Chimie, Semestrul IV

Laborator - Reacții de cuplare și mecanisme de reacție în chimia organică

Sinteza coloranților xantenici

Coloranții xantenici sunt derivați de xantenă, cu formula generală din Figura 1 și au aplicații
foarte variate.

Figura 1 Structura generală a: coloranților xantenici (derivați de xantenă)

Dintre coloranții xantenici, fluoresceina este exemplul cel mai cunoscut. Floresceina este un compus cu
caracter acid și care are proprietăți de absorbție și emisie foarte bune (λmax = 490 nm; λem = 512 nm, în soluții
apoase) dependente de pH. Sarea disodică a fluoresceinei are o colorație portocalie cu fluorescență verde și se
folosește, de exemplu, pentru stabilirea cursurilor apelor subterane sau în medicină, la determinarea tipului de
circulație sanguină. Derivații substituiți ai fluoresceinei sunt folosiți drept coloranți cu proprietăți îmbunătățite:
Eosina G este folosită pentru vizualizarea celulelor și colorant pentru piele, hârtie, în industria cosmetică etc.
Eritrozina G este folosită pentru colorant alimentar (E127) sau colorant pentru medicamente etc.

Eosina G Eritrosina G
(roșu)
http://apamedcentral.org/search.php?where=aview&id=10.0000%2Fs http://www.foodcolours.in/synthetic-food-colours.html
mj.2011.52.10.742&code=0022SMJ&vmode=PUBREADER
Figura 2 Exemple de coloranți xantenici, derivați de la fluoresceină

Secvența de reacții

Partea experimentală - Sinteza fluoresceinei

Într-o capsulă de porțelan se introduc 3,5 mmoli anhidridă ftalică și 2,1 echivalenți resorcină. Amestecul de
solide se încălzește pe o baie de nisip la 180°C până ce întreaga masă de reacție se topește. În acest moment, se
adaugă, terptat, timp de zece minute, 3,5 mmoli clorură de zinc anhidră. Se ridică temperatura la 210°C și se
continuă încălzirea până ce masa de reacție lichidă se solidifică (aprox. 2h). Amestecul se răcește, se mojarează
solidul și se introduce într-un pahar Berzelius. Se adaugă 10 mL apă și 1 mL acid clorhidric concentrat și
amestecul se încălzește ușor pe o baie de apă timp de 10 minute. Solidul rămas se filtrează și se spală cu apă. Se
verifică puritatea produsului și, dacă este cazul, se recristalizează din acetonă.

Prezentarea rezultatelor se realizează prin redactarea unui raport care conține următoarele elemente:

1
Chimie, Semestrul IV
Laborator - Reacții de cuplare și mecanisme de reacție în chimia organică

Cerințe pentru redactarea raportului de laborator înainte de ședința de laborator:

1. Data în care se efectuează sinteza.
2. Titlul experimentului.
3. Ecuația reacției chimice.
4. Tipul reacției efectuate și mecanismul prin care are loc.
5. Pentru toți compuşii chimici utilizați în experiment căutaţi şi detaliaţi frazele de risc R şi cele de
siguranţă S.
6. Calculul reactivilor și reactanților utilizați ținând cont de modul de lucru prezentat și de caracteristicile și
proprietățile acestora raportate în literatură (solubilitate în apă și solvenți la temperatura camerei,
temperatură de topire/fierbere, densitate etc.). Calculele se prezintă într-un tabel după modelul următor:
Stare de
Solubilitate
Reactiv/ Masa Nr. Nr. Masa Volum ρ T.t. T.f. agregare/
în apă la
Reactant moleculară eq. moli (g) (mL) (g/cm3) literatură literatură Aspect
20°C
literatură
1.
2.
7. Schema instalației utilizate pentru realizarea sintezei.
Cerințe pentru finalizarea raportului de laborator după ședința de laborator:
8. Modul de lucru detaliat privind pregătirea reacției, etapei de realizare propriu-zise a reacției și etapei de
izolare a produsului din masa brută de reacție (observațiile înainte și după adăugarea unui reactiv,
justificarea fiecărei operații privind modul de izolare al produsului din masa brută de reacție, descriind
reacțiile chimice care au loc și toate modificările de culoare, temperatură, pH, aspect etc.).
9. Temperatura de topire, factorul de retenție în cromatografia în strat subțire (CSS) pe silicagel într-un
sistem de eluție determinat ca fiind relevant (schița plăcuței cromatografice), aspectul și randamentul de
obținere pentru produsul izolat din masa brută de reacție.
10. Descrierea metodei de separare/purificare a produsului izolat din masa brută de reacție (inclusiv schițe
ale instalațiilor utilizate).
11. Temperatura de topire, aspectul și randamentul de obținere pentru produsul purificat.
12. Descrierea spectrului/spectrelor 1H RMN înmânate de cadrul didactic.
13. Răspundeți la următoarele întrebări.
a). Scrieți reacțiile de ionizare ale fluoresceinei (pKa1=4,3, pKa2=6,4).
b). Căutați și scrieți structurile următorilor coloranți xantenici: Floxin B, Roz Bengal, Verde Oregon,
Verde Tokyo, Verde Pennsylvania, Rodanima B, Rodamina 101, Rodamina 6G. Indicați principalele
utilizări în chimie, biochimie, medicină sau criminalistică.
c). Fenolftaleina se obține prin reacția anhidridei ftalice cu fenol, în mediu acid. Scrieți reacția de
obținere a fenolftaleinei (lactona acidului 4',4''-dihidroxitrifenilcarbonil-2-carboxilic). Soluții 1% de
fenolftaleină în alcool se folosesc ca indicator de culoare în domeniul de pH 8,2-9,6, virând de la incolor
la roșu, la titrarea cu acizi minerali, organici sau a bazelor puternice precum amoniacul. Scrieți
structurile fenolftaleinei care explică virajul de la incolor (pH=1-8,5) la roșu-violet (pH=8,5-12) și
incolor la pH>12.
Bibliografie suplimentară:
1. J.V. McCullagh, K.A. Dagget, Synthesis of Triarylmethane and Xanthene Dyes Using Electrophilic Aromatic
Substitution Reactions, J. Chem. Ed. 2007, 84, 1799.
2. K. Colas, S. Doloczki, M. Posada Urrutia, C. Dyrager, Prevalent Bioimaging Scaffolds: Synthesis, Photophysical
Properties and Applications, Eur. J. Org. Chem. 2021, doi: 10.1002/ejoc.202001658
Lucrare elaborată de: Lect. dr. Mihaela Matache, Lect. dr. Codruța Popescu, Asist. dr. Anca Păun