (> 5 l) neurmate de administrarea de albumină pentru asigurarea
normovolemiei
 HDS.
159.INSUFICIENTA HEPATICA ACUTA SE SOLDEAZA CU 2 TULBURARI....
 Tulburări de coagulare (INR ≥ 1,5)
 Encefalopatie hepatică, la un pac fără ciroză hepatică preexistentă sau cu o afecţiune
hepatică cu evoluţie < 26 săptămâni
160.INSUFICIENTA HEPATICA ACUTA EVOLUEAZA CA O INSUFICIENTA
PLURIORGANICA....
cu:
 Edem cerebral
 Colaps / şoc
 Insuficienţă renală
 Coagulopatie
 Infecţii
 Sindrom de detresă respiratorie acută
 Insuficienţă cardiacă (rar)
Mortalitatea pe termen scurt:
-În absenţa transplantului hepatic > 85%
-35% post-transplant.
161.TRIADA SINDROMULUI HEPATO-PULMONAR...
SHPulm = triada
 Defect de oxigenare arterială
 Vasodilataţie pulmonară
 Afecţiune hepatică cronică.
162.EXEMPLE DE ETIOLOGIE A CIROZEI HEPATICE
1.Cauze virale: B,C şi D (CH postnecrotică)
2.Cauză alcoolică (ciroză Laennec)
3. Cauză colestatică - ciroza biliară primitivă - ciroza biliară secundară
4.Cauză metabolică
 - boala Wilson
  - hemocromatoza
 - deficitul de alfa1 anti tripsină
 - glicogenoza
 - NASH
5.Cauză vasculară - ciroza cardiacă (insuf. cardiace severe) - ciroza din sd. Budd Chiari
6.Cauză medicamentoasă (metotrexat, amiodaronă, tetraclorură de carbon, izoniazidă)
7.Ciroza autoimună
8.Cauză nutriţională (denutriţie, by-pass)
9.Ciroza criptogenetică (de cauză nedeterminată).

163.SEMNE TEGUMENTARE IN CIROZA HEPATICA

-steluţe vasculare
-icter -icter sau subicter sclerotegumenta
-rubeoza palmară
-prezenţa circulaţiei colaterale pe abdomen
-ascita, edemele gambiere
-atrofia musculară+ascita ⇒aspect de păianjen -modificări endocrine: ginecomastie, pilozitate de tip
ginoid la bărbat, atrofie testiculară, amenoree
164.CE POATE PUNE IN EVIDENTA PALPAREA ABDOMINALA IN CIROZA HEPATICA ?
- hepatomegalie, margine anterioară ascuţită, consistenţă crescută.
- splenomegalie
165.STARE PREDISPOZANTA PENTRU CANCERUL COLO-RECTAL
POLIPII COLORECTALI:
- polipi adenomatoşi:
- tubulari
- tubulo-viloşi
- viloşi
Polip ⇒ Polip displazic ⇒ Displazie severă ⇒ Neoplasm -polipi hiperplazici –nu au potenţial de
malignizare
166.TABLOU CLINIC IN CANCERUL COLO-RECTAL
RECTORAGIA:
 de obicei în neoplasmele stângi; va fi considerată întotdeauna ca posibil malignă
TULBURĂRILE DE TRANZIT: constipaţia – colon stg., diareea – colon dr.
SINDROMUL SUBOCLUZIV
SINDROMUL ANEMIC: anemie de tip feripriv, uşoară sau moderată
167.DIAGNOSTICUL CANCERULUI COLORECTAL
Rectoscopia rigidă: examinează aprox. 20-25 cm din rectosigmoid.
Rectosigmoidoscopia flexibilă:evaluează colonul stg. până la unghiul splenic, unde se află aprox.
70-80% din neoplasmele de colon; necesită pregătire cu clisme. Colonoscopia: ideală, vizualizează
tot colonul, se pot prelua biopsii şi efectua manevre terapeutice; laborioasă, discomfortantă, necesită
pregătirea pacientului cu Fortrans.
CT spiral: reconstrucţia colonului
Ecografia transabdominală, hidrosonografia
Echoendoscopia pentru aprecierea extensiei în straturile colonului

168.2 CRITERII CE DEFINESC PANCREATITA ACUTA

169.
Proces inflamator acut a pancreasului
1 clinic = durerea epigastrica
2 biochimic = nivel crescut a enzimelor
3 modificari imagistice
170.2 CAUZE FRECVENTE PT PANCREATITA ACUTA
Litiaza biliara, alcool, idiopatica
171.2 MECANISME POSIBILE ALE PANCREATITEI ACUTE
Refluxul bilei in ductul pancreatic datorita obstructiei tranzitorii a ambulei de catre calcul
Obstructia ambulei determinata de a calcul de edemul determinat de pasajul calcului
172.SINDROM DE RASPUNS INFLAMATOR SISTEMIC IN PANCREATITA ACUTA
Mediat de:
-enzimele pancreatice activate(fosolipaze, elastaze, tripsina)
-citokine (TNF-fosfor de necroza tumorala, PAF-fosfor activator de trombocite)
-eliberate in circulatie de pancreasul inflamatat
173.COMPLICATII METABOLICE IN PANCREATITA ACUTA
Hipocalcemia, hipelipidemia, hiperglicemia, hipoglicemia
174.DIAGNOSTICUL PARACLINIC AL PANCREATITEI ACUTE (2EX)
Radiologic abdominal, ecografia abdominala, ecoendoscopie
175.MARKERI SERICI INFLAMATORI IN PANCREATITA ACUTA
Amilaze izomilaze pancreatice
Lipaza, colipaza
Carboxil ester lipaza, fosfolipaza
 Tripsina , tripsinogen
Creste nivelul seric al secretiei pancreatice nonenzimatice
Protenia asociata pancreatitei(proteina de soc termic)
PCR>150mg/dl – 48h
TNF
Activarea tripsinogenului (PAC la debut)
176.LABORATOR IN PANCREATITA ACUTA
- Amilaza
Amilazemie – 30-250/l
>23*N=> creste in 6-12 ore si persista pana la 5 zile
Fals + in: is. Ocl. Intestinala, Udperforat, PAC creste cu hipergliceridemie
Fals - < 6 ore, >5zile. Fulminanta , PC parenchim redus
Amilazurie creste*3
Lichid pleural ascita creste=semn cert
Lipaza*3,10zile=specifica
Elastaza in fecale
Creste AST,ALT*2-5
177.SINDROMUL DE RASPUNS INFLAMATOR SISTEMIC IN PANCCREATITA ACUTA (4
CRITERII)
1. Puls>90 batai pe min
2. Temperatura rectala<36 C sau >38C
3. Leucocita<4000 sau >12000mm3
4. Frecventa respiratorii>20 pe min sau PCO2<32mmHg
178.CONFIRMARE DIAGNOSTIC POZITIV IN PANCREATITA ACUTA
Clinic(durere)
Laborator(amilaza,lipaze crescute)
Imagistic(modificari pancreas, ECO, CT)
179.2 SEMNE SI SIMPTOME IN TABLOUL CLINIC AL PANCREATITEI CRONICE
1. Dureri abdominale(epigastru/ombilical) dupa mese abudente sau
alcool
2. Steatorea- cand apare melabsortia
3. Scaune voluminoase
180.3 LOCALIZARI A DURERII RENO-URINARE
In funcţie de sediul ei, durerea de origine reno-urinară poate fi:
 Lombară uni- sau bilaterală
  Hipogastrică
 Perineală
181.DUREREA LOMBARA POATE AVEA SI ALTA SEMINICATIE (2 EXEMPLE)
Afecţiuni ale coloanei vertebrale (hernia de disc lombară, spondiloza lombară,
metastaze osoase etc)
Afecţiuni ale pancreasului (pancreatita acută şi cronică, cancerul pancreatic)
182.CE ESTE COLICA RENO-URINARA (CRU)?
CRU = durere lombară paroxistică produsă prin distensia bruscă a căilor urinare
superioare (bazinet şi ureter) în amonte de un obstacol.
183.CARACTERELE DURERII DIN COLICA RENALA
Durere colicativă, cu caracter de torsiune, tracţiune, sfâşiere, de intensitate foarte mare,
neameliorată de poziţia bolnavului
▼
agitaţie psiho-motorie (colica frenetică, spre deosebire de colica biliară, care e o colică liniştită).
184.FACTORI DECLANSATORI IN COLICA RENALA
 Efortul fizic susţinut
 Trepidaţiile
 Traumatismele lombare
 Consum exagerat de lichide
 Administrare de diuretice
 Deshidratarea.
185.FACTORI DE REMISIE/AMELIORARE IN COLICA RENALA

 Antispasticele
 Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS)
 Căldura locală.
186.SIMPTOME DIGESTIVE IN COLICA RENALA
Digestive: greţuri, vărsături, meteorism, ileus dinamic
187.SIMPTOME GENERALE IN COLICA RENALA
Generale: frisoane, febră, paloare, transpiraţii profuze, anorexie.
188.CRITERII DE GRAVITATE IN COLICA RENALA
Criterii de gravitate (spitalizare):
- Stare febrilă > 38°C
- Insuficienţă renală acută (IRA) cu oligo/anurie
- Ileus dinamic
- CRU rezistentă la tratamentul standard
- Rinichiul unic (anatomic / chirurgical).
189.2 EXEMPLE DE ETIOLOGIE PT DUREREA HIPOGASTRICA
 Cistite acute, cronice
 Tumori ale vezicii urinare
190.SIMPTOME DE DEPOZITARE IN AFECTIUNILE RENO-URINARE (3 EXEMPLE)
a. Polachiuria
b. Nocturia
c. Micţiunea imperioasă
d. Incontinenţa urinară
191.CE REPREZINTA POLIAKIURIA?
Polachiuria = creşterea numărului de micţiuni /24 h (N = 2-5/zi), cantitatea de urină
eliminată de fiecare dată fiind redusă.
192.CE REPREZINTA NICTURIA?
Nicturia = egalizarea / inversarea raportului între diureza nocturnă şi cea diurnă.
193.CE REPREZINTA INCONTINENTA URINARA?
IU = pierderea involuntară de urină.
194.CE REPREZINTA MICTIUNEA IMPERIOASA?
Micţiunea imperioasă = scurtarea timpului de la apariţia senzaţiei de urinare până la
nevoia de a urina, astfel încât, în momentul când apare senzatia de micţiune, bolnavul
nu mai poate reţine urina.
195.EXEMPLE DE TULBURARI DE DIUREZA
Tulburările de diureză = modificări cantitative urinare:
-Poliuria
-Oliguria
-Anuria
-Nicturia.
196.2 CAUZE FIZIOLOGICE PENTRU POLIURIA PASAGERA
Poliurie = creşterea diurezei peste 2000 ml.
Poliurie pasagera= trecatoare
Cauze: - aport lichidian crescut
- alimente cu efect diuretic (pepene, alcool, cafea)
 197.2 EXEMPLE PATOLOGICE PENTRU POLIURIA PASAGERA
Defervescenţa (criza poliurică din pneumonii)
Medicamente: diuretice, cardiotonice, baze xantice
198.2 CONDITII DE DIUREZA OSMOTICA (POLIURIE IZOTONA)
 Glucozei (diabet zaharat)
 Ureei (diete hiperprotidice, faza poliurică a insuficienţei renale cronice)
 Sodiului (faza de reluare a diurezei în insuficienţa renală acută).
199.2 EXEMPLE DE CAUZE PRERENALE DE ANURIE SECRETORIE
Anuria = scăderea diurezei < 100 ml/24 h.
Anurie Secretorie (adevărată) = încetarea formării urinii
Cauze:
-Hipovolemia severă (hemoragii, deshidratări, arsuri, etc.)
-Stări de şoc (scăderea tensiunii arteriale)
200.2 EXEMPLE DE ANURIE EXCRETORIE POSTRENALA

Anuria excretorie (falsă) = imposibilitatea drenării urinii formate, este de cauză

postrenală şi apare prin obstrucţia simultană a ambelor uretere.
 Tumori / fibroză retroperitoneală
 Obstacole endogene (anuria calculoasă).
201.CEL MAI BUN INDICATOR PENTRU FUNCTIA RENALA
Cel mai bun indicator global al funcţiei renale este considerată rata filtratului glomerular
(RFG).
202.VALOAREA NORMALA A UREEI
N:10-50 mg/dl

203.VALOAREA NORMALA A CREATININEI

N: F 0,6-1 mg/dl
B 0,8-1,3 mg/dl
204.CE REPREZINTA PROTEINURIA?
-Proteinuria = termen rezervat prezenței unei cantități patologice (> 150 mg/dl) de proteine în
urină
-Proteinuria = primul, cel mai frecvent şi mai important semn al afectării renale, dar şi factor de
progresie a acesteia !
 205.MICROALBUMINURIA este TEST DE SCREENING PT? (2 EXEMPLE)
 Diabetul zaharat
 Hipertensiunea arteriala
 Obezitate
206.PROTEINURIE INTERMITENTA
Proteinuria intermitentă apare în absența afectării renale demonstrabile (proteinuria
fiziologică) şi este de obicei redusă (˂ 1 g/zi).
207.PROTEINURIE TRANZITORIE
Proteinuria funcțională tranzitorie: după eforturi fizice excesive (proteinuria
de marș), expuneri la temperaturi foarte înalte / joase, în sarcină sau în cursul
perioadelor febrile.
208.PROTEINURIE POSTURALA
Proteinuria posturală, după ortostatism prelungit (prin creșterea presiunii în
venele renale), la tineri ˂ 30 ani, longilini, slabi, uneori cu hiperlordoză lombară.
Acest tip de proteinurie dispare în cursul nopţii, lucru evidenţiat prin AU matinale.
209.CAUZA RENALA DE PROTEINURIE PERMANENTA
Glomerulară, prin creşterea permeabilităţii pentru proteinele plasmatice:
Glomerulonefrite primitive: leziunile îşi au sediul exclusiv renal, iar manifestările sistemice (HTA,
EPA, anemie) sunt consecinţa acestora
Glomerulonefrite secundare = GN se instalează ca manifestare a unei afecţiuni sistemice de natură
infecţioasă, imună, metabolică, cardiovasculară, neoplazică, toxică etc. Cele mai frecvente
glomerulonefrite secundare sunt cele din DZ şi HTA.
Tubulară, prin scăderea capacităţii de reabsorbţie a epiteliului tubular pentru proteinele normal
filtrate la nivel glomerular. Acest tip de proteinurie caracterizează nefropatiile tubulo-interstiţiale
(NTI) infecţioase, toxice, metabolice, neoplazice, idiopatice etc. Cele mai frecvente NTI sunt cele
infecţioase (pielonefritele) și toxice.
210.CAUZA PRERENALA DE PROTEINURIE PERMANENTA
Proteinuria permanentă prerenală: se datorează nivelelor circulante crescute ale unor
proteine plasmatice cu GM mică, care sunt filtrate liber şi depăşesc capacitatea de
reabsorbţie a tubilor renali (proteinuria prin supraplin):
 Hb în cursul episoadelor hemolitice
 Mioglobina în rabdomioliză
 Reactanţii de fază acută în infecţii şi inflamaţii severe
211.HEMATURIE MICROSCOPICA (CE REPREZINTA?)
• Prezenta de globule rosii (sange) in urina, observabi-le doar in urma examinarii
microscopice a acesteia.
212.HEMATURIE MACROSCOPICA (CE REPREZINTA?)
• Prezenta de globule rosii (sange) in urina, observabil cu ochiul liber.
213.O CAUZA RENALA DE HEMATURIE
• Cancer renal
214.2 CAUZE EXTRARENALE DE HEMATURIE
 ITU (infectia tractului urinar)
 Cancerul vezicii urinare
 Cancerul de prostată.

215.LEUCOCITURIE (CE REPREZINTA?)

Leucocituria (piuria) reprezinta eliminarea prin urina a peste 5 leucocite pe
campul microscopic.
216.2 CAUZE INFECTIOASE PENTRU INFECTIA URINARA

-Tratamente antibiotice în curs

-ITU tratate în ultimele 2 săpt
-Infecţii ginecologice / prostatite
217.2 CAUZE NEINFECTIOASE PENTRU INFECTIA URINARA
 Cateter urinar (prezent / recent)
 Litiază urinară
 Corp străin intrauretral
218.PREZENTA CILINDRILOR IN URINA ATESTA O...
• Patalogie renala
219.2 EXEMPLE DE CRISTALE PATOLOGICE IN URINA
Cistina , Tirozina, Colesterol
220.CE REPREZINTA PIURIA?
Piuria este o conditie caracterizata de prezenta in urina a unui numar mai mare de celule
albe, decat in mod normal.
- peste 10 PMN/mm3 în urina necentrifugată
- peste 5 PMN/câmp microscopic OPI în urina centrifugată
221.2 FACTORI CARE FAVORIZEAZA ITU PLURIMICROBIENE
 Cateterizarea îndelungată
 Prezenţa corpilor străini: calculi, tumori
222.2 CAUZE PENTRU UROCULTURA FALS NEGATIVA
 Tratament antibiotic anterior recoltării;
 Diureză rapidă (retenţie < 3 h) / poliurie;
223.CEL MAI IMPORTANT ROL AL SANGELUI
-transportul gazelor respiratorii, principiilor alimentare, electroliţilor, hormonilor,
vitaminelor, medicamentelor
-homeostazia termică
-apărarea organismului - anticorpii
224.HEMOLIZA FIZIOLOGICA
• eritrocitele îmbătrânite sunt distruse în sistemul reticulo-endotelial

225.2 SIMPTOME IN ANEMIE

 paloarea mucoaselor şi a tegumentelor
 dispnee
 fatigabilitate
226.EXPLORAREA SERIEI ROSII (2 INVESTIGATII)
-Determinarea numărului de eritrocite
-Determinarea hemoglobinei
227.VALOAREA HEMOGLOBINEI
12–14 g% la bărbaţi
10–12 g% la femei
228.VOLUM ERITROCITAR MEDIU
 VEM = Ht (%) / Nr. eritrocite (milioane/mm3) x 10
 Valori normale: 87 ± 5 3
229.ANEMIE NEORMOCITARA, NORMOCROMA
 DEM, VEM, HEM, CHEM au valori normale
230.ANEMIE HIPOCROMA MICROCITARA
 VEM, DEM, HEM, CHEM au valori scăzute
231.ANEMIE MACROCITARA
 VEM şi DEM au valori crescute
232.FROTIUL MEDULAR SE OBTINE PRIN...
 puncţie sternală
 la nivelul crestei iliace posterioare
 aspiraţia conţinutului medular
233.INVESTIGATII METABOLISMUL FIERULUI
• Sideremia
• Capacitatea totală de legare a fierului (CTLF)
• Saturaţia transferinei
• Feritina serică
 • Protoporfirina eritrocitară liberă (PEL)
234.VALOARE NORMALA SIDEREMIE
65 - 175 μg% la bărbaţi
50 - 170 μg% la femei
235.CE REPREZINTA CAPACITATEA TOTALA DE LEGARE A FIERULUI ?
• reprezintă cantitatea de transferină circulantă
236.CAND CRESTE CAPACITATEA TOTALA DE LEGARE A FIERULUI?
-creşte în anemia feriprivă
-scade în anemia sideroblastică
237.VALOARE NORMALA VITAMINA B12
200 – 600 pg/ml

238.CE TEST SE FOLOSESTE PENTRU DETERMINAREA ANEMIILOR HEMOLITICE ?

Testul Coombs : - direct si indirect.
239.CE SUNT NEUTROFILELE ?
Numite si microfage
Principale implicat in fagocitoza
Primele care sunt responsabile de fagocitoza
240.NUMARUL TOTAL DE LEUCOCITE
• între 4.000 – 8.000/mm3
241.NEUTROFILIE FIZIOLOGICA ( 2 EXEMPLE )
-sarcină (trim. III)
-stres
-efort fizic
242.NEUTROFILIE PATOLOGICA ( 2 EXEMPLE )
-infecţii localizate sau generalizate mai ales bacteriene
-neoplasme - pulmonar, gastric, uterin, pancreatic
243.CAUZE DE EOZONIFILIE ( 2 EXEMPLE ) – creste nr de erozinofile
-afecţiuni parazitare - trichinoza, giardioza
-afecţiuni alergice - astm bronsic, urticarie, rinita alergică, boala serului, reacţiile
alergice medicamentoase (iod, aspirină, peniciline)
244.CAUZE DE BAZOFILIE ( 2 EXEMPLE )
 nr de bazofile
 afecţiuni alergice:
 astm bronşic extrinsec, urticarie, şoc anafilactic
 inflamaţii cronice:
  colită ulcerativă, poliartrită reumatoidă
245.DEFINITIA REACTIEI LEUCEMOIDE
creste nr de leucocite: 30.000 – 60.000/mm3
246.2 CAUZE DE NEUTROPENIE
infecţii bacteriene severe
infecţii virale (gripa, rujeola, rubeola, varicela, hepatita, SIDA)
deficite nutriţionale - de acid folic şi vitamina B12 mai ales la alcoolici
247.LEUCEMIE MIELOIDA CRONICA ( NR DE LEUCOCITE )
Afectiune maligna ireversibila
Nr re leucocite>50000mm3
Bazofile in formula leucocitara
Nr crescut neutrofile imature cu preponderenta formele intermediare
F.A leucocitara scazuta / absenta
Nivel seric al vit. B.12 = screscut mult
Prezenta cromozomului Philadelphia
Celule cu otipii
248.2 CARACTERISTICI CLINICE ALE LEUCEMIILOR ACUTE
-debut brusc, evoluţie rapidă, prognostic sever (deces în câteva luni în lipsa
tratamentului)
-proliferarea formelor celulare imature
249.EXAMENUL SANGELUI PERIRFERIC IN LEUCEMIILE ACUTE
• leucocitoză cu apariţia celulelor tinere - blaştii maligni
250.EXAMENUL MADUVEI HEMATONEGE IN LEUCEMIILE ACUTE

- puncţia sternală confirmă diagnosticul deoarece evidenţiază

 hipercelularitea extremă
 infiltrarea cu celule imature, blastice
251.2 CARACTERISTICI CLINICE PENTRU LEUCEMIILE CRONICE
-debut insidios, evoluţie mai lentă, prognostic rezevat
-proliferarea şi acumularea într-o primă fază a celulelor leucemice bine diferenţiate, de
tip matur
252.EXPLORAREA HEMOSTAZEI PRIMARE

-Numărul de trombocite
-Timpul de sângerare
253.EXPLORARAREA HEMOSTAZEI SECUNDARE

-APTT
-Timpul Quick
-Fibrinogenul plasmatic
254.NUMARUL NORMAL DE TROMBOCITE
-Valori normale: 150.000 – 300.000/mm3
255.TIMPUL DE SANGERARE- VALOARE NORMALA
• 2 - 4 minute
256.VALORI NORMALE- TIMPUL DE TROMBOPLASTINA PARTIAL ACTIVAT ( TPTT)
• 27 -31 sec

257.TIMP QUICK – CE EXPLOREAZA

• explorează calea extrinsecă şi cea finală comună
• folosit pentru urmărirea tratamentului anticoagulant oral la pacienţi coronarieni.
258.TIMP QUICK – VALOARE NORMALA
• 12 - 15 sec
•
259.2 CONDITII IN CARE ESTE PRELUNGIT TIMPUL QUICK
 afecţiuni hepatice severe (scăderea sintezei proteice)
 carenţa de vitamina K
 CID

260.CINE SINTETIZEAZA FIBRINOGENUL

• este sintetizată la nivelul ficatului însă nivelul său plasmatic nu scade în afecţiunile
hepatice, decât în stadiile terminale sau în cursul coagulării intravasculare diseminate
261.CAND CRESTE FIBRINOGENUL
-procese inflamatorii
-în cursul reacţiei de faza acută (postoperator, după un infarct miocardic)
262.VALORI NORMALE FIBRINOGEN
200 - 400 mg%
263.3 CAUZE DE CID – coagulare intravasculara diseminata.
 Sepsis
 Traumatisme severe
 Cancere
264.TESTE SCREENING PENTRU SINDROMUL HEMORAGIPAR
 SH la pacientul index sau în familia sa
 Monitorizarea tratamentor anticoagulante
 Bilanţul pre-operator.
265.TIMPUL DE SANGERARE – CE REPREZINTA
TS = timpul necesar opririi sângerării unei incizii standardizate.
266.CE SUGEREAZA TROMBOCITOPENIA, SPLENOMEGALIE, MADUVA NORMALA ?
267.CE SUGEREAZA TROMBOCITOPENIA, SPLENOMEGALIE, MADUVA
ANORMALA ?

268.CE OASE AFECTEAZA CU PRECADERE OSTEOPOROZA ?

• oasele soldului, ale incheieturilor sau ale coloanei vertebrale
269.3 FACTORI DE RISC PENTRU OSTEOPOROZA
• Varsta peste 65 ani
• Hormonii sexuali ( menopauza)
• Aport insuficient de Calciu si vitamina D
270.2 CAUZE DE OSTEOPOROZA SECUNDARA
Boli digestive ,Insuficienta renala, Medicamente
271.SCOR T PENTRU OSTEOPOROZA, DENSIOMETRIE OSOASA
Os bine minerolizat VN=0-1 normal
Osteoperie(fosoasa scazuta 1-2,5 moderata
Osteoporoza <= 2,5 fosoasa foarte scazuta risc de fractura
272.2 SIMPTOME CARE POT ACOMPANIA DUREREA CERVICALA
• Dureri si in alte parti ale corpului (cefalee, durere la niv. Umarului)
• Parestezii (furnicaturi)
• Oboseala/ somn (fatigabilitate)
273.DUREREA CERVICALA REPREZINTA URGENTA DACA...( 2 EXEMPLE)
Durerea cervicală este însoţită de simptome care pot indica o afecţiune ce ameninţă viaţa,
cum ar fi:
• durere în piept;
• dificultăţi respiratorii;
• greaţă şi vărsături;
• rigiditatea gâtului, febră, frison;
• cefalee severă.
274.TIPURI DE SCOLIOZA ( IN FUNCTIE DE FORMA COLOANEI )
Scolioza in C – toracala sinistroconvexa(spre stanga)                
Scolioza in S - toracal dextroconvexa(spre dreapta), lombar sinistroconvexa.
275.CE REPREZINTA HERNIA DE DISC ?
Hernia de disc este o afecţiune caracterizată prin deteriorarea discului intervertebral, şi
scurgerea nucleului pulpos care exercită presiune asupra elementelor anatomice din canalul
spinal (rădăcinile nervoase şi măduva spinării).Durerea este declanşată datorită faptului ca
aceasta este insotită de edem şi congestie a rădăcinii nervului.
276.CE REPREZINTA LOMBOSCIATICA ?
Este o afecţiune a nervului sciatic, din trunchiul lombo-sacrat (L5,S1,S2). Aceasta este
caracterizată prin ieşirea postero-laterală a nucleului pulpos prin protruzie sau hernie.
277.CE REPREZINTA PARAPLEGIA ?
Se produce ca urmare a unui traumatism grav al coloanei vertebrale care este însoţit
de secţionarea parţială sau totală a măduvei. Poate surveni în urma unor accidente de
muncă, de mașină sau în sport.
În urma secţionării măduvei zona de sub leziune este afectată. Mişcările voluntare
sunt întrerupte sau se realizează mişcări involuntare. Mersul este în cel mai bun caz
îngreunat, sfincterele defecației şi micţiunii nu mai sunt sub controlul voluntar.
278.FACTORI DE RISC IN HERNIA DE DISC
- Fumatul ;- Varsta;- Activitatea fizica intensa - Obezitate;
- Stil de viata sedentar;- Vibratii excesive la care este supusa coloana;
- Malformatii congenitale ale coloanei si canalului vertebral.
279.2 COMPLICATII A HERNIEI DE DISC
1. Durere cronica de spate;
2. Afectarea motilitatii sau a functiei senzitive de la nivelul membrelor inferioare;
280.SIMPTOME CARE POT APAREA ALATURI DE DUREREA DE SOLD ( 3 EXEMPLE )
• rigiditate a şoldului şi limitarea mişcărilor în articulaţie;
• durere de spate;
• târşâitul picioarelor, mers şchiopătat sau dificultăţi la mers;
281.3 CAUZE PENTRU DUREREA DE SOLD
căzături; dislocare a şoldului; displazie de şold; fractură de şold;
282.DUREREA DIAFRAGMATICA, MECANISM DE APARITIE
-această durere apare prin iritaţia terminaţiilor nervoase de la nivelul pleurei diafragmatice,
determinând două tipuri de dureri  :
-durere de tip nevralgie frenică – cu durere pe marginea trapezului, umărului stâng şi
gâtului
 -durere de tip intercostal cu dureri la nivelul epigastrului, abdomenului superior, în centură
de-a lungul ultimelor spaţii intercostale.
283.FENOMENE POZITIVE IN PARESTEZII
Intepaturile,furnicaturile,amortelile,senzatia de constrictie, senzatie de arsura
284.IN CE BOLI INTESTINALE APAR TULBURARI REUMATISMALE ( 2 EXEMPLE
Boala Crohn, Colita ulceroasa