Sunteți pe pagina 1din 6

1. Aspecte practice de farmacoterapie.

Tipuri de farmacoterapii. Alte tipuri de terapii.


TIPURI DE TERAPII

I. TIPURI DE FARMACOTERAPIE

A. Criteriul terapeutic
1. Farmacoterapie - profilactică ex.: terapia de imunostimulare, profilaxia dismicrobismului
secundar antibioterapiei (probiotice Lactobacilus, Bifidus, etc.)
- curativă ex.: terapia antiinfecţioasă

2. Farmacoterapie - etiotropă ex.: terapia antiinfecţioasă


- patogenică ex.: terapia cardiotonică
- simptomatică ex.: terapia antispastică, antitusivă
- de substituţie ex.:
- terapia de substituţie hormonală (estrogeni, cortizon în insuficienţă corticosuprarenală)
- terapia de substituţie enzimatică (substituenţi ai secreţiei gastrice – HCl, pepsina; ai secreţiei
pancreatice – pancreatina; ai secreţiei biliare – săruri şi acizi biliari)
- lacrimi artificiale

3. Farmacoterapia - de suprimare – vindecă (săruri de fier în anemii feriprive, antibioticele în


infecţii)
- de ameliorare – previne complicaţiile (hipoglicemiantele în diabet)
- de compensare – cardiotonicele în IC, vasodilatatoarele în HTA; SRO
pentru diaree
- paliativă – ameliorează simptomele insuportabile (stări de vomă) cu
creşterea calităţii vieţii (analgezice morfinomimetice)
- terminală – asigură o moarte decentă

4. Farmacoterapia - de bază – scheme de tratament standard pentru toţi bolnavii


care suferă de aceeași boală
- individualizată – pentru un bolnav
- optimizată – pentru un bolnav prin feed-back al supravegherii terapeutice

5. Farmacoterapia - de elecţie – cardiotonicele în IC


- de alternativă poate înlocui terapia de elecţie

B. Criteriul farmacografic
1. Farmacoterapie – de atac pentru realizarea Cp
- de întreţinere pentru menţinerea Cp

2. Farmacoterapie – continuă perfuzii i. v. – menţine Cp ţintă fără fluctuaţii


- intermitentă – doze repetate la intervale de timp fixe

3. Farmacoterapie – enterală - per os


- parenterală - administrare injectabilă
Monoterapia
Terapia complexă
II. ALTE TIPURI DE TERAPII
Fitoterapia
Homeopatia
Dietoterapia
Fizioterapia
Crenoterapia – apa termala
Radioterapia
Igienoterapia
Psihoterapia (autosugestia, meloterapia)
Ergoterapia – prin munca
Terapia chirurgicală
Acupunctura, apipunctura, presopunctura
Cromoterapie
Terapie asistată de animale
Terapie cu aerosoli (speloterapie, climaterapie)
Oxigenoterapia

Clasificarea ATC a medicamentelor. Accesare site-uri oficiale (coduri ATC şi ANMDMR).

III. CLASIFICAREA ATC A MEDICAMENTELOR


(http://www.whocc.no/atc_ddd_index/)
O substanţă poate avea mai multe coduri ATC dacă:
- sunt mai mult de 2 dozaje
CLONIDINE 0,10 mg - antimigrenos
CLONIDINE 0,45 mg - antihipertensiv
- sunt mai multe forme farmaceutice
CLONIDINE picături de ochi - antiglaucomatos
CLONIDINE comprimate - antimigrenos
- sunt mai multe căi de administrare
CLONIDINE instilaţii oculare - antiglaucomatos
CLONIDINE oral - antimigrenos
- sunt mai multe utilizări terapeutice
CLONIDINE - antiglaucomatos
CLONIDINE - antimigrenos
CLONIDINE - antihipertensiv
- sunt mai mult de 2 dozaje
NAPHAZOLINE - decongestiv simplu
NAPHAZOLINE - decongestiv în asociere cu antibiotice, antihistaminice
- sunt mai multe forme farmaceutice
NAPHAZOLINE - picături de ochi (PROCULIN)
NAPHAZOLINE - picături de nas (RINOFUG)
- sunt mai multe căi de administrare
NAPHAZOLINE - instilații oculare
NAPHAZOLINE - instilații nazale
- sunt mai multe utilizări terapeutice
NAPHAZOLINE - conjunctivite
NAPHAZOLINE - rinite

Site-ul oficial al clasificării ATC - http://www.whocc.no/atc_ddd_index/

Site-ul oficial ANMDM - http://www.anm.ro/anmdm/

Site-ul oficial CaNaMed - http://preturi.ms.ro/index.php

CATALOGUL NATIONAL AL PRETURILOR LA MEDICAMENTELE DE UZ UMAN ELIBERATE CU


PRESCRIPTIE MEDICALA (http://preturi.ms.ro/index.php)

Reguli generale privind administrarea medicamentelor.

Planul terapeutic: individualizarea, supravegherea și feed-backul de optimizare a


farmacoterapiei; reguli privind încetarea farmacoterapiei; completare fișe de lucru.

Prescripţia farmacoterapeutică. Generalități, erori în prescriere și eliberare.


II. Prescripţia farmacoterapeutică (prescripţia medicală, reţeta) reprezintă:
 act medical – ca mijlocul de comunicare între medic şi farmacist
 document medico-legal cu valoare în justiţie
Componentele prescripţiei medicale: superscripţia, inscripţia, invocaţia Rp/, prescripţia de
medicamente (magistrale, oficinale, comerciale), instrucţia (D.s.), subscripţia, adnotaţia
(completată de farmacist).
Erorile în prescrierea și eliberarea medicamentelor se referă la următoarele cauze:
 lizibilitatea reţetei – se recomandă reţeta electronică
 neclarităţile de exprimare – amoxicilină 750 mg în 3 prize/zi se recomadă a se scrie
amoxicilină 250 mg 1 cps la 8 ore
 abrevierile folosite – 1 în loc de /
 unităţi de măsură

Efectul placebo şi nocebo.

EFECTUL PLACEBO ŞI NOCEBO.


CONSECINŢE TERAPEUTICE ŞI ETICE
Placebo (lat. va plăcea) – „un epitet dat oricărui medicament adaptat mai mult să placă
pacientului decât să-i aducă acestuia beneficii” (dicţionar medical englez).
Placebo este imitaţia unui tratament sau a unei proceduri terapeutice date deliberat pentru a avea
un efect asupra pacientului, simptomului, sindromului sau bolii, obiectiv ştiindu-se că nu are
activitate specifică pentru afecţiunea în care a fost administrată.
Efect placebo – orice schimbare în comportamentul pacientului care se produce după
administrarea de placebo şi care nu poate fi atribuită unor proprietăţi farmacologice sau
fiziologice specifice.
Domenii de utilizare:
 cercetarea clinică – Studii clinice controlate placebo – simplu orb sau dublu
orb. Din 1970 FDA impune studii randomizate dublu-orb şi controlate
placebo pentru introducerea noilor medicamente în terapeutică.
 terapia depresiei şi terapia durerii (răspuns mediat de eliberarea de endorfine
endogene)
Laturi ale utilizării efectului placebo:
 specularea efectului placebo în scopul obţinerii de venituri
 utilizarea legală şi în condiţii bine determinate a medicaţiei şi efectului
placebo
Substanţe placebo:
 solide – lactoza
 lichide – serul fiziologic
Mecanismul efectului placebo:
 are o componentă psihică majoră
 se bazează pe relaţia medic-pacient – efectul placebo crește semnificativ când
pacientul are încredere
 se exprimă net în afecţiuni funcţionale sau în cele cu o importantă componentă
funcţională
 se bazează pe reflexe condiţionate (Pavloviene) induse de efectele unor tratamente
eficiente suportate anterior de către pacient.
Categorii de pacienţi care nu prezintă efect placebo:
 sugarii
 copiii mici
Implicaţii etice:
 pacienţi încrezători
 pacienţi neîncrezători (sceptici)

Nocebo (lat. va dăuna) produce efecte recepţionate ca negative de către pacient, chiar dacă
intenţia cu care au fost administrate era de a face bine. Substanţa sau procedura utilizate sunt
identice cu placebo, doar rezultatele sunt opuse, de agravare a simptomelor bolii.
Analiza farmacoeconomică. Exemple de aplicare a analizei farmacoeconomice la decizia
farmacoterapeutică.

Farmacoeconomia este o subdiviziune a economiei sănătăţii. Economia sănătăţii este o


ramură relativ nouă a economiei.
Farmacoeconomia are ca obiectiv descrierea şi analiza costului terapiei medicamentoase în
îngrijirea sănătăţii societăţii.
Metodele de evaluare farmacoeconomică:
1. metode de evaluare economice – sunt metode care au ca obiective identificarea,
măsurarea, evaluarea şi compararea costurilor şi rezultatelor diverselor alternative de
tratament luate în considerare
2. metode de evaluare umane – sunt metode de evaluare a impactului bolii şi tratamentului
acesteia asupra calităţii vieţii raportată la starea de sănătate a pacientului, a preferinţelor
şi satisfacţiei pacientului în aplicarea deciziilor farmacoterapeutice (calea de
administrare: oral vs. injectabil).

Farmacoeconomia aplicată este definită ca punerea în practică a principiilor şi metodelor


farmacoeconomice, pentru a cuantifica valoarea produselor farmaceutice şi a serviciilor de
asistenţă farmaceutică utilizate.
Aplicarea farmacoeconomiei la elaborarea deciziilor este utilizată în trei domenii:
1. evaluarea terapiei medicamentoase
2. evaluarea serviciilor de farmacie clinică
3. managementul riscului în industria farmaceutică, în cercetare, dezvoltare şi în
marketingul produselor farmaceutice

EVALUAREA TERAPIEI MEDICAMENTOASE

Direcţiile decizionale în care se poate aplica farmacoeconomia pentru evaluarea terapiei


medicamentoase sunt:
 farmacoeconomia poate fi utilă pentru elaborarea deciziei asupra terapiei individuale a
pacientului
 farmacoeconomia poate furniza date decisive privind raportul cost-eficacitate pentru a
susţine adăugarea sau eliminarea unui medicament dintr-un formular de spital
Deciziile farmacoterapeutice complete trebuie să se raporteze la trei criterii fundamentale:
economic, clinic şi uman

EVALUAREA SERVICIILOR DE FARMACIE CLINICĂ

Farmacoeconomia poate fi utilă în:


 determinarea valorii unui serviciu existent
 estimarea potenţialului merit al implementării unui nou serviciu
 aprecierea valorii unei intervenţii clinice

EXEMPLE
Exemplul 1 Alegerea grupei farmacodinamice şi a medicamentului antianginos, în angina
pectorală, având în vedere criteriile de elecţie (eficacitatea, siguranţa şi costul)
Grupele de antianginoase şi criteriile de elecţie în criza anginoasă
Grupa Indicaţie de Eficacitate Siguranţă Cost
elecţie
Nitraţi-Nitriţi ++ + ± +
Beta-blocante - + ± -
Blocante ale - + ± -
canaleleor de
calciu

Medicamentele din grupa nitriţi-nitraţi şi criteriile de elecţie în criza anginoasă


Medicamentul Indicaţie de Eficacitate Siguranţă Cost
elecţie
Nitroglicerina + + ± +
Isosorbid + + ± ±
dinitrat
Isosorbid + + ± ±
mononitrat

CONCLUZIE: De elecţie în criza anginoasă este nitroglicerina sublingual, o tabletă la nevoie,


iar a doua tabletă dacă durerea persistă

Exemplul 2 Nefrotoxicitatea antibioticelor aminoglicozidice


Incidenţa nefrotoxicităţii în timpul tratamentului cu antibiotice aminoglicozidice scade în cazul
posologiei individualizate, funcţie de particularităţile pacientului, greutatea ideală şi clearance-ul
creatininei. Posologia s-a optimizat prin feed-back, în baza rezultatelor monitorizării pe criteriul
farmacocinetic (determinarea concentraţiei plasmatice după administrarea unei doze-test).
CONCLUZIE: Monitorizarea farmacocinetică a terapiei cu antibiotice aminoglicozidice reduce
costurile medicale financiare totale ale tratamentului per episod de infecţie, prin eliminarea
costurilor financiare suplimentare antrenate de tratarea nefrotoxicităţii instalate, precum şi a
costurilor non-materiale (suferinţa pacienţilor).

S-ar putea să vă placă și