1

ANALIZA
MEDICAMENTULUI
 2

Obiectivele Analizei medicamentului

formarea gândirii în metodologia de

analiză şi control a substanţelor
medicamentoase şi a formelor farmaceutice
în care acestea sunt condiţionate

dobândirea abilităţilor practice necesare

acestei analize
 3

Analiza medicamentului. Bibliografie

1. Bojiţă, M., Roman, L., Săndulescu, R., Oprean, R., Analiza şi
controlul medicamentelor, vol. 1., Editura Intelcredo, Deva, 2002
2. Bojiţă, M., Roman, L., Săndulescu, R., Oprean, R., Analiza şi
controlul medicamentelor, vol. 2., Editura Intelcredo, Deva, 2003
3. Szabadai Z., Sbârcea L., Udrescu, L., Analiza fizică şi chimică a
medicamentului, Editura Victor Babeş, Timişoara, 2016
4. Szabadai, Z., Bazele fizico-chimice ale metodelor de control
analitic al medicamentelor, vol. I., II Editura Mirton, Timişoara,
2004, 2005
5. Monciu CM et al. Analiza chimică în controlul medicamentului,
Editura Medicală, Bucureşti, 2005
6. *** Farmacopeea Română, Ed. X., Editura Medicală, 1993
7. Imre S., Muntean D.L., Principii ale Analizei medicamentului,
Editura University Press, Tirgu-Mureș, 2006
 4

Analiza medicamentului.
Controlul calităţii
medicamentului.

ETAPE. METODE UTILIZATE.

 5

Obiectivele cursului
• După parcurgerea cursului studentul va şti:

▫ să precizeze importanţa controlului de calitate a

medicamentului
▫ să definească noţiunile de lot şi serie
▫ să identifice regulile specifice de prelevare a
probelor în vederea analizării, în conformitate cu
prevederile FR X
▫ să precizeze metodele analitice de separare, de
caracterizare şi de determinare cantitativă utilizate
în controlul şi analiza medicamentului
 6

Calitatea medicamentului

• Medicamentul trebuie să corespundă scopului

pentru care a fost conceput, să fie în
conformitate cu autorizaţia de punere pe
piaţă şi să nu expună pacienţii nici unui risc
datorat deficienţelor privind siguranţa,
calitatea şi eficacitatea acestuia.
 7

Calitatea medicamentului
Importanţă
https://www.youtube.com/watch?
v=IIu4D_nSYwU

https://www.youtube.com/watch
?v=bikLuimOQwk
 8

Calitatea medicamentului. Importanţă

TALIDOMIDA
 9

Calitatea medicamentului
▪ totalitatea caracteristicilor medicamentului în
legătură cu posibilitatea de a satisface necesităţile
stabilite şi presupuse

▪ conformitatea lui cu toate condiţiile de producere,

indicatorii şi caracteristicile prezentate la etapa de
înegistrare şi cu proprietăţile prevazute în
documentaţia de înregistrare

▪ medicamentul folosit conform instrucţiunilor asigură

eficacitate şi siguranţă, iar calitatea lui trebuie
GARANTATĂ
 10

Controlul calității medicamentului

▪ România:
▪ Institutul de Stat pentru Controlul Medicamentelor
şi Cercetării Farmaceutice (ICSMCF)

▪ Institutul de Cercetări Chimico-farmaceutice (ICCF)

▪ Laboratoare de analiză şi control

▪ Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) infiinţată

pe baza OG Nr 125/1998
 11

Calitatea medicamentului

▪ controlul calităţii medicamentelor

▪ buna practică de fabricaţie intercondiţionare
▪ asigurarea calităţii medicamentelor

▪ Asigurarea calităţii medicamentelor

▪ ansamblu de măsuri care urmăreşte obţinerea de
produse corespunzătoare scopului pentru care au
fost concepute

ANM – Ghid privind buna practică de fabricaţie pentru medicamentele de uz uman

 12

Asigurarea calităţii medicamentelor

• conceperea şi producerea medicamentelor în conformitate
cu cerinţele bunei practici de fabricaţie şi ale bunei practici
de laborator
• descrierea clară a operaţiilor de producţie şi control şi
respectarea bunei practici de fabricaţie
• existenţa reglementărilor privind fabricarea, aprovizionarea
şi folosirea materiilor prime şi materialelor de ambalare
corecte
• efectuarea controalelor necesare pentru produse
intermediare
• fabricarea şi controlul produselor finite în conformitate cu
procedurile stabilite

ANM – Ghid privind buna practică de fabricaţie pentru medicamentele de uz uman

 13

Buna practică de farbricaţie (BPF)

▪ parte a sistemului de asigurare a calităţii care
garantează că produsele sunt fabricate şi controlate
consecvent după standarde de calitate
• Cerinţe
• definirea clară a proceselor de fabricaţie şi revizuirea lor
sistematică
• validarea etapelor procesului de fabricaţie
• personal calificat şi instruit corespunzător
• echipamente, materiale, recipiente, etichete corespunzătoare
• proceduri şi instrucţiuni aprobate
• … (ANM)

ANM – Ghid privind buna practică de fabricaţie pentru medicamentele de uz uman

 14

Controlul calităţii medicamentelor

▪ partea din BPF care se ocupă de prelevarea probelor,
testare şi de procedurile de organizare, documentare şi
eliberare care garantează că testele necesare au fost
efectuate, iar produsele finite nu sunt eliberate spre
vânzare sau distribuţie decât după ce calitatea lor a fost
declarată corespunzătoare
• prelevarea conform metodelor aprobate a fiecărui tip de
produs testat (materii prime, materiale de ambalare, produse
intermediare, finite)
• validarea metodelor de testare
• obligativitatea păstrării probelor de referinţă care să permită
o evaluare ulterioară
• …
ANM – Ghid privind buna practică de fabricaţie pentru medicamentele de uz uman
 15

Evaluarea şi
Evaluarea şi monitorizarea
monitorizarea conţinutului în
impurităţilor substanţă
activă

CONTROLUL
CALITĂȚII
MEDICAMENTULUI

Evaluarea şi Evaluarea şi
monitorizarea monitorizarea
stabilităţii uniformităţii
formei formei
farmaceutice farmaceutice
16
 17

Buletin de analiză
 18

Analiza farmaceutică
• Identitatea substanței active dintr-o formă
farmaceutică este corespunzătoare?

• Care este procentul de substanță activă din

cantitatea declarată în forma farmaceutică?
• Formularea farmaceutică conține doar
substanța activă sau sunt prezente și
impurități?

• Care este stabilitatea substanței

medicamentoase în formularea farmaceutică
și, prin urmare, termenul de valabilitate al
produsului?
 19

Analiza farmaceutică
• Confirmarea identității și purității unei
substanțe medicamentoase într-o formă
farmaceutică asigură îndeplinirea
specificațiilor formulării?

• Confirmarea identității și purității

excipienților într-o formă farmaceutică
asigură îndeplinirea specificațiilor
formulării?

• Care este concentrația impurităților

prezente în substanța medicamentoasă
pură?
 20

Analiza farmaceutică
• Care este concentrația substanței
medicamentoase într-o probă de țesut sau
fluid biologic?

• Care sunt valorile pKa, ale coeficienților de

partiție, ale solubilității și stabilitatea unei
substanțe active într-o formă farmaceutică
în curs de dezvoltare?

• În ce ritm este eliberată substanța activă

din formularea sa, astfel încât să poată fi
absorbită?
 21

Erori în analiza farmaceutică

• Toate procesele de măsurare sunt supuse erorilor,
care impactează datele numerice și rezultatele
analitice
 22

Erori în analiza farmaceutică

• Eroare absolută - diferența între valoarea adevărata/reală
(acceptată ca fiind adevărată) și valoarea măsurată
(rezultatul analitic) a unei mărimi
• Eroare relativă – raportul dintre eroarea absolute și
valoarea reală
 23

Erori în analiza farmaceutică

• O analiză cantitativă prezintă relevanță dacă se poate
estima predispoziția spre eroare a procedurii
analitice (imprecizia, gradul de incertitudine)

• Un rezultat analitic obținut în urma unei analize

defectuoase și acceptat duce la acceptarea sau
respingerea unui produs farmaceutic

• se impune realizarea unui număr de măsurători

repetate ale aceluiași eșantion în scopul determinării
gradul de apropiere dintre ele (exactitatea și
precizia)
 24

Exactitate și precizie
Exactitatea (acuratețea)
• exprimă gradul în care valoarea măsurată concordă cu
valoarea adevărată (rar cunoscută) sau cu valoarea
acceptată ca fiind adevărată
• în relație invers proporțională cu erorile

Precizia
• exprimă măsura în care valorile repetate măsurate ale
aceleiași mărimi sunt concordante între ele
• Precizia unei metode de analiza –
repetabilitatea/reproductibilitatea valorilor măsurătorilor
efectuate în condiții identice
 25

Exactitate și precizie

Precizie mare Precizie mare

Exactitate scăzută Exactitate mare

Precizie scăzută Precizie scăzută

Exactitate scăzută Exactitate mare
 26

Erori în analiza farmaceutică

• Tipuri de erori

▫ Grosiere

▫ Sistematice

▫ Aleatoare
 27

Erori în analiza farmaceutică

Erorile grosiere

• ușor de recunoscut

• implică o “defecțiune” majoră a analizei:

▫ diluții preparate necorespunzăor,
▫ prelucrarea defectuoasă a eșantionului,
▫ funcționarea defectuoasă a aparaturii,
▫ aplicarea greșită a metodei
• apariția unei erori grosiere determină
înlăturarea/respingerea rezultatelor și repetarea
analizei
 28

Erori în analiza farmaceutică

Erorile sistematice (determinate)

• însoțesc rezultatele unei serii de măsurători analitice,

efectuate în condiții identice, folosind aceeași metodă, de către
același analit
• au același ordin de mărime pentru seria de măsurători
considerată;
• au valoare constantă la repetare
• sunt caracterizate prin oblicitate (abatere care afectează
toate rezultatele)
• eroare sistematica = diferența dintre valoarea mediei
aritmetice si valoarea adevărată
• evidențiază acuratețea rezultatelor
 29

Erori în analiza farmaceutică

Surse de erori sistematice (determinate)
• instrumentale
▫ determinate de instrumentele de măsurare (defecțiuni ale lor)
▫ se pot evita prin etalonarea aparatelor și a instrumentelor de
măsurare

• de metodă
▫ schimbări ale condițiilor de măsurare petrecute în timpul
măsurătorilor

• personale
▫ neatenția/lipsa de experientă/exigență a analistului
▫ citirea incorectă a gradațiilor, umplerea greșită, prin completare
cu solvent a baloanelor cotate
▫ se minimizează prin calificarea operatorului
 30

Erori în analiza farmaceutică

Erorile aleatoare (nedeterminate)
• exprimă gradul de incertitudine experimentală care însoțește
orice măsuratoare analitica
• nu pot fi prevăzute
• se mai numesc erori statistice, constau în diferențe mici între
măsuratori succesive în condiții identice
• evidențiază precizia și reproductibilitatea rezultatelor
• Sunt minimizate prin efectuarea unui număr mare de măsurători
și prin prelucrarea statistică a rezultatelor
• cauze
▫ Precizia limitată a instrumentului de măsură
▫ incapacitatea analistului de a sesiza apariția factorilor
perturbatori
 31

Erori în analiza farmaceutică

Aplicație
• O serie de comprimate de paracetamol conţinând 500 mg
substanţă activă/cp (conţinut declarat de producător) s-a supus
analizei spectrofotometrice de către 4 studenţi. Rezultatele
obţinute de studenţi relevă următoarea regăsire procentuală a
conţinutului de substanţă activă:

• Student 1: 99.5%, 99.9%, 100.2%, 99.4%, 100.5%

• Student 2: 95.6%, 96.1%, 95.2%, 95.1%, 96.1%

• Student 3: 93.5%, 98.3%, 92.5%, 102.5%, 97.6%

• Student 4: 94.4%, 100.2%, 104.5%, 97.4%, 102.1%

 32

Erori în analiza farmaceutică

Aplicație - dezbatere
• Student 1:
• media aritmetică 99.9%
• rezultate sunt apropiate ca valoare între ele şi (grupate) foarte
aproape de valoarea adevărată (valoarea declarată de producător
100%) -
• Concluzia? Precizie……., exactitate……

• Student 2:
• media aritmetică 95.62%
• rezultate sunt apropiate ca valoare unele de altele, media lor este
mai mica comparative cu valoarea declarată de producător 100%
• Concluzia? Precizie….., exactitate……
• analistul a făcut erori ……..în analiză
 33

Erori în analiza farmaceutică

• Student 3:
• media aritmetică 96.88 %
• rezultate sunt împrăştiate ca valori şi media lor este mai mica
comparativ cu valoarea declarată de producător 100% -
• Concluzia? Precizie……., exactitate……
• analistul a făcut erori ……..în analiză

• Student 4:
• media aritmetică 99.72 %
• rezultate sunt împrăştiate ca valori unele de altele, media lor este
foarte aproape de valoarea adevărată valoarea declarată de
producător 100%
• Concluzia? Precizie….., exactitate……
• analiza prezintă încredere?
 34

Erori în analiza farmaceutică

Aplicație

Analiza nu conţine erori, e bine controlată

Analiza conţine erori sistematice

- măsurare incorectă a volumelor
- necalibrarea aparatului

Analiza conţine erori aleatoare; răspândirea

rezultatelor indică trei
erori definite care au fost produse aleator

Analiza este lipsită de încredere

 35

Controlul şi analiza medicamentului

• Importante în toate etapele:
 cercetare/dezvoltare,
 producere,
 existenţă,
 utilizare a medicamentului
• Se realizează pentru:
 materiile prime (substanţe active, vehicule,
substanţe auxiliare )
 produşii intermediari
 produsul finit
 ambalaj
 36

Metode utilizate în controlul şi analiza

medicamentului
Metode fizice şi fizico-chimice

o solubilitate oindice de refracţie

o punct de topire o interval de distilare
o punct de fierbere
oelectroforeza
o punct de picurare
o punct de solidificare odeterminarea
o densitate relativă potenţiometrică a pH-ului
o vâscozitate odeterminarea pH-ului pe
o putere rotatorie baza culorii indicatorilor
 37

Metode fizico-chimice
Metode spectrometrice
 spectrofotometrie de absorbţie în infraroşu (IR)
 spectrofotometrie de absorbţie în ultraviolet şi vizibil
(UV, VIS)
 spectrometrie de emisie atomică (AES)
 spectrometrie de absorbţie atomică (AAS)
 spectrometrie de dicroism circular (CD)
 spectrometrie de rezonanţă magnetică nucleară (NMR)
 spectroscopie Raman
 difracţie de raze X
 spectrometrie de fluorescenţă cu raze X (XRF)
 38

Metode fizico-chimice
Metode cromatografice

 cromatografie pe hârtie

 cromatografie pe strat subţire (TLC)

 cromatografie lichidă (LC, HPLC)

 gazcromatografie (GC)

 cromatografie de excludere sterică (gel-filtrare)

 cromatografie fluidă supercritică (SFC)

 39

Metode de control chimic

o reacţii de identificare calitativă o indice de hidroxid

o controlul limitelor de impurităţi o indice de aciditate
o metode titrimetrice de dozare
o indice de iod
▪ titrare potenţiometrică
▪ titrare complexonometrică o indice de peroxid

o determinarea apei o indice de saponificare

 40

Analiza şi controlul
medicamentului
 41

Controlul şi analiza medicamentului

 Controlul organoleptic (FR X, p. 983): aspect,
culoare, miros, gust

 Determinarea unor proprietăţi fizice, fizico-chimice

şi chimice

 Determinări farmacognostice

 Determinări farmacotehnice

 Determinări biologice şi biochimice

 Controlul preparatelor radiofarmaceutice

 42

Etapele controlului şi analizei

medicamentului
 Prelevarea probelor pentru analiză

 Efectuarea testelor preliminare (de obicei organoleptice)

 Realizarea separării (cazul probei de tip amestec) în

componente (substanţe active) individuale

 Identificarea substanţelor

 Determinarea cantitativă a substanţelor

 Eliberarea buletinului de analiză

 43

Prelevarea probelor pentru analiză

 Probele prelevate pentru determinările calitative

şi cantitative trebuie să reprezinte, sub toate
aspectele, caracteristicile produsului din lotul sau
seria respective (FR X)

LOT – cantitate de materie primă, presupusă a fi

unitară, din care se obţin una sau mai multe serii de
produse
 44

Prelevarea probelor pentru analiză

SERIE – totalitatea unităţilor de produs care au

fost obţinute în condiţii identice, într-un singur
ciclu de operaţii

Recipiente – flacoane, fiole, folii, tuburi, cutii,

pungi în care se introduc unităţile de produs ale
unei serii

Ambalaje – conţin recipientele grupate

corespunzător
 45

Prelevarea probelor din depozite

Prelevarea probelor dintr-un lot
Produse lichide: Produse solide/moi/vâscoase
• omogenizare •Prelevare: o porţiune din stratul
superior, mijlociu, inferior
•omogenizare proba medie
prelevare
•o cantitate de 4 ori mai mare
decât cea necesară analizei

•1/2 proba 1/2 contraproba

• Probele şi contraprobele se ambalează, se sigilează şi se
etichetează
• Dacă lotul este repartizat în mai multe recipiente se
realizează prelevarea şi analiza pentru fiecare recipient
 46

Prelevarea probelor din depozite

 Pe eticheta probelor/contraprobelor se menţionează:
 denumirea produsului
 numărul lotului
 provenienţa
 numărul procesului verbal întocmit
 data prelevării probei
 cantitatea prelevată
 semnătura celui care a prelevat proba
 47

Prelevarea probelor din depozite

 Prelevarea probelor dintr-o serie
Se realizează din recipiente diferite, probele
individuale se omogenizează proba reprezentativă
Din probele prelevate se ia un număr de unităţi de 3 ori
mai mare decât numărul unităţilor necesar efectuării
analizei
Numărul de unităţi necesar analizei e în corelaţie cu :
 prevederile monografiei individuale a produsului
 prevederile monografiei generale a formei
farmaceutice
 prevederile monografiilor metodelor generale de
analiză
 48

Prelevarea probelor din farmacii

Substanţe farmaceutice
•identificare (la masa de analiză)
probă mica
•analiză completă (control de
laborator) probă de 3 ori mai
mare decât cantitatea necesara
unei analize complete
• 2 părţi destinate analizei
• 1 parte - contraproba
Preparate farmaceutice de
industrie
•se prelevează 3 probe:
• 2 probe pentru analiză
• 1 probă - contraprobă
Preparate farmaceutice
elaborate în farmacie
•se prelevează 2 probe:
• 1 probă pentru analiză
• 1 probă - contraprobă

• Probele şi contraprobele se sigilează şi se

etichetează
 49

Prelevarea probelor din farmacii

 Pe eticheta probelor/contraprobelor se menţionează:
 denumirea produsului
 denumirea unităţii din care se prelevează
probele
 numărul procesului verbal întocmit
 data prelevării probei
 cantitatea prelevată
 semnătura celui care a prelevat proba
 50

Controlul organoleptic

o aspect

o culoare

o miros

o gust
 51

Controlul organoleptic
o Aspectul
 Substanţe solide (forma sub care se prezintă)
▫ cristalină
▫ microcristalină
▫ amorfă
 Substanţe lichide (claritatea)
▫ limpezi (etalon - apa)
▫ transparente (etalon transparenţă – 10 mg caolin
dispersat in 1000 ml apă distilată)
▫ opalescente (etlon opalescenţă – 30 mg caolin
dispersat in 1000 ml apă distilată)
▫ tulburi (etalon tulbureală – 50 mg caolin dispersat in
1000 ml apă distilată)
 Substanţe moi (omogenitatea)
 52

Controlul organoleptic
o Culoare

 substanţe solide – examinate vizual fără prelucrare

prealabilă, pe o suprafaţă mată, albă, la lumina zilei
 substanţe lichide – examinate în comparaţie cu
apa/solventul folosit a preparare (incolore), sau cu
etaloane de culoare
• Soluţii etalon de culoare
• soluţie etalon de cobalt (6,5 % CoCl2 în HCl 1%)
• soluţie etalon de fer (5 % FeCl3 în HCl 1 %)

• soluţie etalon de cupru (6,5 % CuSO4 în HCl 1%)

• soluţie etalon de dicromat (0,55 % K2Cr2O7 în H2SO4 1 %)

 53

Controlul organoleptic
• Mirosul
▫ fără miros
 se examinează proba (solidă sau lichidă) imediat după
deschiderea flaconului
 dacă se percepe miros, 1-2 g substanţă se aduc într-
un recipient deschis şi se examinează după 15 minute
▫ perceperea unui miros
 substanţe solide – 1-2 g substanţă fin pulverizată,
într-un strat subţire, se miroase de la o distanţă de 2-
4 cm
 substanţe lichide – se îmbibă o hârtie de filtru cu ~ 2
ml lichid şi se miroase de la o distanţă de 2-4 cm
 54

Controlul organoleptic
• Gust

▫ se aduce o cantitate mică de substanţă pe limbă

▫ substanţele toxice/cu gust pronunţat acru sau amar:

▫ se prepară o soluţie din 0,1 g substanţă în 10 ml apă

cu care se îmbibă o hârtie de filtru; se atinge hârtia
cu vârful limbii

▫ lichidele netoxice - se îmbibă hârtia de filtru cu lichidul

respectiv şi se atinge cu vârful limbii
 55

Determinarea unor parametri

fizici, fizico-chimici şi
chimici
 56

Solubilitatea
oSolubilitatea poate fi exprimată prin specificarea
volumului de solvent (în ml) necesar pentru a dizolva 1 g
substanţă solidă sau 1 ml substanţă lichidă, la
temperature de 20 ± 2 ºC
oprevederile alineatului “solubilitate” au un caracter
orientativ privind solubilitatea substanţelor în diferiţi
solvenţi
oprevederile înscrise în cadrul altor alineate, cum ar fi
"solubilitatea în alcool", au un caracter obligatoriu, fiind
considerate teste de puritate
 57

Solubilitatea

overificarea solubilităţii substanţelor farmaceutice

nu este necesar să se efectueze în toţi solvenţii
specificaţi în monografie; solubilitatea se va
controla în cel puţin doi solvenţi diferiţi

odacă se constată prezenţa unor impurităţi

insolubile se verifică solubilitatea şi în ceilalţi
solvenţi prevăzuţi
 58

Solubilitatea
Volum de solvent (ml)
necesar pentru dizolvarea
Expresii
a 1 g substanţă solidă sau
convenţionale (FR)
1 ml substanţă lichidă,
la 20  2 oC
foarte uşor solubil cel mult 1 ml
uşor solubil de la 1 ml la 10 ml
solubil de la 10 ml la 30 ml
puţin solubil de la 30 ml la 100 ml

foarte puţin solubil de la 100 ml la 500 ml

greu solubil de la 500 ml la 1000 m

foarte greu solubil de la 1000 ml la 10000 ml
practic insolubil mai mult de 10000 ml
 59

Calcule în analiza farmaceutică

o să ne reamintim… moduri de exprimare a concentraţiei
soluţiilor şi unităţi de măsură:

oConcentraţia molară:
▫ numărul de moli de solut dintr-un litru de
soluţie; moli/l
oConcentraţia procentuală (m/V; m/m; V/V):
▫ numărul de grame de solut aflat în 100 ml
soluţie; g/100 ml
▫ numărul de grame de solut aflat în 100 g soluţie
▫ numărul de ml de solut (lichid în condiţiile
preparării soluţiei) aflat în 100 ml soluţie

oConcentraţia molală:
▫ numărul de moli de solut dintr-un kg de soluţie;
moli/kg
 60

Calcule în analiza farmaceutică

Diluţii
o Un volum de 2 ml dintr-un colir conţinând
anestezicul clorhidrat de proximetacaina se
diluează la balon cotat de 100 ml, iar apoi 5 ml
din soluţia obţinută se diluează la 200 ml.
Aceasă ultimă soluţie se supune analizei
spectrofotometrice în urma căreia s-a
determinat concentraţia ca fiind 0.512 mg/100
ml.
o Calculaţi concentraţia (în % m/v) substanţei
active în colirul supus analizei.
 61
Presiune osmotică. Izotonie
opresiune osmotică: presiunea care trebuie aplicată unei
soluţii pentru a împiedica trecerea solventului în sensul
natural al difuziei (osmoza), printr-o membrană
semipermeabilă;
o osmol: cantitatea de solut care disociază în soluţie pentru a
forma 1 mol (numărul lui Avogadro) de particule (molecule sau
ioni)
o osmolaritate (conc. osmotică): numărul osmolilor de solut
dintr-un litru de soluţie
o osmolalitate: numărul osmolilor de solut dintr-un kilogram de
soluţie
Osmolaritate vs molaritate

o o soluţie 1 mol/l Na Cl prezintă

osmolaritate de 2 osmol/l
o o soluţie 1 mol/l glucoză prezintă
osmolaritate de 1 osmol/l
 62

Presiune osmotică. Izotonie

Relaţia van΄t Hoff

Π = R.T. Cm
• Π - presiunea osmotică ( Pa )
• R - constanta universală a gazului ideal;
• R = 8,315 J/(mol.K)
• Cm - concentraţia molară a solutului
 63

Presiune osmotică. Izotonie

o presiunea osmotică – rol deosebit în sistemele biologice
o hematiile sunt afectate în mod special de diferenţa de
presiune dintre compartimentul intra- şi extracellular
• mediul hipotonic - hemoliză
• mediul hipertonic - deshidratare
 64

Presiune osmotică. Izotonie

oizotonia este o condiţie obligatorie pentru formele
farmaceutice administrate parenteral, colire
ola baza calculului cantităţii necesare de compus izotonizant
stă următoarea observaţie (practică): o soluţie 0,2308
molară a unui solut nedisociat este izotonică cu serul
sanguin.

• suma presiunilor osmotice ale componentelor dintr-o

soluţie izotonică este egală cu cea a unei soluţii în care
concentraţia unui solut nedisociat este 0,2308
mol/litru
K qi + 1
 (Cμ )i  2 = 0,2308
i =1

• (cμ)i : concentraţia molară a componentei “i”

• qi : numărul fragmentelor (ionice) în care disociază o
moleculă la dizolvare
 65

Presiune osmotică. Izotonie

o Să se calculeze masele de vitamină B1 (mB1, clorhidrat de
tiamină) şi clorură de sodiu (mNaCl) necesare pentru a prepara
500 ml (V = 0,5 l) soluţie izotonică, cu concentraţia de 2,5 %
(m/v) în raport cu clorhidratul de tiamină.

+
NaCl
+
.
2Cl H2O

MNaCl = 58,45 g/mol

g
M = 355,29 mol

q B1 + 1 q NaCl + 1
=2 = 1,5
2 2
 66

Presiune osmotică. Izotonie

cB1  2 + cNaCl  1,5 = 0,2308
▪ C% Cμ (B1)

c% 10 2,5 10 mol

cB1 = = = 0,07036
M B1 355,29 l

0,2308 − (0,07036  2) mol

cNaCl = = 0,060053
1,5 l

▪ Cμ C% (NaCl)
mNaCl pentru 500
c  M NaCl 0,060053  58,45 g ml soluţie este:
c% NaCl = = = 0,35101
10 10 100ml 0,35101 5 = 1,75505g
 67

Presiune osmotică. Izotonie

• în cazul izotonizării cu glucoză, substantă care nu disociază în ioni la
dizolvare în apă, atunci:
qGlucoza + 1
Mglucoză = 180,16 g/mol =1
2
cB1  2 + cGlucoza  1 = 0,2308
• C% Cμ (B1)

c% 10 2,5 10 mol

cB1 = = = 0,07036
M B1 355,29 l

0,2308 − (0,07036  2) mol

cGlucoza = = 0,09008
1 l

mglucoza = cGlucoza  M glucoza  Vsolutiei = 0,09008  180 ,16  0,5 = 8,11441 g

 68

Exerciţiu
• calculaţi concentraţia procentuală a soluţiei de clorură de
sodiu şi de glucoză izotone cu serul (MNaCl = 58,45 g/mol;
Mglucoză = 180,16 g/mol)

cNaCl  1,5 = 0,2308 0,2308 mol

cNaCl = = 0.15386
1,5 l

c  M NaCl 0,15386  58,45 g

c% NaCl = = = 0,89935
10 10 100ml

0,2308 mol
cGlucoza  1 = 0,2308 cGlucoza = = 0,2308
1 l

c  M Glucoza 0,2308 180,16 g

c%Glucoza = = = 4,15809
10 10 100ml
 69

Exerciţiu
• verificaţi calculul cantitaţii de izotonizant necesar izotonizării
unei soluţii în următoarele condiţii:

0 , 2308− ( C i + C1 i1 + C 2 i2 ...)M r

m= i'
• m – masa substanţei folosită pentru izotnizarea a 1000 ml soluţie (în
grame)
• C, C1, C2 – raportul dintre concentraţia ‰ şi masa moleculară a substanţei
izotonizante
• Mr – masa moleculară relative a substanţei izotonizante
• i, i1, i2 – coeficienţii de disociere ai substanţelor din soluţia de izotonizat
• i’ – coeficientul de disociere al substanţei izotonizante
• Pentru coeficientul de disociere (i) se folosesc următoarele
valori:
• 1 – substanţe care nu disociază în soluţie
• 1,5 - substanţe care disociază în soluţie în doi ioni
• 2 - substanţe care disociază în soluţie în trei ioni
• 2,5 - substanţe care disociază în soluţie în patru ioni
 70

Rezolvare
K qi + 1 q +1
cs =
c(‰)
= Cs
c(‰)
 (Cμ )i  2 = 0,2308 ci = = '
=i Ci
i =1
2 Ms M i'

C s  i + C s1  i1 + C s 2  i2 + Ci'í ' + ... = 0,2308

0,2308 − (Cs  i + Cs1  i1 + Cs 2  i2 + ....) mizotonizant /1000ml = Ci'  M i'

C =i
'

i'
0,2308 − (Cs  i + Cs1  i1 + Cs 2  i2 + ...)
m= '
 M i
'

i
• Cs, Cs1, Cs2 - raportul dintre concentraţia ‰ şi masa moleculară a substanţelor din
soluţia de izotonizat
• C i' - raportul dintre concentraţia ‰ şi masa moleculară a izotonizantului
• Ms - masa moleculară a substanţei din soluţia de izotonizat
• M i' - masa moleculară a izotonizantului
• i, i1, i2 – coeficienţii de disociere ai substanţelor din soluţia de izotonizat
• i’ – coeficientul de disociere al substanţei izotonizante
 71

Densitatea
o Densitate absolută ρ20 (masa volumică): raportul
dintre masa şi volumul substanţei la 20 oC; unitatea de
măsură în S.I. este kg/m3

o Densitatea relativă: raportul dintre masa unui volum de

substanţă şi masa unui volum egal de apă, la 20 oC ( 20 )
20
d
sau la 4 oC ( d 20
4
); mărimi adimensionale
o
m (subst . 20 C)
d 20 =
20
m (apã 20 oC)
odeterminarea densităţii relative: densimetre, balanţa
Mohr-Westphal, picnometre (funcţie de precizie)
 72

Densitatea relativă
o determinarea densităţii relative cu
densimetre
odensimetru trebuie poziţionat în
cilindrul de sticlă cu proba de analizat
astfel încât sa nu atingă peretele
saufundul cilindrului
o funcţionarea densimetrului se bazează pe
legea lui Arhimede
odensitatea se citeşte la nivelul
suprafeţiei libere a lichidului pe scala
gradată de pe tija aparatului
oprecizia determinării este la a doua
zecimală
 73

Densitatea relativă
o determinarea densităţii relative cu balanţa Morh-Westphal

Balanţa Morh-Westphal
ocompusă dintr-o pârghie care prezintă
la o extremitate, suspendat, un plutitor
osub acţiunea forţei arhimedice pârghia
tinde să se rotească
oechlibrarea ei se realizează cu
ajutorul unor greutăţi, denumite
călăreţi, care se aşează pe pârghia
balanţei, echilibrând balanţa
o precizia determinării este la a treia
zecimală
 74

Densitatea relativă
o determinarea densităţii relative cu
picnometre
• proba lichidă
• m0 = masa picnometrului gol ;
• mr = masa picnometrului umplut cu lichidul de
referinta (rr)
• m = masa picnometrului umplut cu proba lichida (r) ;
V = volumul picnometrului
• dr = densitatea relativa a lichidului in raport cu
lichidul de referinta
m − m0 m − m0
V= r =
r 
m − m0  m − m0
 = r  ; dr = =
mr − m0  r mr − m0
 75

Densitatea relativă
o determinarea densităţii relative cu
picnometre
• proba solidă

• m0 = masa picnometrului gol V

• mR = masa picnometrului umplut cu lichidul de m0 mR

referinţă/apă
• mS = masa picnometrului cu proba solidă
• mSR = masa picnometrului cu proba solidă si
umplut cu lichidul de referinţă/apă
• ρ = densitatea absoluta a probei solide
VS
• dR = densitatea relativa a probei solide in mS mSR
raport cu lichidul de referinţă
 76

Densitatea relativă
  VS = mS − m 0
VL  R = mSR − m 0
m R − m0
V
V= = VS + VL
R
m0 mR

mS − m 0
 = R 
m R + mS − mSR − m 0
 mS − m 0
dR = =
VS R m R + mS − mSR − m 0
mS mSR
 77

Putere rotatorie
o proprietatea substanţelor optic active de a roti
planul de polarizare al luminii polarizate
o activitatea optică chiralitate (asimetrie)
manifestată

o la nivel molecular
oatom(i) de carbon asimeric(i), în stare de
hibridizare sp3 – centre de chiralitate
oasmetrie moleculară globală (fără un
centru bine definit de chiralitate)

o la nivel de reţea cristalină

 78

Putere rotatorie

• pereche de enantiomeri (relaţie obiect-imagine în oglindă)

• enantiomerii prezintă comportament diferit faţă de lumina
plan-polarizată
 79

Putere rotatorie

Dextrogir Levogir
(D) (L)

oactivitate optică - rotatia planului de oscilatie a vectorului

E în jurul direcţiei de propagare (axa z)
 80

Putere rotatorie
Cetirizina Levocetirizina
 81

Putere rotatorie
• C20H23N2O2

CHININA 3R, 4S, 8S, 9R CHINIDINA 3R, 4S, 8R, 9S

• izomerii optici – importanţă majoră din punct de vedere al

proprietăţilor farmacologice
 82

Putere rotatorie
o măsura activitaţii optice a mediului traversat de lumina
plan-polarizată: unghiul α cu care este rotit planul de
polarizare
 = []D cd
20
o pentru soluţii

 = []D d
20
o pentru lichide

o Puterea rotatorie specifică [ m ]t

o rotaţia planului de polarizare (α), exprimată în
radiani (rad), determinat de un strat cu grosimea de
1m dintr-un lichid sau soluţie care conţine 1 kg
substanţă optic activă în 1 m3 soluţie, măsurată la
temperatura t şi la lungimea de undă λ
−1
o unitate de măsură SI: rad  m  kg
2
 83

Putere rotatorie
oputerea rotatorie depinde de:
• natura (putere rotatorie specifică [α]) şi concentraţia
substanţei (c, % m/V),
• natura solventului (substanţei solide)
• grosimea statului de lichid sau de soluţie (d)
• temperatură
• lungimea de undă a radiaţiei de lumină (λ)
o puterea rotatorie specifică se determină la lungimea de undă
a radiaţiei D a sodiului (λ = 589,3 nm) şi la temperatura de 20
± 0,5 ºC [ ]20
D

Pentru lichide: Pentru substanţe în soluţie:

  100
[ ] =
20
[ ] =
20
d   20
D
d c
D
 84

Putere rotatorie
Unitatea de măsură pentru putere rotatorie specifică

▫ în unităţi SI

 (rad )  (rad )
[ ]SI =  [ ]SI : rad  m 2  kg −1 [ ]SI =  [ ]SI : rad  m 2  kg −1
kg kg
d (m)   ( 3 ) d (m)  c( 3
)
m m

▫ în unităţi convenţionale

 ( grade)  ( grade)
[ ] =  [ ] : ()  ml  dm −1  g −1 [ ] =  [ ] : ()  ml  dm −1  g −1
g g
d (dm)   ( ) d (dm)  c( )
ml ml
 85

Putere rotatorie
o măsurarea unghiului de rotaţie permite:
• identificarea şi determinarea purităţii unei substanţe
chirale
• dozarea substanţelor chirale ca atare sau în amestec
cu alte componente nechirale
Concentraţia
Rotaţie optică
Substanţa substanţei Conditii de
specifică
chirală chirale (%, măsurare
m/V)
hidrocortizon +210 ~ +220 1 dioxan
acetat
sulfat de -245 ~ -258 2 acid clorhidric
chinină 0,1M
codeină -142 ~ -146 2 apă

fosinopril sodic -4,7 ~ -6,7 2 metanol

 86

Verificarea atingerii obiectivelor

1. Lotul reprezintă:
a) totalitatea unităţilor de produs care au
fost obţinute în condiţii identice, într-un
singur ciclu de operaţii
b) cantitatea de materie primă, presupusă a
fi unitară, din care se obţin una sau mai
multe serii de produse
c) totalitatea unităţilor în care se introduc
unităţile de produs ale unei serii
d) totalitatea recipientelor grupate
corespunzător
e) toate afirmațiile sunt false
Răspuns: b)
 87

Verificarea atingerii obiectivelor

2. Pe eticheta probelor/contraprobelor
prelevate pentru analiză din farmacie nu se
menţionează:

a) denumirea produsului
b) data prelevării probei
c) semnătura celui care a prelevat proba
d) numele şi prenumele farmacistului care
pune la dispoziție probele
e) cantitatea prelevată
Răspuns: d)
 88

Verificarea atingerii obiectivelor

3. Următoarele afirmații despre izotonie sunt
adevărate:
a) este o condiţie obligatorie pentru formele
farmaceutice administrate parenteral
b) o soluţie 0,2308 molară a unui solut nedisociat
este izotonică cu serul sanguin
c) în mediul hipotonic hematiile suferă hemoliză
d) în mediul hipotonic hematiile suferă
deshidratare
e) hematiile nu sunt afectate de diferenţa de
presiune dintre compartimentul intra- şi
extracellular
Răspuns: a), b), c)
 89

Verificarea atingerii obiectivelor

4. Următoarele afirmații despre densitatea
relativă nu sunt adevărate:
a) este o mărime adimensională
b) determinarea densității relative se poate realiza
cu densimetre, picnometre
c) determinarea densității relative se poate
realiza folosind balanţa Mohr-Westphal

d) reprezintă raportul dintre masa şi volumul

substanţei la 20 oC
e) raportul dintre masa unui volum de substanţă
şi masa unui volum egal de apă, la 20 oC
Răspuns: d)
 90

Verificarea atingerii obiectivelor

5. Următoarele afirmații despre puterea
rotatorie (specifica) sunt adevărate:
a) substanțele optic active rotesc planul de
polarizare al luminii polarizate
b) puterea rotatorie specifică se determină la
lungimea de undă a radiaţiei D a sodiului (λ =
589,3 nm)
c) toate substanțele medicamentoase rotesc
planul planul de polarizare al luminii polarizate
d) depinde de concentrația substanței
e) măsurarea unghiului de rotație nu permite
identificarea şi determinarea purităţii unei
substanţe chirale

Răspuns: a), b), d)

 91

Metode de separare în
analiza şi controlul
medicamentului
 92

Metode de separare în controlul

şi analiza medicamentului

 cromatografia

 electroforeza

 extracţie

 recristalizare

 distilare
 93

Metode de separare
• separarea substanţelor de analizat din amestecuri
multicomponente sau din matrice – adesea cea mai
importantă şi dificilă problemă a analizei

• separarea trebuie realizată în condiţii de

siguranţă, repetabilitate şi reproductibilitate

• separarea:
➢procedee prin transfer de fază (metode de
extracţie, metode cromatografice, etc)
➢ procedee prin ruptură de fază (sublimarea,
liofilizarea, distilarea)
 94

Metode de separare
• metode de extracţie selectivă - dizolvarea selectivă a
componentelor din amestecul analizat prin alegerea
convenabilă a unor solvenţi potriviţi sau a unor condiţii
de pH adecvate
• metode cromatografice – partiţia diferenţiată a
componentelor probei analizate între două medii
nemiscibile (“faza staţionară” şi “faza mobilă”),
fenomen care determină mobilităţi diferite ale
componentelor în faza staţionară
• metode electrocinetice – mobilitatea diferenţiată a
componentelor chimice cu sarcină electrică (ioni) în
condiţii adecvate de câmp electric, aplicat ca atare sau
în combinaţie cu pH potrivit (sau cu un gradient de pH)
 95

Metode de separare
• Metode de extracţie:

 lichid-lichid
 solid-lichid
 în fază solidă
 cu fluide supercritice
 96

Metode de separare prin extracţie

Extracţia lichid-lichid

•Extracţia - transferul unui component/analit dintr-un

solvent în alt solvent nemiscibil cu primul
•distribuţia componentului/analitului între cele două
faze este dependentă de solubilitatea acestuia în cei
doi solvenţi
•Parametrii procesului de extracţie:
 coeficientul de repartiţie/distribuţie/extracţie
 factorul de recuperare
 97

Metode de separare prin extracţie

• Coeficientul de repartiţie/distribuţie
(soluţii ideale diluate)
❑ KD - coeficient de repartiţie/
distribuţie
[ A]2 C A( 2) ❑ A – substanţa de analizat
A1  A2 KD = = ❑ Solventul 2 (solventul de
[ A]1 C A(1) extracţie
❑ CA(2) - concentraţia molară a
substanţei A în solventul 2
• Factorul de separare ❑ CA(1) - concentraţia molară a
substanţei A în solventul 1
( K D + 1) n − 1 ❑ Frec - factorul de recuperare
Frec % = 100 ❑ n – numărul de extracţii
( K D + 1) n
efectuate
 98

Metode de separare prin extracţie

• Procedee de extracţie
 extracţia simplă
 extracţia repetată
 extracţia în contracurent – utilizarea unui
ultim extract pentru o nouă extracţie de substanţă
rămasă după extracţia anterioară saturarea
extractului final cu substanţa de interes
 extracţia sinergică – exaltare a puterii de
extracţie prin sinergism (capacitatea de extracţie
a unui amestec de solvenţi > Σ capacităţilor
individuale)
 99

Metode de separare prin extracţie

• Avantajele extracţiei lichid-lichid

 separări selective şi de obicei cantitative

 echilibrele de extracţie se stabilesc rapid
 separarea fazelor nemiscibile se face rapid, prin
decantare
 selectivitate bună în cazul alegerii judicioase a
solventului/amestecului de solvenţi, în cazul
pregătirii/derivatizării corespunzătoare pre-
extracţie a componentei de interes
 100

Metode de separare prin extracţie

Extracţia pe fază solidă (SPE – Solid Phase Extraction)
• are la bază adsorbţia componenţilor dintr-o probă pe o
fază staţionară solidă
• tipurile de sorbenţi/faze staţionare utilizate sunt
aceleaşi ca şi în cromatografia de lichide, cu
granulometria între 40-60 mm, fixate în cartuşe de
extracţie
• procesele de transfer de masa sunt analoage celor din
cromatografia de lichide
• se poate utiliza pentru separarea unor componenţi de
interes dintr-o varietate de matrici: apă, lichide
biologice, sol
 101

Metode de separare prin extracţie

• metoda Stas – Otto – Ogier

• metoda Dragendorff
• metoda Florence (cu acid tricloracetic)
• metoda Street (cu wolframat de sodiu)
• metoda Griffon – Le Breton (cu sulfat de
sodiu anhidru)
• metoda Fabre (metoda proteolizei)
• metoda Clarke
 102

Schema de separare dupa Stas - Otto

250 mg proba + 10 ml H2O + H2SO4 (pH 1) 1

Faza Et2O Extr. 3x20 ml Et2O Faza H2O

4
2
Faza Et2O Extr. 3x5 ml Neutralizare cu NaHCO3 10 %
Fractia A NaOH 0,5 M 3 8 Acidulare cu ac. tartric (pH 4-5)

Faza H2O Faza CHCl3 Extr. 3x20 ml

Fractia C CHCl3 9

Acidulare cu 10
5 Faza H2O
H2SO4 dil.
7
Faza Et2O Faza H2O
Extr. 3x20 ml Et2O
Fractia B (Reziduu)
6
 103

Schema de separare dupa Stas – Otto

13

Faza Et2O
Faza H2O Fractia D

Alcalinizare cu NaOH 12
11 Extr. 3x20 ml Et2O
3M (pH 11-14)

Faza H2O
16 15
Faza organica Extr. 3x20 ml cu amestec Neutralizare cu H2SO4 dil.
Fractia E CHCl3 si i-PrOH (3 + 1) + NH4OH 6M (pH 11-14) 14

Faza H2O
17
Fractia F