Subiecte la neurochirurgie:

1. Clasificarea TCC
a.PLAGILE TANGENTIALE nu sunt in mod constant cranio-cerebrale, ele putand
interesa numai scalpul sau scalpul si craniul, dar in anumite imprejurari mecanice un
proiectil cu traiectorie tangentiala poate dilacera scalpul, fractura craniul la modul
cominutiv si depresiv, dura poate ramane intacta sau sa fie perforata de o eschila si
indiferent de existenta sau amploarea fiecareia din aceste leziuni, creierul subiacent
este in mod obisnuit contuzionat.
b. PLAGILE PENETRANTE OARBE: sunt cele mai obisnuite tipuri de plagi cranio-
cerebrale. Se caracterizeaza prin existenta unui singur orificiu, cel de intrare a
agentului vulnerant. In cazul plagilor prin arme de foc , leziunea scalpului si cea
craniana este de tip oficial, in timp ce leziunea cerebrala este predominent de
dilacerare.
c. PLAGILE TRANSIXIANTE foarte rare in timp de pace fac parte in special din
traumatologia de razboi deoarece in marea majoritate din cazuri sunt produse din
proiectile cu foarte mare viteza (gloante, schije)
d. PLAGILE PRIN RICOSARE
e. PLAGILE TRANSVENTRICULARE

2. ETIOPATOGENIA LEZIUNILOR TRAUMATICE -definiti efectul de contralovitura

Leziunile sunt, in principal, exprimate la nivelul suprafetei girilor, dar se pot extinde pe
toata grosimea cortexului si in substanta alba subiacenta;
- leziunile contuzive sunt constituite din
1. focare hemoragice,{leziuni acute}
2. edem perilezional
3. cicatrici galben-maronii.(in leziunile mai vechi)

- Contuzia de contralovitura (“contrecoup contusion”) – apare pe partea opusa zonei

de impact

3. Scala Glasgow

SCALA GLASGOW
1. Deschiderea ochilor puncte
- Deschidere spontană 4
- Deschidere la comandă 3
- Deschidere la stimuli dureroși 2
- Absența deschiderii la stimuli 1
2. Activitate motorie la stimuli dureroși
- Activitate spontană normală 6
- Reacție motorie de apărare 5
- Retragerea membrului stimulat 4
- Răspuns motor în flexie 3
- Răspuns motor în extensie 2
- Absența oricărui răspuns motor 1
3. Răspuns verbal
- Răspuns orientat temporo-spațial 5
- Răspuns confuz 4
- Răspuns inadecvat 3
- Sunete neinteligibile 2
- Lipsa răspunsului 1

4. EVALUARE TCC-grade de severitate

DUPA GRAVITATE
1. Minoră
2. Medie
3. Grava
CONTUZIA CEREBRALĂ MINORĂ
Leziuni de mică amploare, total reversibile:
◼ Vasodilataţie capilară
◼ Mici extravazări sanghine izolate (subpial, în parenchimul cerebral)
◼ Mici hemoragii subarahnoidiene
CLINIC:
◼ Cunoştinţa abolită imediat postimpact câteva minute, ½ oră
◼ Amnezie antero- şi retrogradă
Tulburări vegetative:
◼ Fluctuaţii de puls şi TA
◼ Vărsături
◼ Semne neurologice absente/discrete:
◼ Diplopie
◼ Asimetrie de reflexe miotatice
CONTUZIA CEREBRALĂ MODERATĂ (MEDIE) DIFUZĂ
LEZIUNI parţial reversibile
◼ Turgescenţă a vaselor leptomeningee şi subpiale cu arii de extravazare sanghină
◼ Hemoragii venoase peteşiale difuze sau circumscrise în substanţa albă
◼ CLINIC
◼ dispnee, polipnee
◼ Tahicardie
◼ TA oscilantă/hipertensiune tranzitorie postimpact
Semne neurologice:
◼ Iritaţie meningiană
◼ Sanghinolenţa LCR
◼ Reflexe miotatice scazute/abolite
◼ Reflex plantar în extensie bilateral
:
◼ Cunoştinţa abolită 3-6 ore 2-3 zile
◼ Alterări calitative ale stării de cunoştinţă: tulburări mnezice, anxietate,
hiperemotivitate,somnolenţă, apatie, confuzie
Tulburări vegetative:
◼ Respiratorii
CONTUZIA CEREBRALĂ GRAVĂ
Leziuni vasculare şi parenchimatoase ale creierului:
 ◼ Hemoragii subpiale întinse + dilataţie şi turgescenţă vasculară importantă interesând
una sau ambele emisfere cerebrale
◼ Microhematoame intraparenchimatoase
CLINIC:
◼ Coma ± superficială (I-II)
◼ Alterări calitative ale stării de cunoştinţă:mişcări carfologice, stereotipii
kinetice,mişcări ritmice de grataj, agitaţie psiho-motorie, dezorientare în timp,
sindrom Korsakoff 
◼ Funcţiile vegetative grav alterate:polipnee, tahicardie, hipertimie, pusee de HTA,
vărsături.
◼ Semne neurologice:
◼ Tulburări de tonus şi postură
◼ Hipotonie generalizată, complet areactiv, flacciditate a cefei, hipotonie oculară de
mare gravitate
◼ Rigiditate de decorticare: m. inferioare extensie, m. superioare triplă flexie
◼ Babinski pozitiv
◼ Reflexele abdominale - abolite
◼ Reflexele cremasteriene - abolite
◼ Deviere conjugată a capului şi globilor oculari

5. ETIOPATOGENIA HEMATOMULUI EXTRADURAL

Cauza hematomului extradural este cel mai frecvent o leziune arterială posttraumatică (85%
din cazuri), în mod particular a arterei meningee medii. Aceasta explică predilecția
hematomului extradural pentru fosa temporală, unde dura-mater are aderență minimă
(zona Gerard-Marchand). Mult mai rar, etiologia hematomului extradural este de origine
venoasă (ruptura unui sinus venos) sau osoasă (lacune venoase din diploe) cauzate de un
focar de fractură. Marea majoritate a hematoamelor extradurale se ȋnsoțesc de o fractură a
craniului. Hematomul extradural afectează preponderent sexul masculin și tinerii. Dura
mater fi ind mai greu decolabilă la sugari și la persoanele în vârstă, hematomul extradural
este rar întâlnit la aceste grupe de vȃrstǎ (sub 2 ani sau după 65 de ani).

6. EXAMEN CT IN HEMATOMUL EXTRADURAL

Ex.C.T.-examen de electie poate evidentia intr-un timp foarte scurt leziunea , dimensiunea si
localizarea :temporal,frontal.parietal,occipital sau subtemporal,formele rare bilaterale si cele
localizate in fosa posterioara
• Leziunile cerebrale de insotire(hematomul
subdural,intracerebral,dilacerarea,contuzia,
edemul cerebral)
• Fractura craniana
• Compresiunea pe sistemului ventricular

7. ETIOPATOGENIA HEMATOMULUI SUBDURAL ACUT

Cauza este intotdeauna traumatica , substratul etiologic fiind :
-ruptura unei vene (temporala anterioara sau posterioara , vena emisara , sinusul
longitudinal superior )
- unei artere
-un focar de dilacerare cerebrala

8. EXAMEN CT IN HEMATOMUL SUBDURAL ACUT

Examenul CT cerebral este esential pentru diagnostic , întrucât diagnosticul hematomului
subdural acut nu se poate baza doar pe tabloul clinic.

Examenul CT cerebral evalueaza volumul hematomului , localizarea , efectul de masa si

leziunile asociate . Hematomul subdural acut este evidentiat ca zona hiperdensa, mai putin
uniforma, de obicei concava peste suprafata creierului. Hematomul subdural acut apare sub
forma unei colecții spontan hiperdense, falciforme, dispuse emisferic, cu contururile slab
defi nite, așezată imediat sub calotă, cu sau fara deplasarea liniei mediane contralateral , cu
edem cerebral si e de obicei unilateral.

9. ETIOPATOGENIA HEMATOMULUI SUBDURAL CRONIC

Cauzele hematomului subdural cronic pot fi:
⚫ Traumatism cranio-cerebral uneori minor si neobservat (la pacienti varstnici cu
atrofie cerebrala)
⚫ Hematom subdural acut cu/fara interventie chirurgicala care se cronicizeaza

Hematomul subdural cronic se constituie lent,de la cateva saptamani la cateva luni .

Afecteza varstele extreme: nou-nascut, copil mic si batranii.

10. EXAMEN CT IN HEMATOMUL SUBDURAL CRONIC

Examenul CT cerebral este investigația de elecție, rapidă, ce permite aprecierea localizării,
volumului și efectului de masă produs de colecția sanguină. Examenul CT fara substanta de
contrast evidentiaza o masa hipodensa deasupra convexitatii unei emisfere, dar intre 2 si 6
saptamani dupa sangerarea initiala poate evidentia numai o deplasare a structurilor de pe
linia mediana si o compresiune a ventriculilor laterali.
Examenul CT cu substanta de contrast incarca conturul membranei fibrose ce acopera
colectia sangvina.

11. ENUMERATI TIPURI DE FISTULE LCR

Clasificarea fistulelor LCR:
A. După locul de exteriorizare a LCS:
1. Rhinoliquoree
2. Otoliquoree
3. Plagă cranio-cerebrală
B. După timpul de apariție post-traumatism:
1. Precoce: apariție imediată sau la scurt interval
2. Tardive: apariție la câteva săptămâni sau luni
În practica neuro-traumatologiei majoritatea problemelor sunt puse de leziunile etajului
anterior a bazei craniului.

12. PRINCIPII DE TRATAMENT IN FISTULE LCR

Imediat după traumatism, observarea este cea mai justificată, deoarece majoritatea
fistulelor se închid spontan.Antibioterapia profilactică este controversată, nu s-au
demonstrat diferențe în morbiditatea datorată meningitei între pacienții care au primit și cei
care nu au primit antibiotice. Tratamentul conservator
1. Profilaxia si tratamentul meningitei posttraumatice -Agentul patogen cel mai frecvent
întâlnit este pneumococul(83%), ceea ce impune vaccinarea antipneumococică. -Pacientul va
fi monitorizat clinic și în cazul apariției semnelor de iritație meningeală puncția lombară și
examenul LCR vor alege antibioticul. -Plăgile craniocerebrale și fracturile cu înfundare vor fi
tratate cu antibiotice.
2. Monitorizarea pacientului cu fistulă LCR a. poziție în decubit cu capul ridicat la 30 – 45
grade; b. supraveghere clinică, neurologică și radiologică pentru a depista: deteriorarea
neurologică, apariția semnelor de iritație meningeală, pentru evidențierea aerului
intracranian se efectuează radiografi e de craniu de profi l zilnic c. puncții lombare zilnice sau
montarea unui cateter lombar: 150-200 ml/zi d. reducand productia de LCS prin
administrarea inhibitorilor de anhidraza carbonica (ACETAZOLAMIDA) si a diureticelor, sau
urmarind cresterea resorbtiei prin administrarea de izosorbid-dinitrat.

13. FACTORI DE GRAVITATE IN FISTULE LCR

COMPLICATII :
- meningite, ( pneumococ 83 % )
- leziuni cerebrale, a sinusului frontal, sphenoid, etmoid
- pneumocefalie
-cefaleea persistentã
-rinolicvoreea unilateralã
–febrã

14. FACTORI DE GRAVITATE IN HEMATOAME INTRACRANIENE POSTTRAUMATICE

Evolutia hematomului depinde de mai multi factori: debitul sangerarii, tipul de vas lezat,
sediul leziunii. Astfel, dupa un anumit interval se manifesta fenomenele compresive ale
hematomului si se dezvolta edemul perifocal. Factorii de gravitate sunt hipertensiunea
arteriala, diabetul zaharat, tratamentele abuzive cu trombostop sau aspirina, consumul de
tigarete, alcoolul, trombocitopenia, coagulopatiile, ateroscleroza, epilepsia.

15. DEFINITI SDR HIC

Hipertensiunea intracraniana este un sindrom caracterizat prin simptome clinice si
paraclinice determinate de modificarea raportului normal care se alfa intre continut si
continator la nivelul craniului.
Este un complex simptomatic care apare:
-ca urmare a cresterii volumului continutului intracranian peste limitele de toleranta ale
cutiei craniene
-AVC, traumatisme, contuzii, hematom, tumori, abcese, chisturi.
PIC val N= 80-150mmHg

16. EXPLORARI PARACLINICE HIC

Diagnosticul este precizat de o serie de examene paraclinice:
- radiografia craniana simpla (modificarea seii turcesti, amprente digitale, dehiscenta
suturilor, calcificari intratumorale),
- electroencefalografia (pune in evidenta leziunea si uneori o localizeaza)
- Ventriculografia (insuflarea ventriculara cu aer prin gauri de trepan), practicata
preoperator, precizeaza diagnosticul topografic
- Angiografia cerebrala(injectarea cu substante de contrast a vaselor cerebrale) evidentiaza
tumorile cerebral
- IRM
-CT - edem cerebral- leziune care produce efectul de masa
-examen Fund de ochi - staza papilara
- monitorizarea P.I.C. cu cateter intracranian

17. ENUMERATI CONTRAINDICATIILE PUNCTIEI LOMBARE

Contraindicațiile pentru puncția lombară sunt reprezentate de:
- Sindrom de hipertensiune intracraniana( risc de angajare uncala)
- Coagulopatii
- Trombocitopenii
- Infectii cutanate la locul de punctie
- Abcese paravertebrale
- Deformare vertebrala severa- cifoza, scolioza, daca medicul nu are experienta

18. ENUMERATI TIPURI HISTOLOGICE DE TUMORI CEREBRALE

● GLIOM/OLIGODENROGLIOM din tesutul glial
● MENINGIOM din meninge
● NEURINOM din teaca nervilor cranieni
● EPENDIMOM din ependim
● ADENOM din adenohipofiza
● PINEALOM din glanda pineala
● ALTE TIPURI(limfom,melanom,germinom)

19. ENUMERATI PRINCIPII DE TRATAMENT IN TUMORI CEREBRALE

Principalele modalitati de tratament sunt:
● Tratament chirurgical -exereza totala,
-subtotala,biopsie
-sunt
● Radiochirurgie: stereotaxie,gama knife
● Radioterapie conventionala,brahiterapie
● Chimioterapie cu citostatice:mono/poli
● Medicatie..suportiva: antiepileptice,dexa,manitol,furosemid
● M.simptomatica: cefalee,varsaturi,tranzit,c.v.,respiratorii , decontracturante
Medicatie neuroprotectoare:actovegin cerebrolisin,piracetam

20. ENUMERATI PRINCIPII DE TRATAMENT MEDICAMENTOS IN HIC

● Tratamentul edemului cerebral(cortizon.manitol,diuretice)
● Tratamentul chirurgical
● Monitorizarea presiunii intracraniene eventual drenaj ventricular extern
● Alte indicatii de tratament vizeaza: combaterea hipercapniei,tulb.metabolice
hidroelectrolitice,infectiile etc
 Edemul cerebral acut vasogenic (edem peritumoral) - corticoterapie : HCC 50-150
mg/24h sau - DEXAMETAZONA 0,2-0,4 mg/kg/24h
Edem cerebral citotoxic - solutii hiperosmolare ,Procedee de drenaj LCR (hidrocefalii
obstructive) , Craniectomii (craniostenoze)

21. DEFINITI PLAGA CRANIO-CEREBRALA

Plaga este o lipsa de continuitate a pielii, mucoaselor si a tesuturilor subiacente, produsa in
urma actiunii unor agenti traumatici: fizici, chimici sau mecanici . Se produce prin actiune
directa ( apar leziuni traumatice, pacientul e lovit de obiecte contondente sau proiectil)
sau prin actiune indirecta (pacientul cade astfel apare plaga, fractura si leziune cerebrala);
- Acestea sunt intalnite in traumatisme cranio-cerebrale inchise (echimoze, hematoame,
esco-riatii), si mai ales in cele deschise - plagi chiar daca intereseaza numai epidermul si
dermul.

22. DEFINITI HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANA

Hemoragia subarahnoidiana reprezinta patrunderea sangelui in spatiul subarahnoidian
(spatiul dintre foitele meningeale pia mater si arahnoida care invelesc SNC), responsabile de
cca 10 % din accidentele vasculare cerebrale, apare in special la tineri in ,,plina sanatate”, ca
urmare a ruperii unui anevrism cerebral sau malformatii arterio-venoase, tulburari de
coagulare, tratament anticoagulant,HTA si care reprezinta o urgenta medicala cu mortalitate
ridicata (adesea supravietuitorii raman cu tulburari neurologice si cognitive).

23. ENUMERATI TIPURI DE ANEVRISME CEREBRALE

Anevrismele se clasifică în funcţie de mai multe criterii:
- tipul histologic al leziunii peretelui arterial
- frecvenţă
- localizare,
-marime
- dupa forma: saculare, fuziforme
Dupa forma anevrismele pot fi:
1) Sub forma de balonas sau de sac(saculare)
-cele mai comune reprezinta 97% din totalul leziunilor
-pot fi de origine malformartiva sau degenerativa.
2) fuziforme
- mai rare putind avea mai multe etiologii:
- infecţioasă : bacteriene, micotice, tuberculoase, sifilitice, etc.
- anevrismele disecante asociate cu disecţia arterială spontana
Dupa marime anevrismele sunt:
1) anevrisme mici cu dimensiuni între 15-20 mm
2) anevrisme mari cu dimensiuni între 20-30 mm
3) anevrisme gigante cu dimensiuni peste 30 mm. Cele mari şi gigante se asociază cu
prezenţa de trombi intra-anevrismali şi a diferitelor grade de remanieri ateromatoase sau
proliferative ale peretelui anevrismal.
Dupa frecventa si tipul histologic al leziunii peretelui arterial:
- anevrisme saculare de origine degenerativa sau malformativa -97% (cele mai comune)
-anevrisme rare (saculare/ fuziforme):
- anevrisme insamantate infectios: micotice, tuberculoase, sifilitice, anevrisme disecante,
anevrisme posttraumatice, anevrisme asociate unor colagenoze, anevrisme grefate pe
megadolicoartere, anevrisme asociate malformatiilor vasculare cerebrale
Dupa localizare: anevrisme in portiunea anterioara a poligonului Willis (92%), anevrismele
sistemului vertebro-bazilar (8%)

24. ENUMERATI MODALITATI TERAPEUTICE IN ANEVRISME CEREBRALE

Tratamentul anevrismelor este chirurgical şi medical.
Opţiunea terapeutică se face în funcţie de mai multe criterii:
-starea neurologică a pacientului,
- anatomia anevrismului,
- abilitatea neurochirurgului,
- prezenţa altor metode alternative,
- evaluarea raţională a raportului risc - beneficiu în condiţiile aprecierii istoriei naturale a
bolii.
Tratament medical pre si postoperator cuprinde mijloace si masuri menite sa :
-sustina functiile vitale ale pacientului
-sa combata HTA severa astfel incat fluxul de sange sa poata compensa arterele spastice.
- sa combata vasospasmul.
Vasospasmul conduce la simptome care mimeaza atacul vascular (stroke), prin
vasoconstrictia arterelor afectate si iritatia datorata sangelui revarsat prin ruptura
anevrismului. Vasospasmul beneficiaza de tratament medicamentos si de angioplastie.

-corecteze tarele biologice preexistente

-previna complicatiile generale cauzate de suferinta cerebrala
-asigurarea hipervolemiei
Tratament chirurgical:
-tehnici endovasculare paleative: ocluzia sacului anevrismal cu spire metalice, baloane
detasabile, efectuate pe cale endoluminala sub control angiografic radiologic (pt. anevrisme
mici cu colete inguste ce nu au putut fi clipate prin chirurgie deschisa/pacient cu varsta
inaintata/stare neurologica grava) ,
- embolizarea anevrismului nu este inca accesibila in regim de urgenta
-curativ: cliparea transversala a coletului anevrismal si excluderea sa din circulatie precoce la
48-96 ore de la ruptura/14 zile de la ruptura, dupa depasirea per. clinice de vasospasm

25. ENUMERATI FACTORII DE GRAVITATE IN EVOLUTIA HEMORAGIEI CEREBRALE

COMPLICATII
Locale:
• Resangerare – precoce si tardiva
• Edemul si necroza ischemica;
• Hidrocefalia secundara inundatiei ventriculare;
• Crize epileptice;
• HIC;
Generale:
• Infectii pulmonare;
• Tromboza venoasa profunda;
• TEP;
 • Leziuni de decubit

26. ELEMENTE DE URMARIT LA EXAMEN CT LA UN BOLNAV CU HEMATOM INTRACEREBRAL

PRIMAR – HEMORAGIE CEREBRALA
Arata –tipul lezional/hemoragie/hematom
-localizarea/multiplicitatea singerarii
-dimensiunile
-efectul de masa

27. TERAPEUTICA LA BOLNAV CU HEMORAGIE CEREBRALA

Bolnavul cu hemoragie cerebrala reprezinta o urgenta chirurgicala de grad 0 si el trebuie sa
fie:
- Intubat si ventilat
- Perfuzat
- Monitorizat cardiovascular( EKG, TA)
- Sonda urinara
- Investigatii de laborator de urgenta( hemoglobina, hematocrit, glicemie, uree,
creatinina, hemoleucograma, Tc, Ts, rezerva alcalina, electrolitii)
Efectuarea examenului neurologic si a examenului CT + angiografie trebuie realizate in
primele 30 de minute de la prezentarea la camera de garda. Ulterior bolnavul va fi dirijat
spre sala de operatii pentru interventia chirurgicala.
Principii de tratament:
1.Tratament Simptomatic
- cefalee, varsaturi, agitatie psiho-motorie, etc.(ANTIALGICE,ANTIEMETICE,SEDARE)
2. Tratament Patogenic
- edem cerebral ( Manitol 1-1,5 g/kg, diuretice
- crize ( tratament anticritic, fenitoin, diazepam
- HTA ( hipotensoare, nu se coboara bruscTA, alteori trebuie coborata rapid, nitroprusiat
de sodiu ,nitroglicerina,labetalol
-INFECTIE (ANTIBIOTICE UNEORI IN DOZE MARI)
- tratament anticoagulant (doar sub control C.T. HEPARINA 800-1400 U continuat
ulterior minimum 6 luni
-hidratare, diureza (in functie de valorile ureei si creatininei)

3. Alte posibilitati terapeutice

- factori neurotrofici: Cerebrolysin- antioxidanti: Milgamma, Thiogamma
-interventie neurochirurgicala(trombectomie)

28. DEFINITI HIDROCEFALIA INTERNA, ENUMERATI PRINCIPII DE TRATAMENT

Hidrocefalia interna reprezinta cresterea cantitatii si a acumularii de LCR in cavitatile
anatomice intracraniene(ventriculi cerebrali,spatiul subarahnoidian),avand drept consecinta
dilatarea acestor cavitati lichidiene in detrimentul substantei cerebrale.
Tratament:
1.Tratement preventiv: vizeaza limitarea sangerarii intracraniene si consecintele ei prin
drenaje externe,punctii lombare,lavajul intraoperator al cisternelor
2.Tratamentul cauzei: indepartatrea obstacolului(excizia tumorilor responsabile)sau
repermeabilizarea unor structuri care in afara prezentei obstacolelor sunt
permeabile(plafonul ventriculului IV)
3.Derivatiile extratecale ale LCS: drenaj ventricular extern controlat,drenaj ventriculo –
peritoneal,drenaj ventriculo-atrial
4.Derivatiile intratecale ale LCS: ventriculostomie practicata endoscopic in planseul
ventriculului III,urmarindu-se restabilirea unei comunicatii intre sistemul lichidian
intraventricular si cel subarahnoidian
5.Tratamentul medical: vizeaza stoparea evolutiei hidrocefaliei,reducand productia de LCS
prin administrarea inhibitorilor de anhidraza carbonica(acetazolamida) si a diureticelor; sau
urmarind cresterea resorbtiei prin administrarea de izosorbid-dinitrat.
Indicatiile tratamentului medical: -infectiile shunturilor care impun indepartarea
lor,urmarindu-se controlul hidrocefaliei pana la urmatoarea interventie de derivatie
-tratamentul simptomatic al hidrocefaliei secundare hemoragiilor subarahnoidien.

29. ENUMERATI SEMNE GENERALE IN HERNIA DE DISC

Simptomul principal al herniei de disc este durerea lombara cu debut brusc si
iradiere specifica descendent pe traiectul radacinii nervoase afectate, cu limitare severa a
miscarilor si afectarea sensibilitatii în dermatomul corespunzator.
- durerea radiculara este agravata de efort fizic ,contractura abdominala, agravata la
miscare, de tuse, stranut, defecatie;
- compresiunea jugularelor( semnul naffziger) ;
- flexia capului, manevrele de extensie a sciaticului (semnul Lesseque)
- durerea ameliorata la repaus.
- parestezii(amorteli,furnicaturi), senzatie de picioare reci.
- durere la elongatie
- durere controlaterala la elongatie (Lassegue controlateral)
- modificarea reflexelor
- tulburari senzitive

30. ENUMERATI SIMPTOMELE NEUROLOGICE IN HERNIA DE DISC L4

În absenţa deficitului motor, mersul este posibil, pe vârfuri şi călcâie.
Pareza extensorului propriu al halucelui denotă o leziune radiculară L5. Sensibilitatea se
examinează în dermatoamele corespunzătoare. Verificarea sensibilităţii perineului şi
organelor genitale este obligatorie. Reflexele osteotendinoase nu sunt patognomonice
pentru rădăcina L5; suferinţa rădăcinii S1 produce alterarea reflexului achilian şi reflex
medio-plantar.
Semnul Lasegue se notează de la 0 la 90 grade, sub 20 grade indicând o leziune radiculară
severă. În final, se vor evalua musculatura abdominală, a feselor şi a coapselor, urmărindu-se
depistarea amiotrofiilor şi tulburărilor trofice. Examinarea şoldurilor şi a articulațiilor coxo-
femurale este obligatorie pentru excluderea unei patologii asociate ce poate genera o
sciatică nondiscală
Semne neurologice: semne de compresiune, iradiere în membrele inferioare bilateral sau in
“basculă”, modificări ROT, parestezii, pareze, anestezie “înșa”, retenție urinară
-sciatica L5:prin hernie de disc L4-L5 da dureri in regiune lombo-sacrata,urmeaza traiectul
membrului sciatic la nivelul fesei,coboara de-a lungul fesei posterioare a coapsei,pe fata
externa a gambei si la nivelul maleolei externe trece pe fata dorsala a piciorului catre haluce
Tulburarile neurologice intalnite sunt:
1.Parestezii bine delimitate,
2.Contractura musculara paravertebrala
3.Scolioza lombara ; directa si indirecta
Scolioza lombara este mai freventa in cazul L4-L5.

31. ENUMERATI SEMNE NEUROLOGICE IN HERNIA DE DISC L5

În absenţa deficitului motor, mersul este posibil, pe vârfuri şi călcâie.
Musculatura antero-externă a gambei depinde de rădăcina L5, iar tricepsul sural depinde de
rădăcina S1. Pareza extensorului propriu al halucelui denotă o leziune radiculară L5.
Sensibilitatea se examinează în dermatoamele corespunzătoare. Verificarea sensibilităţii
perineului şi organelor genitale este obligatorie. Reflexele osteotendinoase nu sunt
patognomonice pentru rădăcina L5; suferinţa rădăcinii S1 produce alterarea reflexului
achilian şi reflex medio-plantar.
Semnul Lasegue se notează de la 0 la 90 grade, sub 20 grade indicând o leziune radiculară
severă. În final, se vor evalua musculatura abdominală, a feselor şi a coapselor, urmărindu-se
depistarea amiotrofiilor şi tulburărilor trofice. Examinarea şoldurilor şi a articulațiilor coxo-
femurale este obligatorie pentru excluderea unei patologii asociate ce poate genera o
sciatică nondiscala.
Semne neurologice: semne de compresiune, iradiere în membrele inferioare bilateral sau in
“basculă”, modificări ROT, parestezii, pareze, anestezie “înșa”, retenție urinară -sciatica
L5:prin hernie de disc L4-L5 da dureri in regiune lombo-sacrata,urmeaza traiectul membrului
sciatic la nivelul fesei,coboara de-a lungul fesei posterioare a coapsei,pe fata externa a
gambei si la nivelul maleolei externe trece pe fata dorsala a piciorului catre haluce.
32. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL IN HERNIA DE DISC
Diagnosticul diferential se face cu:
• Sindromul dureros lombar de alte cauze(bilio-pancreatic, renale)
• Afectiuni reumatismale
• artrite (durere agravata de repaus si ameliorata de efort fizic, intensificata nocturn) –
spondilita anchilozanta, sacroileita
• artroze (durere mecanica agravata de activitatea fizica si ameliorata în repaus) -
spondilartroza
• tumori (osteosarcoame, angioame, metastaze)
• morb Pott lombar
• spondilolistezis
• stenoza de canal lombar
• patologie a spatiului epidural (hematoame, procese infectioase, tumori)
• boli neurologice (neurinoame, ependimoame, scleroza multipla, scleroza laterala
amiotrofica)
• abces/flegmon ischiorectal.

33. TRATAMENT MEDICAL – PRINCIPII IN HERNIA DE DISC LOMBARA

Tratament paleativ
• repaus la pat pe un plan tare timp de 7-10 zile
• evitarea ridicarii de greutati sau a miscarilor de torsiune
• scadere ponderala la persoanele obeze
• folosirea de orteze
 • fiziokinetoterapie
- tratament balnear.
Tratament medicamentos obiective :
- controlul durerii si combaterea contracturii musculare.
Circa 80% dintre herniile de disc se pot ameliora prin tratament medicamentos.
Tratamentul medicamentos de baza se face cu antiinflamatorii nesteroidiene (AINS):
• -indometacin drg 75 mg/zi sau supozitoare 100-150 mg/zi
• -diclofenac drg sau supozitoare 50-100 mg/zi
• -ketoprofen tb 100-150 mg/zi
• -fenilbutazona supozitoare 400-600 mg/zi
• -ketoprofen tb 100-150 mg/zi
• analgezice (paracetamol, tramadol, meperidina, pentazocina)
• decontracturante(diazepam, clorzoxazon, mydocalm, muscalm)
• corticosteroizi (infiltratii paravertebrale, injectii epidurale sau peridurale, per oral în
formele hiperalgice sau cu deficit motor)
• miorelaxante (midocalm, baclofen – Lioresal, Myolastan)
• sedative în formele hiperalgice (diazepam, clorpromazina).
Tratament neurochirugical-indicatii
-formele hiperalgice, radiculonevritice,
- simptomatologie refractara dupa 3 saptamâni tratament,
- deficit motor, care nu se amelioreaza dupa 1-2 zile de tratament
- în cazul etiologiei tumorale.
Indicatia chirurgicala de urgenta se impune în sindromul de coada de cal.
Modalitati de tratament chirurgical
• laminotomia si laminectomia decompresiva
• nucleotomia percutana (cu ajutorul unei sonde cu unde de radiofrecventa se reface
consistenta discului)
• microdiscectomia
• discectomia artroscopica
• discectomie percutana
• alte proceduri minim-invazive (terapia electrotermica, discectomie cu laser).

34. DEFINITI SINDROMUL DE COADA DE CAL

Coada de cal - reprezinta ansamblul de radacini nervoase amplasate sub conul medular,
compresia ori imflamatia acestora generand durere, alterand reflexele si reducand forta si
senzitivitatea.
Este definit prin apariţia de tulburări sfincteriene asociate cu tulburări sensitive ale
perineului şi
deficit motor, ce poate fi uni sau bilateral. Suferinţa radiculară este extinsă, afectând
rădăcinile cozii de cal.
Substratul anatomic al acestei forme clinice este reprezentat de herniile mediane,
exteriorizate masiv în canalul rahidian. Chiar şi în cazul unei intervenţii chirurgicale de
urgenţă, prognosticul funcţional este rezervat

35. ENUMERATI TIPURI DE SUPURATII INTRACRANIENE

CLASIFICAREA supuratiilor intracraniene dupa sediul lor:
-Abces cerebral - colectie purulenta localizata in parenchimul cerebral
-Abces extradural - colectie localizata intre dura mater si os
-Empiemul subdural - colectie purulenta localizata in spatiul subdural

36. ENUMERATI TIPURI TOPOGRAFICE DE ABCESE CEREBRALE

● CLASIFICARE: In functie de sursa de infectie si de modul de propagare a infectiei pot
fi:
✔ Adiacente:
• Otogene- cu punct de plecare din focarele de ostomastoidita
care se localizeaza in lobul temporal si mai rar in lobul
cerebelos adiacent stancii temporale.

• Rinogene-se localizeaza in lobii frontali adiacenti focarelor

septice de etmoidita sau sinusita frontala

✔ Metastatice- sunt secundare unor procese infectioase situate la

distanta: Infectii bronhopulmonare; Endocardite/cardiopatii cianogene
cu sunt dr-stga; Furunculoza; Abcese dentare; Abcese hepatice;
Septicemii; La acestea se poate adauga si o imunitate scazuta
✔ Post traumatice-apar in urma infectiei directe prin plagile
craniocerebrale penetrante; Pneumocefalia si fistula LCR pot favoriza
formarea de abcese; Pot aparea la distanta in timp de la traumatism
Pot contine si corpi straini;
✔ Post operatorii- Apar in urma infectiei voletului operator(0-20%);
Datorate si utilizarii de material textil sau hemoastatic; Interventii cu o
durata peste 4 ore; Interventii in conditii de urgenta; Reinterventii
Prezentei fistulei LCR; Infectie in patul operator(ex.infectia membranelor unui hematom
subdural cronic dat.pneumocefaliei); Diferite manevre chirurgicale(punctii locale,endoscopie
,stereotaxie);
Virsta,corticoterapie prelungita

37. ENUMERATI AVANTAJELE EXAMENULUI RMN IN DIAGNOSTICUL HERNIEI DE DISC

LOMBAR
Ex.R.M.N.-de electie oferind multiple informatii legate de:marimea discului herniat,
pozitionarea sa, aspectul cicatricei duro-radiculare,oteodiscitei,listezisul.permite
reconstructia cu obtinerea de imagini in diferite sectiuni:tranversale ,sagitale,axiale
Se poate utiliza substanta de contrast cu marirea fiabilitatii examinarii

38. DEFINITI efectul de masa

Volumul PIC cu compresia substantei cerebrale si a ventriculilor cerebrali, "umflarea"
creierului cu afectarea vascularizatiei cu scaderea perfuziei vasculare, cu aparitia edemului
cerebral.

39. ENUMERATI MODIFICARILE FO IN HIC

Ex FO este util in depistarea HIC. Apare edemul papilar, caracterizat astfel:
- in faza de debut: papila optica isi pierde conturul, usor proeminenta, hiperemica
- in faza florida: papila hiperemica, foarte proeminenta, dispare excavatia fiziologica, apar
hemoragii si dilatatii venoase
- in faza tardiva, de atrofie optica secundara: edemul dispare, papila devine alb-cenusie, cu
margini sters

40. DEFINITI SDR CEREBRO-METASTATIC CEREBRAL

sindr. meningian discret –poate aparea precoce, in 2/3 din cazuri indica localizarea
superficiala a tumorii metastatice care irita meningele
semne neurologice de focar:
-simptome de iritatie (crize jacksoniene de diferite tipuri, crize de epilepsie generalizate)
-simptome de deficit (hemipareza, afazie, hemianopsie)
*datorita edemului cerebral pot avea o evolutie mai rapida decat in alte procese tumorale
simptome psihice:
- apatie
- Astenie intelectuala
-episoade confuzionale
stari delirante, halucinatii
-aceste simptome apar pr fondul edemului cerebral peritumoral care e mai mare fata de
dimensiunea tumorii metastatice
-evolutia sindromului clinic cerebrometastazic e rapid progresiva

41. ENUMRATI PRIMELE 2 ORGANE CARE POT GENERA METASTAZE CEREBRALE LA BARBAT
La barbati incidenta mai mare a metstazelor cu punct de plecare tumori bronho-pulmonare
82,8%,sarcoame 91%.
Cele 2 organe principale care pot genera metastaze cerebrale sunt: plamanii si prostata
-cancerul bronho-pulmonar -cancerul renal ,digestiv si de prostata
Metastazele cerebrale apar în special în cancerul pulmonar şi cancerul de sân, însă pot
apărea şi în cancerul de rinichi sau în melanom(cancer de piele)

42. PRINCIPII DE TRATAMENT IN METASTAZELE CEREBRALE

Atitudinea terapeutică ȋn metastazele cerebrale variază în funcţie de numǎrul metastazelor,
de starea generalǎ și neurologicǎ a pacientului și de speranța sa de viațǎ. Tratamentul este
multimodal și combinǎ exereza chirurgicalǎ, radioterapia și chimioterapia. Biopsia
stereotacticǎ și radiochirurgia Gamma-knife pot juca de asemenea un rol important ȋn
managementul diagnostic și terapeutic.
Tratamentul medicamentos
- antiedematos - corticoterapie, diuretice, manitol 20%
- anticonvulsivant - la cei ce au prezentat convulsii
1. Tratamentul chirurgical are indicații relative
• metastazele cerebrale unice, localizate
• metastazele cu localizare accesibilă la care nu există riscuri vitale sau funcționale;
• cancerul primitiv este sub control;
Se recomanda ca initial sa fie indepartata tumora primara apoi cea metastatica
Indicatiile exerezei chirurgicale:
-leziuni unice > 3 cm
-boala sistemica controlata si/sau limitata
-scorul Karnofsky >70
-o leziune simptomatica asociata cu multiple leziuni asimptomatice
• Actul operator trebuie precedat de investigarea bolnavului adm corticoterapiei
pentru a combate edemul cerebral
• Se recomanda ablatia tumorii metastatice in totalitate eventual si zona din jurul
tumorii “ plaja necrotica peritumorala”
2 RADIOTERAPIA
✔ standardul de tratament al metastazelor cerebrale;
✔ iradierea se face pe întregul encefal, pentru îmbunatațirea statusului neurologic,
ameliorarea durerilor de cap, a tulburărilor motorii sau psihice;
✔ rata de răspuns este între 70-90% iar rata recaderilor la un an este de 35%.
RADIOCHIRURGIA
✔ administrarea unei doze mare unică de iradierea unei ținte bine definite;
- este o procedură terapeutică eficace, minim invazivă, pentru metastazele de mici
dimensiuni.

Radiochirurgia stereotacticǎ Gamma-knife este indicatǎ ȋn special ȋn metastazele multiple

neoperabile, combinatǎ cu radioterapia convenționalǎ. Ȋn felul acesta se poate obține un
control mai bun al metastazelor.
3.Chimioterapia
Schemele clasice de chimioterapie se bazează pe administrarea de nitrozouree (CCNU,
BCNU). Un agent citostatic nou apǎrut este bevacizumabul (Avastin) care are acțiune
antiangiogeneticǎ pe vasele de neoformație și care poate prelungi supraviețuirea
pacientului.

43. ENUMERATI PRINCIPIILE DE TRATAMENT IN PLAGILE SIMPLE DE LA NIVELUL

SCALIPULUI
- degajarea plagii: se scot hainele care acopera plaga; daca aceasta este intr-o zona acoperita
de par, se va incerca indepartarea parului
- dezinfectarea mainilor salvatorului (acolo unde este posibil) prin spalarea cu apa si sapun,
urmata eventual de clatirea cu alcool
- curatarea si dezinfectarea tegumentelor din jurul plagii: cu un tampon cu apa si sapun sau
un dezinfectant (apa oxigenata, rivanol, iod, betadina, alcool sanitar)
- curatarea sau dezinfectarea plagii: degresare(eter,alcool),badijonare cu iod
-Radiografie craniana
-Examen neurologic
-Respectarea riguroasa a regulilor de asepsie si antisepsie
-Plagi neinfectate(mai putin de 6 ore)sutura per primar
-Plagile mai vechi de 6 ore/infectate aseptizare,sutura per secundar

44. SEMNE CLINICE “DE FOCAR NEUROLOGIC” LA EXAMINAREA UNUI BOLNAV

COMATOS
Tipuri de alterare a ritmului respirator în comă:
-respiraţia Cheyne Stokes- are perioade de apnee prelungită, apare în leziuni emisferice, în
tulburări metabolice
-respiraţia Kussmaul- profundă şi rapidă, apare în leziuni ponto-mezencefalice, în acidoză
-respiraţia cu tahipnee, sacadată, superficială în come metabolice şi toxice
-respiraţia Biot ataxică, ce prezintă apnee de 1-3 sec la sfârşitul inspirului, apare în leziuni
bulbare, anunţă stopul respirator
Examenul bolnavului comatos:
1.Examenul ochilor
-pleoape închise prin hipotonia muşchiului ridicător al pleoapei superioare şi printr-un grad
de contractură în muşchiul orbicular.
-ocluzia incompletă a pleoapei poate indica afectarea nervului facial
-clipirea la ameninţare indică menţinerea unei oarecare activităţi corticale
-se examinează reflexul cohleo-palpebral, nazo-palpebral, cornean- cu care se verifică
integritatea punţii
2.Examenul pupilelor
Pupilele au dimensiuni normale 2-4 mm prin activitatea a două sisteme antagoniste:
-sistemul iridoconstrictor PS din nervul III, cu nucleul Edinger Westphal din mezencefal
-sistemul iridodilatator S, din hipotalamus- TC- măduva spinării, de unde fibrele pupilare ies
din nevrax prin rădăcinile D1 şi D2, se alătură S cervical, ajung în plexul simpatic
pericarotidian, apoi la muşchii pupilari.
a. Midriaza areactivă homolaterală, prin leziunea nervului III
b. Mioză cu reflex fotomotor prezent, prin leziuni a S la nivelul hipotalamusului
c. Midriază moderată cu abolirea RFM, prin leziuni de tegment mezencefalic
d. Mioză punctiformă, prin leziuni ale tegmentului pontin, cu afectarea S descendent
e. Pupile egale şi reactive în come metabolice, cu excepţia intoxicaţiei cu substanţe
organofosforice, anticolinergice, care evoluează cu midriază bilaterală.
3. Examinarea motilităţii oculare
Pierderea paralelismului globilor oculari în plan:
-orizontal-arată pareze de nerv III sau VI
-vertical, cu deviere oblică a globilor oculari- skew deviation, arată leziuni în TC
-deviere conjugată a globilor oculari :
*de partea opusă hemiplegiei- indică o leziune homolaterală devierii, deasupra punţii
*de partea leziunii- arată o leziune pontină controlaterală devierii
-mişcări conjugate ale globilor oculari:
*bobbingul ocular- sacade de privire în jos, arată leziuni pontine
*opsoclonus- sacade rapide, în orice direcţie,
conjugate, care arată leziuni ale trunchiului cerebral şi ale cerebelului
*reflexul oculo-cefalic, al ochilor de păpuşă- în mod normal, în mişcarea de
lateralităţii a extremităţii cefalice, globii oculari rămân pe linia mediană. În caz de alterare a
reflexului, globii oculari urmează extremitatea cefalică.

45. DESCRIETI PRINCIPALELE ETAPE DE URMAT IN CADRUL PROTOCOLULUI DE URGENTA

APLICAT PACIETULUI TRAUMATIZAT
Obiectivele principale ale echipei de trauma sunt:
• Ierarhizarea leziunilor in functie de impactul lor vital
• Resuscitarea si stabilizarea functiilor vitale
• Abordarea se face pe baza prezumtiei celei mai grave leziuni, cu respec-tarea ariilor vitale;
acestea trebuie rapid tratate, fara a astepta confir-marea paraclinica a diagnosticului
• Leziunile trebuie tratate concomitent cu stabilirea diagnosticului si mo-nitorizare;
monitorizarea este continua, crescand rapid in invazivitate
• Reevaluarea este continua deasemenea, avand in vedere ca aceste lezi-uni se pot modifica
in dinamica.