Controlul organoleptic , concentratie si solubilitate

Abaterile
prezentei impuritatilor din materii prime
- conservarii necorespunzatoare
- interactiunilor nedorite intre excipient si substanta activa
Verificarea d.p.d.v. a aspectului
Substanta cristalina = cristalele se pot observa cu ochiul liber sau cu o lupa (x6)
Substanta microcristalina = cristalele se pot observa la microscop (x200)
Substanta amorfa = cristalele nu se observa
Substanta lichida se verifica daca solutia este
- limpede
- transparenta
- opalescenta
- tulbure
La substantele lichide se specifica daca sunt suspensii sau emulsii.
Substante moi se verifica omogenitatea/ neomogenitatea.
Concentratia solutiilor
Concentratia % (procentuala)
m/m (procente de masa) 1g de substanta dizolvata in 100 g solutie .
Ex. o sol 5% NaCl (100g sol.5g NaCl).
- m/V (procente de volum) - volum de substanta dizolvata in 100 ml solutie.
Ex. o sol de 5 % in procente de volum5ml alcool+95ml apa
g/V cantitatea in g de substanta dizolvata in 100ml solutie. Se utilizeaza la solutiile
perfuzabile, injectabile.
Ex: ser fiziologic 9 0,9 g NaCl in 100 ml solutie
- V/V

?= m/V m= ? V V= m / ?

Titrul unei solutii (T)

-cantitatea in grame de substanta care se gaseste intr-un ml de solutie

-vorbim de titru cand exprimam concentratia unor solutii in molaritate
Concentratia molara (M) 1M 2M 3M
-0,1 M= 10 -1 M
0,01 M= 10 -2M
0,001=10 -3M
Molaritate = nr de moli de substanta care se gasesc in 1 l de solutie.
O substanta titrimetrica = o substanta care permite obtinerea unei solutii cu titru
cunoscut , prin cantarire exacta la balanta analitica.
Conditii pentru ca o substanta sa fie titrimetrica:
Sa aiba o formula chimica bine stabilita
Sa aiba o masa molecular mare erori mici la cantarire
Sa fie stabile (NaOH nu este stabile, reactioneaza f. usor cu CO2 din aer se
carbonateaza )
Sa nu reactioneze cu solventul
Sa fie stabile in timp
Factorul (F)= raportul intre titrul real si cel teoretic = factor de transformare
F=TR/TT=1
FRX prevede :-congelator (-15 oC)
- la rece (2-8 oC)
- la loc racoros (8-15 oC)
- la temperature camerei (15-25 oC)
MARIMI FIZICE ,
DENSIMETRIA
DENSIMETRIA: met fizica de determinare a densitatii si cf FRX se refera la densitatea
relativa. Depinde in principal de : natura subst si temperatura.
Densitatea relativa a unei subst omogene:raportul dintre masa unui anumit volum al
acelei subst si masa unui volum egal al unei subst de referinta.
Densitatea relativa (d2020) a unei substanate este raportul dintre masa unui volum din
acea substanta 20 grade si masa unui volume egal de apa la temperatura de 20gradeC.
Densitatea relativa(d204) a unei substanate este raportul dintre masa unui volum din acea
substanta la temperatura de 20C si masa unui volume egal de apa la temperatura de 4oC.
Masa volumica(densitatea absoluta ) este raportul dintre masa si volumul acelei substante
la temperatura de 20C.
Determinarea densitatii in functie de sensibilitate (precizie) :
-truse de densimetre (a doua zecimala)

-balanta Mohr Westfahl (a treia zecimala)

- picnometru (a patra zecimala)
OBSERV:modul corect de citire a densitatii:
-privirea perpendiculara pe meniscul format la interfata lichid densimetru;
-citirea se face diferentiat in fct de transparenta si opacitatea solutiei.
Observatii! Cu densiometru se determina:
-identitate
-puritate
-analiza cantitativa
Exemple preparate:
-sirop simplu 64%
POLARIMETRIA
DEF:este o metoda fizica care se bazeaza pe capacitatea subst optic active de a devia
planul de polarizare al luminii polarizate.
Puterea rotatorie depinde de(factori):
-Natura si concentratia substantei
-Grosimea stratului de lichid sau solutie
-Temperatura
-Lungimea de unda a radiatiei
-Natura solventului
Puterea rotatorie specifica
DEF: o constanta specifica fiecarui compus optic activ fiind utilizata la identificare,
controlul puritatii dar si la dozarea subst medicamentoase care au aceasta caracteristica.
Puterea rotatorie notata alfa d20 variaza direct proportional cu concentratia intr-un
anumit domeniu, este folosita la construirea curbei de calibrare polarimetrice.
Puterea rotatorie se masoara cu ajutorul polarimetrului.
Puterea rotatorie specifica : rotatia planului luminii polarizate determinata de un strat cu
grosimea de 1 m dintr-un lichid sau o solutie care contine 1kg de substanta active intr-un
m3 de solutie masurata la temperatura t si lungimea de unda landa.
Aplicatii in Controlul medicamentului:
-identitate;
-puritate;
-dozare.
Daca cunoastem puterea rotatorie specifica[ alfa]D 20 intr-un lichid, masurand
unghiul de rotatie, putem afla concentratia substantei analizate.

Exemple preparate:
-analiza sol inject sicovit C 10%
-determinarea cantitatii glucozei prin met polarimetrica
CONDUCTOMETRIA
Def:reprezinta metoda de analiza bazata pe masurarea conductivitatii electrice a unei
solutii. Este utilizata ptr determinarea punctul de echivalenta a unor r de neutralizare,
oxido-reducere sau de precipitare, ceea ce este f important ptr titrarea sol
medicamentoase, diluate,tulburi sau colorate.
Exemple de substante medicamentoase:
-solutia de rivanol 1%.
-analiza componentelor vit C(determinarea acidului ascorbic)
REFRACTOMETRIA
Indicele de refractie
DEF: prin indicele de refractie cf FRX se intelege raportul dintre viteza luminii in vid aer
si viteza luminii in proba de analizat.Se mai poate defini ca fiind raportul intre sinusul
indicelui de incidenta i si sinusul indic de refractie r , in mediul de analizat cf relatiei:
n= sin i/ sin r
n=indicele de refractie
i = unghiul de incidenta
r = unghiul de refractie
Utilizarea metodei refractometrice in analiza medic la:
-confirmarea identitatii subst,
-analiza cantitativa a subst ca atare sau in amestecuri
-aprecierea puritatii
-studiul proprietatilor polimerilor
Indicele de refractie nD20 depinde :
-de temperatura
-lungimea de unda
-presiune
-natura substantei
-natura solventului
Cg%= (n-no) /F, unde
n= indicele de refractie a solutiei pe care o analizam
no= indicele de refractie a solventului pur.
F = factor refractometric si care arata cresterea medie a valorii indicelui de refractive
atunci cand concentratia creste cu 1g%. Se ia din tabele sau se determina experimental.

Refractia molara
Atat refractia specifica cat si cea molara constituie un criteriu de determinare, de dozare.
Determinarile refractometrice sunt foarte avantajoase si permit o determinare rapida si
economica (necesita cateva picaturi de substanta)
Indici oficinali FRX
-Indicele de aciditate
-Indicele de ester
-Indicele de hidroxil
-Indicele de iod
-Indicele de peroxid
-Indicele de saponificare
Constante:
-punctul de fierbere
-punctual de topire
-punctual de picurare
-punctual de congelare
-intervalul de distilare
Exemple preparate:
-solutia perfuzabila de glucoza
-sirop simplu 64%
-casetele cu urotropina si bicarbonat
-casete cu acid acetilic si fenacetina
PRINCIPALELE METODE DE ANALIZA UTILIZATE IN LABORATOR.
CONSIDERATII TEORETICE SI PRACTICE
In volumetrie se lucreaza cu mai multi termeni:
1.Analitul
Substanta chimica specifica al carei continut in proba se
poate determina prin titrare.
2.Solutia titrata solutia de concentratie bine cunoscuta care se adauga in volume
masurate cu instrumente volumetrice exacte(o biureta)
1 si 2 se mai numesc si titrant, sol standard, sol volumetrica.
3.Substante standard primar (titrosubstanta sau subst chimica de referinta)Substante
folosite la: -obtinerea solutiilor titrate direct prin cantarire.
- stabilirea concentratiei unei solutii titrate.
4.Solutie standard primar: sol standard obtinuta dintr-o subst care indeplineste
conditiile unui standard primar(sol standard de referinta).

5.Solutie standard secundar

Solutia standard obtinuta dintr-o substanta care nu indeplineste conditiile unui standard
primar, concentratia exacta stabilindu-se fata de un standard primar.
6.lndicatori
Substante chimice care adaugate sistemului sufera schimbari usor de observat (de
exemplu, culoarea) dupa ce titrantul a reactionat complet cu analitul.
7.Punctul de echivalenta, PE(moment de echivalenta)
Punctul la care nr de particule(echivalenti)ai solutiei titrate este acelasi cu nr de particule
de analit, punct sesizabil prin modificarea unei proprietati a sistemului corelata cu
realizarea echivalentei chimice.
Standardul primar folosit in titrimetrie trebuie sa aiba urmatoarele proprietati:
-puritate mare
-masa molecular mare pentru ca erorile de cintarire sa fie cat mai reduse
-stabilitate in aer si in solutie
-nehigroscopic
-solubil in solventul folosit la titrare
-sa reactioneze rapid si stoechiometric cu analitul de interes, fara reactii secundare
-cost cat mai redus
In titrimetrie se folosesc urmatoarele tipuri de titranti:
a)Solutii standard primar si
b)Solutii standard secundar
!!Substante ca hidroxidul de sodiu sau acidul clorhidric nu pot fi folosite la obtinerea
unor solutii standard primar avnd o puritate variabila;
c)Solutii standard diluate sunt obtinute prin diluarea solutiilor standard primare si
secundare standardizate
Mecanismul de interv. Al solventului:
1.capacitatea de dizolvare
2.efectul prototropic
3.canstanta dielectrica.
METODE VOLUMETRICE(TITRIMETRIA)
O titrare este definita ca: procesul de determinare cantitativa a substantei A, prin
adaugarea controlata a substantei B,titrantul, cu care acesta va reactiona pana la atingerea
punctului de echivalenta.
Metodele volumetrice pot fi clasificate in functie de tipul reactiilor chimice care sunt:
A.volumetria acido bazica(r.acido bazice):in mediu apos si neapos;
B.volumetria redox(r. De oxido reducere):iodometria;
C.complexonometria(r.cu formare de complecsi)
D.volumetria prin reactii de precipitare(argentometria)
Substante titrimetrice(titrosubstante)

Sunt utilizate solutii de concentratii exacte numite solutii titrate. Asemenea solutii
titrante pot fi preparate si standardizate cu ajutorul altor solutii preparate din substante cu
o puritate si compozitie foarte bine cunoscuta numite standarde primare.
Proprietatile standardelor primare conform lui DODGE:
-formula chimica bine stabilita;
-usor de obtinut in stare analitica pura;
-stabile la aer si la temperatura ambianta si moderata;
-masa moleculara mare ptr erori cat mai mici de cantarire;
-usor solubile in conditii de analiza si sa permita titrarea la rece;
-sa nu genereze produsi de reactie secundari care sa interfereze cu analiza;
-sa fie incolori inainte si dupa titrare ptr a evita interactiunea cu indicatorii;
1.VOLUMETRIA ACIDO BAZICA IN MEDIU APOS
DEF:Se bazeaza pe reactii de neutralizare intre acizi si baze.
Titrosubstantele utilizate in volumetria acido bazica:
-acid oxalic
-acid benzoic
-borax
-iodat de K
Indicatori sau indicatori de ph :
-de culoare
-de fluorescenta
-de adsorbtie
-turbidimetrici
Exemple de indicatori:
-metil oranj
-verde de bromcrezol
-rosu de metil
-fenoftaleina
Exemple prep:
-sol antifungica(acid salicilic, iod, alcool 70%)
-analiza colirului sulfatului de zinc 1%
-analiza aspirinei tamponate
2.VOLUMETRIA ACIDO BAZICA IN MEDIU NEAPOS
DEF: titrarea in mediu neapos reprez o tehnica de analiza a subst medicamentoase cu o
bazicitate sau aciditate slaba, care nu pot fi titrate in mediu apos!
Pentru titrarea unui:- compus bazic se util sol titrate de acid percloric 0,1 N in acid acetic
glacial sau in dioxan(indic cristal de violet sau galben de metil)

-compus acid se util sol titrate de metoxid de sodiu 0,1 N in benzen sau sol
titrate de metoxid de litiu o,1 N(albastru de timol in dimetil formamida-DMP).
Clasificarea solv neaposi utilizati in titrimetria acido bazica:
1.solv inerti(aprotici) care nu poseda fct acide sau
bazice:benzen,toluen,cloroform,tetraclorura de carbon);
2.solv amfiprotici: a)protofilici-accepta protoni
(solv bazici):NH3,DMF,acetona;
b)protogenici:cedeaza protoni(sunt acizi):acid acetic glacial,acizi
carboxilici,acid formic;
c)amfiprotici: au capacitatea si de a accepta si de a ceda protoni:
alcooli(metilic,etilic);
Mecanismul de interventie al solventului:
-capacitatea de dizolvare
-efect prototropic
-constanta dielectrica
Indicatori ptr baze
-galben de metanil
-cristal violet
-rosu de quinaldina
-rosu de metil
Indicatori ptr acizi:
-albastru de brom timol
-albastru de timol
-timolftaleina
Exemple prep:
-analiza colirului nafa-gal 0,03%
-anal.sol.bixtonim xylo 0,1%(determinarea cantitativa a xilometazolinei)
-anal. Comprimatelor de diclofenac 50 mg

3.VOLUMETRIA CU PERECHI DE IONI(SEMIMICROVOLUMETRIA)

DEF:permite dozarea bazelor organice sub forma de compusi cu lauril sulfat de sodiu sau
dioctilsulfosuccinat de sodiu.
Determinarile au loc in mediu acid.
Indicatori
Cei mai utilizati coloranti sunt:
-galben de metanil 0,01% sol alcoolica acida ptr titrarile cu LSNa

-galben de metanil si albastru oracet, sol cloroformica ptr titrarile cu DOSS.

4.Complexonometrie:
DEF: metoda volumetrica care are la baza o reactie de complexare si foloseste ca agent
de complexare complexone(acizi amino policarboxilici).
Reactiile in complexonometrie decurg mol la mol!!!
Complexonele(trilone, chelatone) sunt subst incolore,solubile in apa si au foarte mare
stabilitate.
Exemple de complexone:
-acidul nitrilotriacetic(complexon 1-se noteaza:H3X),
- acidul etilendiamino tetracetic(complexon 2 ,H4Y),
-sarea disodica a acidului etilendiamino tetraacetic(complexon 3, EDTA-Na2, sau
[H2Y2]-).
Complexonul 3 este cel mai des utilizat.
INDICATORI:
In complexonometrie punctul de echivalenta se evidentiaza mai ales cu ajutorul
indicatorilor complexonometrici(metalo cromici).
Indic. Metalo cromici sunt coloranti organici care formeaza complecsi colorati cu
ionii metalici cu o stabilitate mai mica si o culoare diferita de a complexonatilor
respectivi cu aceeasi cationi. Ei se noteaza prescurtat in reactie Hin.
Exemple de indicatori:
-negru Eriocrom T: in functie de ph are culori diferite: rosu,albastru,galben-portocaliu.
-murexidul
-violet de pirocateina
-xilen orange
-piridilazo-naftol;
-indicatori incolori:acidul salicilic,acidul sulfosalicilic.
Utilizarea indicatorilor metalocromici este conditionata de urmatoarele:
-culoarea indicatorului in stare libera sa fie diferita de culoarea chelatului Meln(indicator
metalic);
-constanta de disociere a chelatului Min sa fie diferita si superioara celei corespunzatoare
chelatului MeY2-.
-indicatorii utilizati sa fie putin sensibili la variatii mici de ph.
METODE UTILIZATE IN COMPLEXONOMETRIE:
-directe-prin diferenta
-indirecte-de substitutie
-acido bazice;
Exemple preparate:complexonometrie
-analiza ung. Hemorsal
-dozarea carbonatului de calciu din analiza aspirinei tamponate 500 mg

-analiza colirului sulfatului de zinc 1%

5.NITRITOMETRIA
Def: este o metoda analitica aplicabila tuturor substantelor medicamentoase care poseda
in molecula o grupare aminica aromatica primara.
ETAPE:
-form agent. De nitrozare-reactant electrofil;
-nitrozarea aminei aromatice primare;
-formarea sarii de diazoniu;
!!Are la baza reactia de diazotare: solutia titrata utilizata este azotitul de sodiu 0,1 M in
mediu acid in prezenta de catalizator KBr si la temperatura de 0-5 grade.
Indicatori
Avem:
a)interni: -tropeolina 00(oranj IV)-indicator de ph:-la ph<1-violet;
-la ph>1-galben
-galben metanil
-acriflavina
b)externi: -iodura de potasiu amidonata
Exemple prep:
-analiza sol. Inj. De procaina 1%(determinarea cantitativa a procainei clorhidrat)
6. REDOXOMETRIA(IODOMETRIA)-reactii cu formare de complecsi
DEF: volumetria bazate pe reactii redox(reactii cu transfer de electroni) care utilizeaza
titranti oxidanti si reducatori.
Titrantii oxidanti:
-permanganat de potasiu
-bicromat de potasiu
-sulfat de ceriu
-iod
-iodat de potasiu
Titranti reducatori:
-sarurile de fier(II)
-tiosulfat de sodiu
-trioxid de arsen
Observatie: ca si solutie titranta se foloseste solutia de iod o,o5 M si tiosulfatul de sodiu
0,1M;
Indicatori in iodometrie
-solutia de amidon reactiv care cu iodul formeaza un compus colorat albastru.
-alfa nafto flavonele
-solventi organici(cloroform benzen)
Exemple prep:
-analiza sol antifungice
-analiza sol. Otocalm 5%

10

-determinarea cantitativa a acidului ascorbic

-analiza siropului Passinal(determin cantitativa a fenazonei)
7.VOLUMETRIA PRIN REACTII DE PRECIPITARE(ARGENTOMETRIA)
Def: are la baza fenomene de precipitare, sunt titrari in care analitul si titrantul
reactioneaza cu formare de precipitate.
Solutia titranta este azotatul de argint si se utilizeaza la dozarea halogenurilor si
pseudahalogenurilor.
Metode-indicatori:
a)directe: -metoda Mohr(indicatorul folosit la aceasta metoda este cromatul de potasiu
culoare rosu carmin);
-metoda Volhard(indicator alaun feriamoniacal)
b)indirecta:-metoda Fajans(indicator: fluoresceina)
Exemple de preparate:
-analiza sol de fenosept 0,2%(determ cantit a boratului de fenil mercur)
-anal.sol.perf.NaCl 0,9%(determinarea cantitativa a clorurii de sodiu)
-analiza siropului Passinal(determin cantit a bromurilor:de K si de Na)
METODA KARL-FISCHER
Metode titrimetrice de control al medicamentelor ( XXIII )
Exemple de titrare n mediu neapos
3. Determinarea urmelor de ap prin titrare Karl Fischer (FR-X)
Reactivul : dioxid de sulf, iod si piridin dizolvat n metanol absolut
Metoda se poate utiliza pentru determinarea apei chiar n urme.
CH3OH + SO2 + B
[BH+][CH3SO3-]
H2O + I2 + [BH+][CH3SO3-] + 2B [BH+][CH3SO4-] + 2BHI
( B = baz: piridin, dietanolamin, imidazol)
Reactivul propriu-zis: anionul metilsulfit care se oxideaz cu iod la anion metilsulfat,
iar reacia necesit ap. Conform cercetrilor recente, baza ideal este imidazolul.
Indicarea punctului de echivalen:
- vizual (indicare nesigur);
- la folosirea piridinei drept baz (pH 4 - 5) galben- maro (SO2 cu I2 formeaz un
complex galben n piridin);
-la folosirea imidazolului drept baz (pH 6 - 7) - nu se formeaz complexul
galben
alte metode de indicare.
- electrometrice: biamperometrice, bipoteniometrice, conductometrice etc.
- fotometrice (525 - 600 nm).

11

Substanele insolubile n metanol absolut se dizolv n etanol absolut, cloroform

sau acid acetic anhidru.

Controlul limitelor ptr impuritati anorganice

Impuritatile anorganice in proba de analizat pot proveni din materii prime, din procesul
de fabricatie, dintr-o purificare incompleta sau dintr-o conservare necorespunzatoare.
Limitele admise pentru impuritatile anorganice in proba de analizat, exprimate in
grame (% m/m), se apreciaza prin comparare cu solutii-etalon, conform prevederilor din
monografiile respective .
La determinarea limitelor pentru impuritatile anorganice trebuie respectate urmatoarele
conditii generale:
1) Eprubetele in care se efectueaza reactiile trebuie sa fie identice
2) substantele din care se prepara solutiile etalon trebuie sa corespunda conditiilor de
calitate prevazuta la capitolul Reactivi;
3)stabilirea modificarilor care au loc in solutii se efectueaza privind straturile de lichid
orizontal, pe un fond negru (tulbureala, opalescenta) sau de sus in jos, pe un fond alb
(coloratia)
4) reactivii se adauga in ordinea prevazuta si pe cit posibil in mod identic (in acelasi
timp in volume egale, etc) atit in solutia de analizat, cit si in solutia etalon.
5) cind pentru o anumita impuritate in monografie se prevede ...nu trebuie sa dea
reactia... se procedeaza astfel : la solutia de analizat se adauga reactivii prevazuti, cu
exceptia reactivului principal care pune in evidenta impuritatea respectiva. Solutia de
imparte in doua si unei parti i se adauga reactivul principal.Cele doua solutii se compara
intre ele.
6)ori de cite ori in cadrul controlului se deceleaza prezenta unei impuritati pe care
monografia respectiva nu o prevede, aceasta trebuie semnalata.
USCAREA SUBST VOLATILE SE FACE PRIN:
- Uscarea in exsicator
- uscarea in etuva
- uscarea in vid

12

METODE SPECTRALE
SPECTRE ELECTRONICE:SPECTROFOTOMETRIA UV-VIS
Spectrofotometria in UV_VIS se ocupa cu studiul spectrelor de absorbtie obtinute in
lumina monocromatica.
Domeniul spectral implicat:
-UV: 200-380 nm
-VIS: 380-780nm(in VIS se determina subst. colorate)
Sunt spectre electronice care se datoreaza tranzitiilor dintre nivelele energetice ale
moleculelor.
Cuvele ptr UV sunt confectionate din CUART iar cele ptr VIS din plastic sau sticla!
Se pot determina in domeniul UV substante care prezinta grupari cromofore ce absorb in
acest domeniu,iar in domeniul VIS se determina subst care prezinta o coloratie proprie.
!!! UV-VIS se foloseste ptr :
-identitate
-puritate
-dozare
Influena factorilor structurali asupra poziiei i intensitii benzilor de absorbie ( I
)
1.Gruparile cromofore in molecula determina aparitia benzilor in spectru unei substante.
2.Gruparile auxocrome atasate unui cromofor pot duce la modificari de lungimi de unda
la care are loc absorbtia sau la modificarea intensitatii absorbantei.
Modificri structurale sau de mediu pot modifica :
-att poziia maximului de absorbie (deplasare spre lungimi de und mai mari - deplasare
batocrom - sau deplasare spre lungimi de und mai mici - deplasare hipsocrom)
-ct i intensitatea absorbiei (diminuarea absorbiei - efect hipocrom sau sporirea
absorbiei - efect hipercrom).
Gruprile de atomi din molecul care nu constituie cromofor dar care, grefate de un
cromofor, pot induce deplasri batocrome sau hipsocrome, se numesc grupri auxocrome.
FRX prevede ca abaterile de la valorile lungimii de unda pot sa fie +-2nm. De obicei
grosimea cuvei este 1 cm, la temp de 20 grade +-0,5 gradeC.

13

La baza analizei cantitative sta relatia dintre cantitatea de lumina absorbita si cantitatea
de substanta absorbanta, reprezentata de Legea lui Lambert Beer.
FORMULA:
I=intensitatea luminii transmise
I0=intensit luminii incidente
E=absorbtivitatea molara
C=concentratia
L=lungimea stratului absorbant
Marimi utilizate in spectrofot UV-VIS
1.ABSORBANTA(A):este logaritmul zecimal al raportului dintre intensitatea luminii
incidente(I0) si intensitatea luminii transmise(I) si este proportionala cu concentratia in
subst de analizat a solutiei si cu grosimea stratului absorbant(I).
Formula:
2.TRANSMITANTA(T)(transmisia):este raportul dintre intensitatea luminii transmise(I)
si intensit luminii incidente(I0).
Formula:
3.ABSORBTIVITATEA(a):raportul dintre absorbanta sol de analizat(A)si produsul
dintre concentratia solutiei(c)exprimata in g/L si grosimea stratului absorbant(l)exprimate
in cm.
Formula:
4.ABSORBTIVITATEA MOLARA(): este o masura a absorbtiei luminii la o anumita
lungime de unda, intr-un strat cu grosimea de 1 cm al solutiei de analizat cu o
concentratie de 1 Mol/L.
Formula:
5.ABSORBANTA SPECIFICA A (EXTINCTIA SPECIFICA): absorbanta unei
solutii cu concentratia de 1g% (M/V), citita in cuva de 1 cm, la o anumita lungime de
unda si un anumit solvent.
6.CONCENTRATIA
Formula:

Exemple f farm UV-VIS:

-analiza sol inj sicovit B12
-anal sol inj sicovit B6
-analiza sol Rinofug 0,1%(determ cantit a nafazolinei)
-anal suspensiei de furazolidona 0,5%(UV)

14

-anal supozit de diclofenac 100mg(UV)

-determin cantit a tetraciclinei clorhidrat
-anal comprimatelor de aminofilina 100 mg(determ cantitativa a teofilinei).
-analiza siropului de Romergan 0,1%.

SPECTRE MOLECULARE
IR
-infrarosu apropiat (NR):800-2500 nm
-infrarosu mijlociu(IR):2500-50000 nm
-infrarosu indepartat(FIR):50000-1.000.000 nm
IR -Se mai numesc spectre de rotatie, vibratie sau rotatie-vibratie.
Se datoreaza modificarii miscarii de rotatie sub actiunea fascicului luminii
monocromatice. Domeniu: 5000-400 cm-1).
IR- ptr identificarea unei substante, mai rar ptr determinari cantitative(erori
mari).
D.p.d.v. al control medic avem domeniu: 1000- 500 cm-1.
Un spectru in IR se reprezinta nr de lungimi de unda in cm-1 si transmitanta
in procente.
T%=(I/I0)*100;
*Solutiile si lichidele se examineaza sub forma unui film obtinut intre 2
ferestre sau introducerea in cuve confectionate din material
transparent(ex:bromura de K, clorura de Na).Folosim ptr compensare
ferestre sau cuve din acelasi material si aceeasi grosime.
*Ptr subst solide se folosesc urmat procedee de prep a probelor:
-suspensii sub forma de pasta
-dispersie sub forma de comprimate
-obtinerea unui pelicul.
CROMATOGRAFIA
DEF:cf FRX este o metoda fizico chimica de separare a unor subst dintr-un
amestec complex intr-un sistem constituit dintr-o faza stationara si o faza
mobila care se deplaseaza intr-o directie data.
Metoda cromatografica se bazeaza pe un proces de migrare dinamica
diferentiata a subst din amestecul respectiv ca urmare a unor diferente de
adsorbtie, repartitie, solubilitate, presiune de vapori si marime a moleculei.

15

Permite separarea si ulterior analiza calitativa si cantitativa a amestecurilor

complexe.
1.Clasificare in fct de fenomenele fizico-chimice ce stau la baza separarii:
-cromat de repartitie
-cromat de adsorbtie
-cromat de schimb de ioni
-cromat de excluziune
-cromat cu formare cu perechi de ioni
-cromat de afinitate
2.Clasificare dupa natura fazelor mobile se disting 2 tipuri de
cromatografie:
-cromatografie de lichide
-cromat de gaze
-cromat in faza supercritica
3. Clasificare in fct de starea fizica a celor 2 faze:
-cromat gaz-lichid
-cromat gaz-solid
-cromat lichid-lichid
-cromat lichid-solid
4.Clasificarea in fct de modalitatea de imobilizare a fazei stationare:
-cromat pe coloana
-cromat planara
Aplicatii metodei cromatografice
a)Analiza calitativa
-parametru de identificare a unei subst in cromat planara(pe hartie si strat
subtire) este Rf(factor de retentie).
Rf=distanta de migrare de la start la mijlocul spotului/distanta de
migrare de la start la frontul developantului.
Valoarea Rf-ului este o constanta caracteristica unei subst in aceleasi conditii
cromatografice. FRX prevede ca identificarea se poate realiza si cu ajutorul
parametrului Rst calcalat fata de o subst de referinta.
Rst=distanta de migrare de la start la mijlocul spotului/ distanta de
migrare a subst de referinta de la start la mijlocul spotului.

16

In cromatografia de lichide(de inalta performanta HPLC) si in cea de

gaze( GC) identificarea se face cu ajutorul altui parametru numit timp de
retentie(tR) care similar cu Rf este o constanta a unei subst in aceleasi
conditii cromatografice.
-tR reprez timpul scurc de la injectarea probei la aparitia picului
cromatografic.
Puritatea unei subst poate fi evaluata in mod cromatografic prin mai multe
tehnici:
-standarde externe-etaloane de impuritati
-concentrat- diluat.
b)Analiza cantitativa
In cromat determinarile cantitative pot fi usor realizate pe baza relatiei de
directa proportionalitate care exista intre aria si intensitatea spotului in
cromat planara si aria(inaltime) picului si conc in cromat de lichide.
Metode de determinare cantitativa:
-curba de calibrare
-metoda adausului de standard
-metoda elutiei
Cf FRX cromatografia se clasifica:
1.cromat pe hartie(CH)
2.cromat pe strat subtire(CSS)
1. Cromatografia pe hartie
Def:este o metoda cromat in care faza stationara este constituita din hartie
cromatografica si/sau lichidul fixat pe ea , iar faza mobila este de obicei
organica(constituita dintr-un solvent sau amestec de solv organici si
anorganici).
In fct de directia de migrare a fazei mobile CH poate fi:
a)ascendenta(faza mobila migreaza de jos in sus prin capilaritate)
b)descendenta(faza mobila migreaza de sus in jos sub actiunea fortei
gravitationale)
c)circulara(se fol rondele de hartie circulara)
Dependent de nr de developari a cromatogramei si a directiei de
migrare a fazei mobile se disting 2 tehnici:
-unidimensionala(se realiz printr-o migrare repetata in aceeasi directie a
fazei mobile care poate fi cu acelasi sistem de solventi sau cu sist diferite de
solv)
17

-bidimensionala(se realiz printr-o migrare repetata pe 2 directii

perpendiculare una pe alta).Hartia cromat se taie sub forma de patrat cu
dimensiuni variabile. Sol de analizat se aplica intr-un colt al cromat la o
distanta de 3 cm in cazul cromat ascendente si 6 cm ptr cea descendenta.
Dezavantaj CH: nu se pot pulveriza reactivi corozivi!!
Mod de lucru:
Alegerea hartiei cromat se face dependent de structura si proprietatilor ei precum si de
natura componentelor de separat. Solutiile de analizat se aplica pe cromatograma de-a
lungul unei linii de start situata la 5-6 cm distanta de marginea hartiei cromat in tehnica
ascendenta si la 10-12 cm distanta de marginea hartiei in tehn descendenta. Distanta
dintre 2 puncte aplicate sa fie de 3-4 cm!
Solutiile se aplica sub forma de picaturi sau linii transversale cu ajutorul unor
micropipete, microseringi sau pipete Pasteur. Spoturile tre sa ocupe o suprafata cat mai
mica avand un diametru maxim de 1 cm, de aceea este necesar sa se aplice volume
succesive de 5(microlitrii)solutie cu uscare intermediara. Uscarea se realiz la aer sau
lampa IR daca se urmareste si aspectul cantitativ.
Relevarea este identificarea componentelor respectivi pe cromatograma care se poate
face:-chimic prin pulverizaea unor reactivi care form cu compusii de analizat niste
compusi colorati usor de identificat
-fizic;
Interpretarea se face si calitativ si cantitativ.
Valoarea Rf este cuprinsa intre 0,1-0,9.
2. Cromatografie pe strat subtire (CSS)
DEF: este o metoda fizica chimica de separare, identificare si determinare cantitativa a
componentelor dintr-un amestec complex pe baza distribuitiei diferita a componentelor
intr-o faza stationara(solid adsorbant sau lichid depus pe suprafata unui adsorbant) si o
faza lichida mobila (sistem din una sau mai multe componente lichide cu polaritati
diferite).
Mecanismele prin care se realizeaza separarea in CSS sunt:
-sunt procese de adsorbtie
-de schimb ionic
-de repartitie.
Avantaje:
-CSS permite identificarea folosind reactivi corozivi(fata CH)!
-este o tehnica analitica sensibila, rapida simpla si necostisitoare care are ca si
principala aplicatie ident componentelor unor amestecuri complexe.

18

Separarea compusilor unui amestec depinde de echilibrele adsorbtiei-desorbtie care se

stabilesc intre faza stationara si cea mobila.
Faza stationara in CSS: AlO,silicagee,celuloza,pulb de poliamida.
Faza mobila:solvent cu puritate avansata.
Adsorbtia unui component depinde de:
-polaritatea moleculei
-de caracterul chimic al adsorbantului
-polaritatea fazei mobile
Activitatea adsorbantului depinde de tipul de adsorbant utilizat
(silicagel,AlO,celuloza)si de modul de preparare.Alegerea adsorb se face in fct de
proprietatile compusilor care urmeaza a fi cromatografiati.
Elutia sau developarea se datoreaza fenom de capilaritate de-a lungul stratului de
adsorbant. Polaritatea sistemului developant joaca de asemenea un rol extrem de
important in separarea unui amestec complex.
Vizualizarea spoturilor se face cu ajutorul vaporilor de iod cu colorare consecutiva a
spoturilor in brun.
In cazul CSS se disting cateva etape importante:
-pregatirea placilor cromatografice
-prepararea si aplicarea probelor pe placa
-preparare si aplicarea sol-lor etalon
-developarea placilor
-vizualizarea zonelor separate
-identificarea
-determinarea cantitativa
MOD DE LUCRU:
a)activarea placilor-uscarea la temp camerei 30 min, apoi mentinerea in etuva la 105120 grade timp de 1h. Ptr eliberarea gruparilor OH din structura silicagelului.
b)aplicarea solutiilor, se efectueaza dupa stabilirea liniei de start 15-20 mm.
c)developarea
-dupa developare placile se usuca la temp camerei prin suflarea unui curent de aer
cald sau rece
Tehnici developare in fct de sensul de migrare a solv pe placa cromat:
-tehn ascendenta
-tehn descendenta
d)vizualizarea zonelor separate se poate face prin metode fiz- chimice
-vizualizare direct pe placa a compusilir colorati
-expunearea placilor la radiatii sub o lampa UV.
Exemple prep in CSS:
-analiza caps de tetraciclina 250 mg
19

-anal comprim analgezice panadol-ibuprofen

CROMATOGRAFIA IN FAZA GAZOASA(CG)
DEF: metoda fiz-ch de separare cromat in care faza mobila este un gaz si
faza stationara este:
-un solid
-sau un lichid cu care este impregnat un suport solid inert
-sau un lichid repartizat uniform pe peretii unei coloane capilare(FRX)
Parametrii de retentie:
-timp mort tM
-timp retentie tR
-timp de retentie corectat tR
-timp de retentie relativ tRr
-indice Kovats
Subst analizate prin CG sunt: subst volatili, compusi volatili.

20