ABUZUL DE DROGURI. DEPENDENTA.

SEVRAJ

Drogurile sunt substanţe psihoactive, susceptibile de a

induce efecte psihice traite succesiv, ca o intarire a desfaşurarii
unei stari de dependenţa psihologica sau fizica. Drogul creează
dependenţă fizică, psihică şi tulburări grave ale activităţii mentale,
percepţiei şi comportamentului.

Abuzul de substante se refera de fapt la consumul exagerat si dependenta fizica sau/si

psihica de anumite substante medicamentoase, alcool, sau narcotice si stupefinate care au
efecte daunatoare sanatatii fizice si psihice si care afecteaza individului, uneori iremediabil,
si viata sociala si afectiva.

Ce este dependenta de droguri?

- O afectiune cronica a creierului, care deseori recidiveaza si care provoaca consumul de droguri
compulsiv, in ciuda consecintelor daunatoare pentru cel dependent si pentru cei din jurul sau. Este o
afectiune a creierului pentru ca duce la schimbari in structura si functionarea creierului. Desi este
adevarat ca pentru majoritatea oamenilor decizia de a lua prima data droguri este voluntara, in timp
schimbarile din creier provocate de abuzul de substante poate afecta controlul de sine al persoanei si
capacitatea de a lua decizii sanatoase, si in acelasi sa creeze un intens impuls sa ia droguri.

Cei mai importanţi factori care determinǎ individul sa consume droguri sunt:

 curiozitatea, cautarea de senzaţii noi, de inedit, atracţia exercitata de o placere interzisa,

fascinaţia legata de percepţia unui potenţial pericol
 conotaţia antisociala a abuzurilor de substanţe toxice, fapt care da semnificaţia unui refuz al
valorilor sociale, al sistemului, evadarea dintr-o lume perceputǎ ca ostila
 cautarea naiva a unei forme noi de comunicare cu alţi indivizi care impartaşesc aceleaşi
idealuri
 tentativa disperata de a relua comunicarea rupta cu apropiaţii datorita principiilor morale rigide
ale acestora
 drogul poate oferi iluzia temporara a unei creşteri a performanţelor intelectuale ale individului,
sau a capacitaţii de creaţie artistica
 nevoia de afirmare narcisica prin satisfacţia produsa de efectul drogului
 compensaţia dificultaţilor unor subiecţi de a tolera frustrarile şi legat de acestea, maturizarea
lor afectiva şi sexuala deficitara
 căutarea unei stări de detaşare (a search for a « high »)
 căutarea sau repetarea efectelor iniţiale plăcute
 normă culturală în unele sub-culturi
 auto – medicaţie pentru stări de anxietate, fobii sociale, insomnii, simptomele negative ale bolii
psihice
 pentru a preveni instalarea simptomelor de sevraj
 Riscurile

 efecte psihocomportamentale (de exemplu, consumatorul sare de la înălţime datorită

convingerii că poate zbura)
 toxicitate acuta
 efectele toxice ale substaţelor asociate drogurilor, afecţiuni medicale secundare, tulburări
psihiatrice secundare consumului de droguri
 riscul de dezvoltare a dependenţei
 dificultăţi profesionale, probleme intrafamiliale
 consecinţe medico-legale

Efectele asupra creierului

Deşi iniţial consumul de droguri poate fi voluntar, s-a demonstrat că acestea afectează structura chimica a
creierului, ce interferează cu abilitatea individului de a lua decizii şi poate duce la dorinţe şi folosire
compulsivă. Atunci consumul devine o dependenţă de substanţe.
 Toate drogurile de abuz – nicotina, cocaina, marijuana şi altele – afectează sistemul de
recompensa al creierului, care este o parte a sistemului limbic.
 Drogurile atacă acest sistem de recompensa, cauzând cantităţi neobişnuit de mari de dopamină să
inunde sistemul.
 Aceasta inundaţie de dopamină este ceea ce cauzează euforia asociată consumului de droguri.
Probleme comportamentale:
 Paranoia
 Agresivitatea
 Halucinaţiile
 Dependenţa
 Judecata defectuoasă
 Impulsivitatea
 Pierderea controlului

SEVRAJUL

Sevrajul se defineste ca debut al simptomelor fizice și mentale, atunci

când o substanță este redusă sau nu este dată corpului.

Sevrajul la nivel fizic

Trecem mai departe prin a discuta despre sevraj cauzat de substanțe puternice precum drogurile, medicația
și alcoolul.

Efectele fizice ale unui sevraj cauzat de dependențe

La 6-10 ore de la ultima administrare:

 agitație
 neliniște
 insomnie
 dureri musculare și articulare
 rinoree
 lăcrimare
 transpirații
 căscat
 greață
 vărsături
 diaree
  crampe abdominale
 amețeli

După 36 de ore de la ultima administrare:

 midriază
 piele de găină
 pupile dilatate
 puls accelerat
 hipertensiune arterială
 dereglarea temperaturii corpului
 îmbujorare
 mișcări involuntare ale corpului
 slăbiciune
 tremurături