Farmacologia general

1. Obiectul farmacovigilenei este:

farmacovigilenta este stiinta legata de detectarea, evaluarea, intelegerea si prevenirea reactiilor
adverse/efectelor indezirabile sau a altor probleme legate de efectul si riscul administrarii medicamentelor in
conditiile "reale" de utilizare.
2. Indicai afirmaia corect referitoare la farmacologia fundamental:
Studiaza Medicamentele folosind experimentele pe animale, se mai numeste farmacologie bazica sau
experimentala, ea explica mecanismele fundamentale ale actiunii medicamnentelor
3. Indicai afirmaia corect referitoare la farmacoterapie
Studiaza modalitatile de utilizare a medicamentelor in diverse variante de evolutie a maladiilor
4. Indicai afirmaia corect referitoare la farmacologia clinic:
este o specialitate medical care studiaz ac iunea medicamentelor asupra omului prin intermediul studiilor
clinice. Acestea pot confirma sau infirma rezultatele ob inute n urma studiilor preclinice.
5. Indicai afirmaia corect referitoare la farmacoepidemiologie:
Studiaza contraindicatiile si precautiile, precum si bolile de etiologie medicamentoasa cu mare raspindire
6. Indicai afirmaia corect referitoare la noiunea de placebo:
o substan inactiv sau o procedur utilizat ca element de control n experimente
orice procedura terapeutica sau o componenta a acesteia despre care nu a fost demonstrat ca
administrarea sa ar produce o activitate fiziologica sau psihologica specifica, menita sa imbunatateasca
starea de sanatate a pacientului in cazul afectiunii tratate.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

Indicai afirmaia corect referitoare la excipient:

Este ingredientul care permite obtinerea formei farmaceutice respective
Indicai afirmaia corect referitoare la adjuvant:
Compusii care inlesnesc actiunea substantei de baza sau ii inlatura vreun efect advers
Indicai afirmaia corect referitoare la denumirea comun internaional a medicamentelor:
Numele oficiale unice ale substantei medicamentoase, acceptate in farmacopeile diferitor tari si servesc pentru
depasirea confuziei, produse de multitudinea denumirilor comerciale si specialitati sau sinonime atribuite
produselor lor de catre firmele sau laboratoarele farmaceutice pentru a putea fi recunoscute de catre consumator
si concura intre ele pe piata farmaceutica
Indicai afirmaia corect referitoare la Farmacopeea medicamentelor:
Este un cod legislativ, medico-farmaceutic privind remediile, preparatele si materialele utilizate in medicina in
scopuri curative profilactice sau diagnostice autorizate de organele de resort.
Indicai afirmaia corect referitoare la diapazonul aciunii terapeutice a preparatului:
este limita dintre doza terapeutic minim i doza terapeutic maxim
Indicai afirmaia corect referitoare la farmacografie:
Studiaza regulile de prescriere a medicamentelor referitoare la formele farmaceutice, caile de administrare si
posologie
Indicai afirmaia corect referitoare la cronofarmacologie:
Studiaza influenta bioritmurilor asupra efectului medicamentului

14. Indicai afirmaia corect referitoare la faza I de studii clinice:

Prima administrare la om dup etapa preclinic (preautorizare)
Subiecii inclui n studiu sunt voluntari snto i. Se urmre te evaluarea farmacocineticii i evaluarea
siguranei la administrare.

15. Indicai afirmaia corect referitoare la faza II de studii clinice:

Primele experimente terapeutice (preautorizare)

Subiecii inclui n studiu sunt pacieni care prezint boli susceptibile de a fi tratate cu medicamentul investigat.
Se evalueaz eficacitatea i sigurana administrrii medicamentului respectiv. Rezultatele acestor studii au un
caracter orientativ asupra utilizrii ulterioare a medicamentului.

16. Indicai afirmaia corect referitoare la faza III de studii clinice:

Confirmarea terapeutic (postautorizare)

Subiecii inclui n studiu sunt randomizai n dou grupuri perfect comparabile din mai multe puncte de vedere.
Un grup este tratat cu medicamentul de investigat, cellalt grup este tratat fie cu placebo, fie cu un medicament
comparator. Aceste studii controlate au ca obiectiv determinarea eficacitii i siguranei medicamentului.
Rezultatele din aceast etap sunt mai concludente dect cele din faza II

17. Indicai afirmaia corect referitoare la faza IV de studii clinice:

Utilizare terapeutic (postautorizare)

Studiile din aceast faz sunt studii clinice controlate ca i n faza III, i sunt conduse n acord cu condi iile
descrise n Autorizaia de Punere pe Pia (APP). Se urmrete evaluarea eficacitii, reaciile adverse pe
termen lung i farmacocinetic specific

18. Indicai afirmaia corect referitoare la metoda de studiu dublu oarb":

const n etichetarea secret a probelor de ctre un observator independent astfel nct att
persoanele care lucreaz cu probele n laborator, ct i cercettorii care trag concluziile legate de
probele clinice nu tiu pn la stabilirea rezultatelor finale care dintre probe au fost supuse unei
terapii qigong i care au fcut parte din grupul de control
19. Indicai afirmaiile corecte referitoare la doza terapeutic maxim:
Cantitatea cea mai mare de medicament, care poate da efect terapeutic fara a provoca efecte toxice
20. Indicai afirmaiile corecte referitoare la particularitile de dozare a medicamentelor la persoanele vrstnice:
Doza multor medicamentente, in special a celor eliminate preponderent pe cale renala se micsoreaza
proportional cu clearanece-ul creatininei
21. Indicai afirmaia corect referitoare la farmacogenetic:
Compartiment al farmacologiei care studiaza influenta factorilor ereditari asupra sensibilitatii organismului fata
de substantele medicamentoase administrate.
22. Cum se numete domeniul farmacologiei care studiaz aciunea preparatelor asupra pacienilor de vrst naintat:
Farmacogerontologie
23. Indicai afirmaia corect referitoare la corectarea dozelor pentru vrstnici:
Doza multor medicamentente, in special a celor eliminate preponderent pe cale renala se micsoreaza
proportional cu clearanece-ul creatininei
De oobicei doza pentru batrini urmeaza a fi micsorata pina la - 2/3 din doza pentru adult.
24. Farmacoterapia orientat pentru nlturarea cauzelor maladiei se numete:
etiotropa
25. Farmacoterapia orientat pentru nlturarea acuzelor n maladii se numete:
simptomatica
Complement multiplu
1.

2.

Indicati domeniile studiu ale farmacocineticii

Absorbitia
Distributia
Eliminarea medicamentului
Indicai afirmaiile corecte referitoare la definiia farmacologiei:
tiina care studiaz medicamentele din perspectiva definirii acestora ca substane utilizate
pentru profilaxia, tratamentul ori diagnosticarea bolilor.

3. Indicai compartimentele de baz a farmacologiei fundamentale:

Famacocinetica
Farmacodinamia
Farmacotoxicologia
4. Indicai compartimentele de baz ale farmacologiei clinice:
Farmacografia
Farmacoterapia
Farmacoepidemiologia
5. Indicai afirmaiile corecte referitoare la definiia medicamentului:
Orice substanta sau amestec de substante cu proprietati curative sau preventive in privinta omului sau
animalelor, precum si orice alt produs care poate fi administrat omului sau animalului pentru a stabili un
diagnostic medical sau a restabili, corija, sau modifica functiile dereglate

6. Indicai afirmaiile corecte referitoare la originea medicamentelor:

Minerala
Animala
Vegetala
Sintetica
7. Indicai afirmaiile corecte referitoare la etapele de elaborare a medicamentelor
Laboratorul chimic
Laboratorul farmacologic
Laboratorul formelor medicamentoase noi
Comitetul farmacologic al MS
Explorari clinice
Directia pentru aplicarea remediilor noi al MS
Industria chimico-farmaceutica
Aplicarea in practica
8. Indicai afirmaiile corecte referitoare la etapele testrii clinice a medicamentelor.
Faza I - Prima administrare la om dup etapa preclinic (preautorizare)
Subiecii inclui n studiu sunt voluntari sntoi. Se urmrete evaluarea farmacocineticii i evaluarea siguran ei la
administrare

Faza II - Primele experimente terapeutice (preautorizare)

Subiecii inclui n studiu sunt pacieni care prezint boli susceptibile de a fi tratate cu medicamentul investigat. Se
evalueaz eficacitatea i sigurana administrrii medicamentului respectiv. Rezultatele acestor studii au un caracter
orientativ asupra utilizrii ulterioare a medicamentului.

Faza III - Confirmarea terapeutic (postautorizare)

Subiecii inclui n studiu sunt randomizai n dou grupuri perfect comparabile din mai multe puncte de vedere. Un grup
este tratat cu medicamentul de investigat, cellalt grup este tratat fie cu placebo, fie cu un medicament comparator. Aceste
studii controlate au ca obiectiv determinarea eficacitii i siguranei medicamentului. Rezultatele din aceast etap sunt
mai concludente dect cele din faza II.

Faza IV - Utilizare terapeutic (postautorizare)

Studiile din aceast faz sunt studii clinice controlate ca i n faza III, i sunt conduse n acord cu condi iile descrise n
Autorizaia de Punere pe Pia (APP). Se urmrete evaluarea eficacitii, reaciile adverse pe termen lung i
farmacocinetic specific.

9. Indicai afirmaiile corecte referitoare la structura medicamentelor:

Substanta activa substanta de baza
Substante auxiliare adjuvande, corective, excipienti
10. Indicai afirmaiile corecte referitoare la denumirea medicamentelor:
Denumirile chimice structura substantei
Denumirile oficinale sunt cele prevazute pentru medicament in farmacopeea in vigoare in fiecare tara
Denumiri comune internationale numele oficiale unice ale substantei medicamentoase active,
acceptate in farmacopee diferitor tari
11. Indicai afirmaiile corecte referitoare la pstrarea medicamentelor:
Preparatul trebuie ambalat si etichetat ( cutii pungi folii)
Formele parenterale pentru sterilitate se pastreaza in fiole flacoane, recipiente speciale
Substanta poate suferi modificari daca vine in contact cu apa, oxigen, CO2.
Se tin intr-un loc racoros ferit de lumina si bine inchise
12. Indicai afirmaiile corecte referitoare la noiunea de doz
Cantitatea de medicament care este administrat la o priza sau pentru o perioada de timp si provoaca
anumita reactie din partea organismului
Doza med solide sau semisolide se exprima in g, mg, mcg.
Pentru cele lichide ml, sau picaturi
13. Enumerai formele medicamentoase solide:
Pulberi

 Granule
Capsule
Comprimate
Drajeuri
Pilule
Pelicule
Specii
Caramele
Creioane
Brichete
14. Enumerai formele medicamentoase semisolide (moi):
Unguente
Paste
Supozitoare
Emplasturi
Sisteme terapeutice
15. Enumerai formele medicamentoase lichide:
Solutii
Suspensii
Picaturi
Forme parenterale
Solutii extractive
Solutii extractive maxim purificate
Emulsii
Linimente
Siropuri , ape aromatice, sucuri medicamentoase, mixturi, spirturi, sapunuri, elixire, oteturi vinuri
medicale
16. Indicai scopurile de baz ale farmacologiei:
studiul proceselor de baza, chimice, fizice, fizico chimice, fiziologice, biochimice care apar ca urmare a
administrarii medicamentelor, la nivelul molecular, celular, tisular, n organismul viu (uman, animal).
procesele fundamentale prin care se realizeaza circulatia medicamentelor, etapele parcurse de
medicament de la patrunderea sa in organism pana la eliminare, modificarile suferite de medicamente in
organism (farmacocinetica generala), precum si efectele medicamentelor asupra organismului si
mecanismele prin care se realizeaza aceste efecte (farmacodinamie generala).
17. Indicai afirmaiile corecte referitoare la Nomenclatorul de Stat

18. Indicai afirmaiile corecte referitoare la formularul de reet:

Reteta este un document prin care medicul se adreseaza in scris farmacistului pentru al informa despre
medicamentul recomandat pacientului sau, compozitia, modul de administrare si preparare
Ea contine indicatii pentru pacient in limba cunoscuta de el, privitor la utilizarea medicamentului
prescris
Este un document medico-legal si financiar important, deoarece de continutul ei depinde sanatatea
pacientului si cheltuielile institutiei medicale
Reteta trebuie scrisa citet, fara greseli, cu stiloul sau pixul
3 tipuri de reteta : pentru prescrierea si livrarea medicamentelor, pentru prescrierea si livrarea
stupefiantelor si preparatelor psihotrope, pentru prescrierea si livrarea preparatelor gratuie
19. Indicai afirmaiile corecte referitoare la compartimentele formularului de reet:
Este obligatorie completarea tuturor datelor prevazute in formular
Amprenta stampilei de antet a institutiei medico-sanitare trebuie sa fie vizibila pentru a fi usor lecturata
denumirea si nr institutiei
Denumirea medicamnetului, continutul form medicamentoase extemporale demersul catre farmacist
privind prepararea formei medicamentoase si eliberarea ei din farmacie se prescriu in limba romina sau
latina
Se adminte prescrierea pe un formular doar a unui medicament din grupa toxicelor, stupefiantelor, sau
psihotropelor
Se admint numai abrevierile specificate in Regulile generale de prescriere a medicamentelor
Cantitatea subst lichide se prescrie in ml, a celor solide in g

 Modul de administrare se prescrie doar in limba romina sau limba vorbita de pacient
Semnatura medicului se confirma doar cu parafa medicului
Specificarea termenului valabilitatii retetei se face prin bararea inutilului
20. Indicai afirmaiile corecte referitoare la compartimentele formularului de reet nr.2:
Este obligatorie completarea tuturor datelor prevazute in formular
Amprenta stampilei de antet a institutiei medico-sanitare trebuie sa fie vizibila pentru a fi usor lecturata
denumirea si nr institutiei
Seria prezinta abrevierea municipiului in care este amplasata unitatea medicala si se aplica in mod
tipografic, numarul retetei contine 6 semne
Denumirea medicamnetului, continutul form medicamentoase extemporale demersul catre farmacist
privind prepararea formei medicamentoase si eliberarea ei din farmacie se prescriu in limba romina sau
latina
Se adminte prescrierea pe un formular doar a unui medicament din grupa toxicelor, stupefiantelor, sau
psihotropelor
Se admint numai abrevierile specificate in Regulile generale de prescriere a medicamentelor
Cantitatea subst lichide se prescrie in ml, a celor solide in g
Modul de administrare se prescrie doar in limba romina sau limba vorbita de pacient
Semnatura medicului se confirma doar cu parafa medicului
Este obligatorie semnatura medicului sef-adjunct in probleme curative
Reteta se elibereaza obligatoriu cu stampila rotunda a unitatii medico-sanitare
Formularele de reteta se afla la evidenta cantitativa
21. Indicai afirmaiile corecte referitoare la regulile de prescriere a medicamentelor:
Reetele se prescriu lund n consideraie vrsta bolnavului, modul de achitare, apartenena
medicamentelor la grupe speciale,
Reetele se prescriu cite, cu cerneal sau pix, fr corectri
Denumirile medicamentelor industriale i ingredientelor componente ale formelor
magistrale, se prescriu n limba de stat sau latin, iar adresarea medicului ctre farmacist,
indicaia privitor la prepararea formei medicamentoase i livrarea ei din farmacie - n
limba latin
La prescrierea reetelor se admit unele abrevieri ale cuvintelor n limba latin
Modul de administrare se indic n limba de stat sau n limba neleas de pacient, detaliat
i concret (fr cuvinte generale Cunoscut, Conform schemelor, etc.).
Se interzice prescrierea medicamentelor pentru anestezie general bolnavilor de
ambulator i staionar.
22. Indicai informaia corect referitoare la produsele galenice i neogalenice:
La medicamentele extractive de origine vegetal, producia crora este organizat n condiii de uzin, se refer
tincturile, extractele, preparatele maximal purificate i preparatele unor substane individuale. n unele manuale aceste
medicamente se ntlnesc sub denumirea de preparate galenice, preparate tipice perioadei lui Galenus, care a fost
medic i chimist. Preparatele galenice sub form de infuzii, decocturi, tincturi i extracte fluide, moi sau uscate, obinute
din plante, multe secole au fost utilizate pe scar larg n medicin.

preparatele tipice perioadei lui Galenus se obineau din produse vegetale prin intermediul vinului, oetului, uleiului,
numite vinuri medicinale, uleiuri medicinale, miere oetit etc
preparate neogalenice se deosebesc de cele galenice prin aceea c snt parial sau maximal purificate de substanele
balast.

23. Indicai afirmaiile corecte referitoare la laboratorul chimic ca etap de elaborare a medicamentelor
Sinteza chimica a preparatelor :
Sinteza argumentata : reproducerea substantelor biogene, sinteza de antimetaboliti, modificarea
moleculelor compusilor cu activitate biologica cunoscuta, studiul structurii substratului cu care
interactioneaza medicamentul, asocierea structurilor a doi compusi cu proprietati necesare, sinteza
bazata pe studierea transformarilor chimice ale substantelor in organism
Calea empirica : descoperi intimplatoare, screening
24. Indicai afirmaiile corecte referitoare la laboratorul farmacologic ca etap de elaborare a medicamentelor
Obtinerea preparatelor din materie prima medicamentoasa si separarea compusilor activi:
De provenienta animala, vegetala, din surse minerale
Izolarea substantelot medicamentoase produse de fungi si microorganisme, biotehnologie,
25. Indicai afirmaiile corecte referitoare la promedicamente:
Complexe substrat matrice substanta activa
Bioprecursori

Substrat matrice se cupleaza cu substanta activa prin legaturi covalente care se elibereaza la locul de
actiune sub influenta unor enzime respective
Este necesar ca matricea sa fie recunoscuta de celulele tinta
Funtia de matrice o poate indeplini proteinele, peptidele etc.
26. Indicai afirmaiile corecte referitoare la varietile de doze utilizate:
Doza se administreaza in functie de :
Efectul terapeutic(doza initiala, terapeutica, minima, maxima, toxica minima, letala minima, optima)
De modul de administrare ( partiala, pe zi, totala, atac, intretinere, unica, de depozit)
De etate( dupa virsta, masa corporala, suprafata corpului)
1.

2.

Farmacocinetica

Caracterizai efectul primului pasaj hepatic:

Consecinte:
Pozitive: biotransformarea medicamentelor inactive sau promedicamentelor in metaboliti activi
Negative: se reduce conc plasmatica a medicamentului netransformat, cu micsorarea sau absenta efectului terapeutic,
biodisponibilitate redusa la administrarea per os, medicamentul nu poate fi administrat pe calea respectiva daca epurarea
depaseste 75%, necesita utilizarea de doze cu mult mai mari decit cele intravenoase pentru a capata efecte similare
Ctre procesele farmacocinetice nu se refer:

5.

6.

8.

9.

Se refera : absorbia substanelor medicamentoasa

distribuia substanelor medicamentoase n organism(transport in singe, difuziunea in tesuturi, distribuirea
propriu-zisa, fixarea in tesuturi
biotransformarea lor;
caile de excretie a substantelor medicamentoase

3. Cum se va modifica distribuia preparatului lipofil cu afinitate crescut fa de proteinele plasmatice n cazul hipoproteinemiei:
Se mareste
4. Cum se va modifica clearance-ul renal al fenobarbitalului n cazul administrrii intravenoase a NaHCO3
Se micsoreaza
Enumerai medicamente ce inhib enzimele hepatice:
Antibiotice ( cloramfenicol, eritromicina)
Analgezice-antipiretice ( paracetamol, acid acetilsalicilic)
H2-antihistaminice cimetidina
Antituberculoase izoniazida
Anticonceptionale orale
Antidepresive triciclice si inhibitorii MAO
Chimioterapice metronidazol, sulfamide
Antihipertensive hidralazina, beta AB
Disulfiram
hipolipemiante
Numii calea enteral de administrare a preparatelor:
Orala
Sublingiala
Rectala
Intrabucala
7. Care proprietate fizico-chimic a medicamentelor este esenial pentru filtrare ca modalitate de trecere prin membranele
celulare?
Structura chimica
Masa moleculara
Constanta pka si gradul de ionizare
Liposolubilitatea
Doza si concentratia
Ce este caracteristic privind legarea medicamentelor de proteinele plasmatice:

legarea este un proces reversibil (dinamic);

legarea prin covalene reprezint situaii de excepie;
medicamentele slab active, prin competiie, se pot deplasa de pe proteine;
medicamentele legate de proteinele plasmatice nu pot traversa membranele prin filtrare.

Pentru difuziunea facilitat este caractetristic:

este ndreptat n direcia gradientului de concentraie
10. Care factor face dificil absorbia?
substan medicamentoas sub form de suspensie apoas, injectat intramuscular
11. Care substan produce inducie enzimatic?
Rifampicin
12. Pentru farmacocinetic este corect afirmaia:
Acea ramura a farmacologiei care se ocupa cu studiul proceselor ce asigura miscarea si transformarea medicamentelor
prin mediile biologice ale organismului viu si anume, ea caracterizeaza mecanismele de absorbtie, distributie, si
depozitare, biotransformare si eliminare a medicamentelor din organism, studiind dependenta de aceste procese a
eficacitatii si gradului de tolerare a lor

13. Apariia rapid a efectului la administrarea medicamentelor prin inhalaie este cauzat de:

suprafaa mare de contact a substanei medicamentoase cu alveolele pulmonare;

inhalarea lichidelor volatile i a substanelor gazoase;
vascularizarea intensiv a plmnilor;
dimensiunile mici ale particulelor.

14. Care remediu poate produce inhibiia enzimelor microsomiale?

cimetidina
15. Este un proces al etapei II a metabolismului medicamentelor:
Transport simplu ( filtrare, difuzie simpla,
Transport facilitat ( difuzie facilitata, difuzie de schimb, transport activ, pinocitoza)
16. Numii calea cea mai simpl i mai efectiv de penetrare a membranelor:

difuziunea pasiv ( in raspunsuri filtrarea nu era)

17. Epurarea medicamentelor se caracterizeaz prin:
se face n principal prin biotransformare i/sau excreie
18. Numii mecanismul principal cel mai efectiv de absorbie al substanelor medicamentoase

in tubul digestiv.
1 difuziunea pasiv
19. Care anestezic se administreaza exclusiv pe cale intravenoas?
2 tiopental sodic
3 ketamin
20. In care organe sau esuturi un medicament lipofil (de ex. tiopental) atinge cel mai trziu
concentraia maxima dupa administrarea intravenoasa?
1 musculatura scheletica
21. Timpul de injumtire plasmatic a unui medicament este definit ca timpul dup care:
1 timpul necesar scaderii in jumatate a concentratiei de medimament in plasma
22. Particularitatea administrrii perorale a medicamentelor este:
Absorbtia prim mucoasa gastrica sau / si intestinala
Prezenta sucului gastric sau intestinal ce contin HCl, enzima, bila
Suprafata de absorbtie mare sau foarte mare
Vascularizare bogata sau foarte bogata
Variatii foarte mari de PH
Timpul de contact dependent de peristaltism
Singele venos dreneaza prin vena porta
Se absorb preponderent substante cu masa moleculara mica, liposolubile si hidrosolubile
neionizate
23. Numii calea parenteral de administrare a medicamentelor:
Intravasculara ( intravenoasa, intraarteriala, intracardiaca, intralimfatica)
Extravasculara( s/c, i/m)
Intraseroasa ( intraperitoneala, intrapleurala, intrapericardica, intraarticulara,
intraventriculara, subarahnoidiana)

Compliment multiplu
1.

Pe ce ci de administrare medicamentul nu sufer efectul primului pasaj:

2.

Indicai particularitile referitoare la biodisponibilitatea unui medicament:

Cantitatea substantei active din doza administrata intr-o unitate, forma medicamentoasa ce ajunge in sistemul sanguin sau la locul
actiunii si viteza acestui proces
Indicai particularitile referitoare la calea de administrare rectal a medicamentelor
Membrana lipidica cu pori si suprafata mica
Ph 5.5-7.5
Venele hemoroidale inferioare si mijlocii dreneaza singele in vena cava inferioara, ocolind vena porta
Se absorb substantele lipo- si hidrosolubile
Care substane medicamentoase produc inducie enzimatic:
Antibiotice ( rifampicina, grizeofluvina)

3.

4.

Intravasculara
Extravasculara
Intraseroasa
Subarahnoidiana
Sublingiala
Rectala
Topica
Intracavitara

5.

Hipnotice (barbiturice, glutemida, clorahidrat)

Antiepileptice ( fenobarbital, fenitoina, carbamazepina)
Tranchilizante si neuroleptice ( diazepam, clordiazepam, clorpromazina)
Antiinflamatoare fenilbutazona
Antidiabetice - tolbutamida
Indicai afirmaiile corecte privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice:
Depinde de structura chimica a medicamentului
Proprietatile acide sau bazice ale lui
Constanta de desociere
De virsta organismului
Starea fiziologica si patologica
Proportia de cuplare cu proteinele diferitor preparate
Cele mai importante legaturi sunt cu albuminele plasmatice
Viteza aparitiei si amplitudinei efectului depinde de gradul de legare dintre medicament si proteine si duritatea acestor
legaturi
6. Precizai factorii de care depinde clerance-ul hepatic al unui medicament:
Exprima epurarea hepatica indiferent de calea de administrare
Dependent de fluxul hepatic
De clearence-ul intrinsec
Daca medicamentele nu sufera metabolizare hepatica atunci CL nu depinde de fluxul hepatic
In caz ca preparatele se metabolizeaza rapid in ficat Cl va depinde de fluxul hepatic
7. Ce se ia n consideraie n cazul calculului volumul aparent de distribuie al unui medicament:
Volumul ipotetic al lichidului biologic din organism necesar pentru distribuirea uniforma a substantei medicamentoase
in conc egala cu cea plasmatica
Vd = D/Co unde D doza administrata(mg), Co conc plasmatica initiala (mg/l)
8. La ce tip de bolnavi este utilizat calea intraarterial de administrare a medicamenteor:
Pentru a forma conc mari de subst medicamentoasa ( de ex. Citostatice, antibiotice ) intr-un organ anumit
medicamentele se administra intraarterial
Intraarterial se injecteza radioopace pentru determinarea precisa a localizarii neoplasmului, trombusului, stenozei
vasculare, anevrismului.
9. Ce tipuri de reacaii au loc n stadiul II al biotransformrii medicamentelor
Nesintetica ( transformare metabolica ) asigura reactiile de oxidare, reducere, hidroliza
Sintetica asigura reactiile de conjugare, acetilare, si metilare,
10. Care sunt factorii care influeneaz absorbia i biodisponibilitatea medicamentelor administrate pe cale peroral
Absorbtia prin mucoasa gastrica si intestinala
Prezenta sucului gastric sau intestinal ce contin HCl, enzime, bila
Suprafata de absorbtie mare
Vascularizare bogata
Variatii mari de PH : 1-3 stomac, 4.8-8.2 in intestin
Timpul de contact dependent de peristaltism
Singele venos dreneaza prin vena porta
Se absorb preponderent substante cu masa moleculara mica, hidrosolubile neionizate
11. Pentru care din mecanismele de transport al medicamentului sunt necesare proteinele transportoare:
Difuzie facilitata
Difuzie de schimb
Transport activ
12. Poate oare biodisponibilitatea substanei s fie de 5% n cazul absorbiei intestinale a ei de 100%:
Da biodisponibilitatea depiinde de absorbtie, metabolizarea primara, prezenta bariere histiohematice
13. Cum se va modifica gradul de disociere al unei substane medicamentoase bazice administrate ndat dup alimentare:
Scade
14. Cum se va modifica distribuia unui medicament lipofil cu afinitate fa de proteinele plasmatice n cazul insuficienei proteinelor
s-au blocrii lor cu alte preparate:
Creste - fractia legata a subs medicam formeaza un depou temporar asa numit extracelular care preintimpina
devierile rapide a fractiei libere in singe si mediile lichide ale organism
15. Care sunt procesele legate de distribuia medicamentului:

Penetrarea barierelor biologice

Formarea complexelor medicament-proteina

Afinitatea fata de unele tesuturi specifice

Intensitatea vascularizarii organelor si tesuturilor

16. Ce este caracteristic pentru biotransformarea medicamentelor

Complex de modificari fizico-chimice si biochimice ale substantelor medicamentoase care asigura trasformarea lor in compusi mai
simpli ionizati, polari, hidrosolubili, care mai usor sunt eliminati din organism

Are loc in ficat si neinsemnat poate avea loc in rinichi, peretii intestinului, plamini, muschi, si alte organe

Transformarea metabolica reactii de oxidare, reducere, hidroliza

Sintetica conjugare, acetilare, metilare

Reactii catazilate de enzimele RE al hepatocitelor reactii microzomale

Reactii catalizate de enzime de alte localizare - nemicrozomale

17. Care sunt factorii ce influeneaz procesele de biotransformare

Starile patologice ale ficatului

Unele medicamente administrate asociat

Virsta bolnavului

Caracterul alimentarii

Gen

Apartenenta de rasa

Starea sistemului nervos

Regim de activitate al fiecarui individ

Calea de administrare a fiecarui medicament

18. Care sint particularitatile biodisponibilitaii absolute a medicamentelor

Definita - in cazul administratii intravenoase a substantelor medicamentoase

B = Cpo/Ci/v * 100 %, Cpo conc plasmatica dupa administrarea orala, Ci/v conc plasmatica dupa administr i/v

19. Numii afirmaiile care definesc biodisponibilitatea medicamentului

Cantitatea substantei active din doza administrata intr-o anumita forma medicamentoasa ce ajunge in sistemul sanguin sau la locul actiunii
si viteza acestui proces

20. Care factori pot limita biodisponibilitatea dup administrarea perorala

Insuficietna unuia sau mai multor factori :

Absorbtia prin mucoasa gastrica si / sau intestinala

Prezenta sucului gastric sau intestinal

Suprafata de absorbtie mare

Vascularizare bogata

Variatii mari de PH

Timpul de contact dependent de peristaltism

21. Indicai cile biotransformrii metabolice ale substanelor medicamentoase

Transformare metabolica ( oxidare, reducere, hidroliza)
Sintetica ( conjugare, acetilare metilare)
22. Care proprieti pot favoriza absorbia prin difuziunea pasiva
Medicamente liposolubile, neionizate
Masa moleculara
Constanta pKa si gradul de ionizare
Gradul de liposolubilitate
Doza
Proprietati fizicochimice
Ph mediului
Timpul utilizarii alimentelor, componenta cantitatea si calitatea lor
Starea fiziologica a tubului digestiv
Starea peristaltismului intestinal
Patologii a tubului digestiv
Vascularizarea tubului digestiv
Utilizarea asociata a medicamentelor cu influenta asupra functiei tubului digestiv
virsta

23. Prin ce se caracterizeaz administrarea perorat a substanelor medicamentoase

Absorbtia prin mucoasa gastrica si / sau intestinala
Prezenta sucului gastric sau intestinal
Suprafata de absorbtie mare
Vascularizare bogata
Variatii mari de PH,
Timpul de contact dependent de peristaltism
Singele venos dreneaza vena porta
Se absorb preponderent substante cu masa moleculara mica liposolubile, hidrosolubile neionizate
24. Care afirmaii sunt corecte pentru filtrare (trecerea prin canalele membranare) ca una din modalitile de penetrare a membranelor?
Trecerea cu apa a moleculelor de medicament ( hidrosolubile cu masa moleculara mica)
Prin porii membranari
In directia gradientului de concentratie
Fara utilizarea mecanismelor de transport si fara consum de energie
25. De ce parametri este dependent difuziunea pasiva a medicamantelor prin lipidele membranare

Medicamente liposolubile

Neionizate

Starea fiziologica a peretelui intestinal

Virsta

Asocierea cu alte medicamente ce modifica functiile intestin

Vascularizarea tubului digestiv

26. Ce este caracteristic pentru penetrarea membranelor celulare prin transport specializat

In directia gradientului ce concentratie / sau in sens opus

Cu utilizarea mecanismelor de transport

Cu consum de energie

27. Ce este caracteristic pentru administrarea rectala a substantelor medicamentoase

Membrana lipidica cu pori si suprafata mica
PH 5.5-7.5
Venele hemoroidale inferioare si mijlocii dreneaza singele in vena cava inferioara, ocolind vena porta
Vena hemoroidala superioara dreneaza singele in vena porta
Se absor substante lipo- sau hidrosolubile
28. Care sunt avantajele pentru administrare sublinguala a medicamentelor

Absorbtia rapida cu latenta scurta de actiune

Nu se degradeaza sub influenta sucurilor digestive

Nu se supun primului pasaj hepatic si intestinal

29. Indicai direciile predominante ale modificarilor substantelor medicamentoase sub actiunea enzimelor microzomale ale ficatului

Activarea ( din medicamente neactive, promedicamente, )

Inactivare (sub influenta enzimelor microzomale)

Oxidarea subst medicamentoase

Reducere, si hidroliza

30. Care afirmatii sunt corecte pentr u transport activ ca una din modalitatile de penetrare a membranelor

Trecere moleculelor de medicamente ionizate

Prin stratul bilipidic membranar

In sens opus directiei gradientului de concenetratie

Cu utilizarea mecanismelor de transport si consum de energie

31. Care cai de administrare asigura patrunderea substantelor medicamentoase in singe ocolind ficatul

sublingual;
rectal

Farmacodinamia
1.

Care grupe de preparate pot provoca fenomen de insuficien funcional la ntreruperea brusc a
famacoterapiei:

2.

Aciunea directa a medicamentelor se realizeaz prin intermediul:

3.

Agonism

Diminuarea efectelor medicamentelor in cazul utilizrii asociate a lor se numete:

9.

Cumularii din cauza unor patologii ale ficatului sau rinichilor

Medicamente cu activitate intrinsec asigur mecanismul dc aciune;

8.

sinergism

Depozitarea medicamentului in organism st la baza:

7.

Sensibilizare

Intensificarea efectului farmacologic in cazul administrrii asociate a medicamentelor se numete:

6.

Rezorbtiva(sistemica)

Scderea sensibilitii organismului fa de medicament in cazul administrrii repetate a lor se numete:

5.

Actiunea subst medic direct asupra tesuturilor si celulelor unor organe

Cum se numete aciunea medicamentelor ce se dezvolt dup absorbia lor in circuitul sistemic?

4.

glucocorticoizii

Antagonism

Ce numim aciune specific (selectiv) benefic a medicamentelor?

Actiunea substantelor medicamentoase este directionata preponderent asupra unui organ sau factor etiologic din patogenia unei
maladii

10. Care afirmaie in condiii experimentale definete indicele terapeutic?

Este un indice care in conditii de cercetare a unui medicament nou va determina posibilitatea de utilizare a lui in
practica medicala, el reprezinta in conditii experimentale raportul dintre doza letala si doza terapeutica

11. Pentru care medicamente exist un antagonism competitiv la nivel dc receptori?

nalorfin-morfin

12. Care din urmtoarele afirmaii definete aciunea de tip agonist

medicamentele care se fixeaz de receptori i i acioneaz provocnd efecte specifice;

13. Care substan are functie de mesager secundar intracelular?

Dextranul

14. Care fenomen se intlnete la administrarea concomitent a dou medicamente?

Antagonism

Complement multiplu

1. Ce este caracteristic pentru selectivitatea unei substante medicamentoase

Proprietatea unei subst de a influenta un teritoriu cit mai limitat din organism si de avea un
numar cit mai mic de actiuni farmacodinamice

Poate fi consecinta : existentei de subtipuri de receptori cu localizare preponderenta in

anumite organe si tesuturi

Realizarii unei concentratii mai mari in tesutul sau organul respectiv datorita afinitatii
deosebite

2.

Permeabilitatii crescute a membranelor tesutului respectiv

Este deseori dependenta de doza preparatului

Care sunt particularitatile privind latenta actiunii farmacodinamice a unui medicament

Timpul scurs de la administrarea medicamentului pina la aparitia efectului si se exprima prin :

L=A+T+D+B, A timpul de absorbtie, T timpul de transport, D timpul de distributie, B timpul
de aparitie a efectelor biologice

Factorii

ce

determina

latenta

calea

de

administrare,

biofarmaceutici,

farmacocinetici,

farmacodinamici
4

Ce este caracteristic pentru sinergismul de potentare

Atunci cind in urma administrarii a doua substante efectul final este cu mult mai mare decit cel sumar

5. Ce influenteaza ritmul administrarii unui medicament

6.

7.

Cum se modifica secretia de corticosteroizi in functie de ritmurile circadiene

maxima intre orele 6,00- 8,00

minima intre orele 20,00- 24,00

in ce consta toleranta cronica la medicamente

8.

micsorarea efectului la administrarea repetata a medicamentului in aceesi doza

indicati caracteristicile tahifilaxiei

9.

Ritmul de administrare conditioneaza obtinerea concentratiilor active in sange si tesuturi.

o dezvoltare rapida a tolerantei la administrarea repetata a medicamentelor in intervale mici de timp

ce este caracteristic pentru farmacodependeta fizica

disconfort emotional

sindrom de abstinenta

este caracteristic pentru morfina, heroina, barbiturice, alcool

10.indicati parametrii actiunii farmacodinamicii

sensul
selectivitatea
eficacitatea maxima (intensivitatea)
potenta
latenta (timpul de debut al efectului)
timpul efectului maxim
durata actiunii farmacodinamice
11.ce trebuie sa posede medicamentul ca sa-si realizeze efectul prin intermediul
receptorilor
afinitate
capacitatea de a forma legaturi covalente, ionice, ion-dipol, hidrogenice, van-de
vaals, hidrofobe
12.la ce nivel este realizata actiunea indirecta a medicamentul
actiune asupra metabolismului substantelor fiziologice active

13.in ce

celular (membrane, organite)

molecular ( enzime receptori)
caz poate surveni cumularea medicamentoasa
la admnistrarea repetata a medicamentelor din cauza dereglarii procesului de
biotransformare sau eliminare a medicamentului din organism, sau legarii
intensive a lor cu proteinele plasmatice, sau depozitari intensive in tesuturi
in caz de patologii ficatului sau rinichilor
la administrarea repetata a alcoolului
14.ce include termenul de farmacodinamie
locul si mecanismele de actiune
Efectele biologice ale medicamentelor
15.Care medicamente pot provoca fenomenul rebound la sistarea brusca a tratamentului
indelungat
clonidin
propranolol
16.prin ce se caracterizeaza dependenta medicamentoasa fizica
disconfort emotional
sindrom de abstinenta
17.in care din situatie nu este necesara motitorizarea concentratiei plasmatice
cnd forma farmaceutic impune probleme de biodisponibilitate;
diapazon terapeutic mare

Anestezice locale si genrale

Complement simplu
1. Determinati doza eficienta a morfinei clorhidrat care realizeaza o analgezie puternica cu
pierderea cunostinteti:
supp 0.01
Sol 1%-1 ml
1-2 mg/kg, i/v lent
2. Descrieti farmacocinetica protoxidului de azot
Se elimina rapid si complet prin plamini ( 10 min)
Nu se metabolizeaza
Nu se cupleaza cu Hb si alte tesuturi
Ca si ciclopropan are un coeficient mic de partitie singe/gaz cu consecinte
respective
3. Timpul de inducere a anesteziei generale de catre ketamina este de :
i/v 10-30 sec.
i/m 3-4 min
4. Care este cauza efectului anestezic de scurta durata a tiopentalului de sodiu
Redistribuirii preparatului in organism, si in particular la acumularea lui in exces in
tesut adipos
5. Numiti care din anestezicile generale intravenoase de mai jos fac parte din derivatii
fenilciclidinei
Ketamina.
6. Timpul de inducere a anesteziei generale de catre protoxidul de azot
2-4 min.
7. Care este durata efectului analgezic al ketaminei dupa anestezie
i/v 5-10 min.
i/m 25 min
8. la care din grupele de substante enumerate se refera carbunele medical

 preparate adsorbante
9. care din urmatoarele anestezice generale poate produce cresterea excesiva a secretiilor
traheobronsice
eter dietilic
10.ce remediu anestezic general se poate utiliza pentru abolirea durerilor in infarct de
miocard
protoxid de azot
11.care din urmatoarele preparate sunt de electie in toate tipurile de anestezie locala
lidocaina
12.din ce grupa farmacologica face parte tanina
astringente

Complement multiplu
1. care este regimul de dozare al imidazolanului in premedicatie
maturi i/m 10-15 mg ( 0.1-0.15 mg/kg) cu 20-30 min inainte de anestezie
i/v 2.5-5 mg (0.05-0.1 mg/kg) cu 5-10 min. inainte de operatie
2. indicati mecanismele de actiune ale anestezicilor generale la nivel molecular
modificari biochimice in SNC ( inhib proceselor de oxidare , formare a proceselor
macroergice) de ordin fizico chimic
eliberarea subst endogene de tipul opioidelor ce provoaca analgezie
interactiune cu lipidele, proteinele, sau moleculele de apa din comp membranei cu
modificarea consecutiva a fluiditatii materialului membranar si a dimensiunilor
porilor responsabili de translocarile ionice
favorizarea unor mecanisme GABA-ergice
interactiune moleculilor de anestezie cu radicali hidrofobi din SNC.
Influentarea starilor de gel si cristalina a matricii fosfolipide membranare care
modifica starea proteinelor si respectiv circulatia ionilor responsabili de excitatia
neuronil
Inhiba procesele de depolarizare a neuronilor
Modifica proprietatile fosfolipidelor membranare ale neuronilor
3. Numiti indicatiile principale ale anestezicilor inhalatorii
Chirurgie toracala
Chirurgie obstetricala
Anestezia bolnavilor cardiaci, astm bronsic, bronsita cronica obstructiva
Anestezia nasterilor
Neurochirurgie
Intubare dificila
4. Numiti indicatiile principale ale anestezicilor generale intravenoase
Initierea , inductia anesteziei
Interventii chirurgicale de scurta durata
Anestezia la copii
Interventii chirurgicale de scurta durata
Anestezia de durata medie si lunga
Anestezia in efectuarea testelor functionale
5. Indicati reactiile adverse ale anestezicelor generale intravenoase
Hipotensiune arteriala tranzitorie
Tuse bronhospasm, apnoe
Reactii anafilactice
Greata, voma
Aritmii, tahicardii
Tremur, contractii musculare tonice,
Laringospasm, bronhospasm.
Oboseala, convulsii
6. Determinati mecanismele de actiune ale anestezicilor locale
Inhibitia propagarii efect membranostabilizator
Blocarea aparitiei efect membranostabilizator

7. Care anestezice locale poseda cea mai mare toxicitate

Cocaina
Tetracaina
Bupivacaina
Cincocaina
8. Indicati anestezicile locale efective in toate tipurile de anestezii
Lidocaina
9. Numiti indicatiile anestezicilor locale
Anestezie
Aritmii ventriculare
Analgezic
Migrena cefalee, dureri canceroase
Dereglari de somn, nervozitate
Eritema solara
Afectiuni ale mucoasei bucofaringiene
Hemoroizi, epigastralgie
Stomatie, caries, pulpite, glosite, paradontite.
10.Care sunt cerintele fata de anestezicile generale
Spectru larg de actiune
Durata si intensitate suficienta
Solubilitate in apa, patrunderea rapida in tesuturi nervoase
Sa nu produca excitatie
Sa aiba toxicitate joasa
Sa aiba efect vasoconstrictor
Sa se absoarba lent si efectul local sa dispara cit mai lent
11.Care sunt proprietatile farmacologice ale preparatelor astringente organice
Inofensivitate mare, se suporta bine
12.Care sunt efectele farmacologice ale astringentelor neorganice
Utilizare limitata e posibil actiune resorbtiva
La utilizare repetata toleranta fata de efect astringent ce necesita marirea
conc. Cu dezv. Efect iritant si cauterizant
13.Numiti mecanismele de actiune ale preparatelot adsorbante
Adsorbtia in tubul digestiv si limitarea agresiunii asupra organismului a diverse
toxine din intestin prin : fixarea exotoxinelor si xenobioticilor pe supr sorbentilor,
cuplarea bacteriilor si toxinelor lor, epurarea supr epiteliului lezat al intestin,
adsorbtia si diminuarea patrunderii in organism
Influentarea functiilor tubului digestiv de catre enterosorbenti prin: transport
enzimelor pe particulele sorbentului cu activarea si prelungirea actiunii lor, modif
activit functiilor a intestin pin influent metabolism aminelor biologic active si
peptidelor reglatoare
Eliminarea endotoxinelor prin : accelerarea transport endotoxin din singe in
intestin in prezenta sorbentului, cuplarea si eliminarea endotoxinelor de catre
sorbent
Actiunea indirecta a enterobiotilor se manifesta prin: reducerea activit metabol
asupra organelor si sistem de detoxicare si eliminare, corectia dereglarilor metab a
statutului imun, ameliorarea hemostazei organismului, diminuarea permeabilt
mucoasei intestin pentru bacterii toxine si norm proceselor metabol in ea,
inlaturarea disbalant subst biologic active, diminuarea meteorism, ameliorarea
circulatiei in peretele intestinal, stimularea motilitatii intestinale.
14.Numiti remediile folosite ca anestezice inhalatorii
Eter dietilic
Halotan
Enfluran
Isofluran
Metoxifluran
Clorura de etil

 Protoxid de azot
Etilena
Acetilena
Ciclopropan
15.Care preparate se folosesc in anestezia neinhalatorie
Tiopetal, hexabarbital de Na, metohexital
Propanidid
Ketamina
Hedroxidiona succinat
Diazepam, lorazepam, midazolan,
Morfina, fentanil, sufentanil,
Oxibutirat de Na
Etomidat
propofol
16.numiti anestezicile generale inhalatorii
Eter dietilic
Halotan
Enfluran
Isofluran
Metoxifluran
Clorura de etil
Protoxid de azot
Etilena
Acetilena
Ciclopropan
17.Care preparate sunt utilizate in anestezia de suprafata
Tetracaina
Benzocaina
Trimecaina
Lidocaina
Articaina
18.Prin ce se caracterizeaza somnul anestezic profund produs de anestezicile generale
Relaxare musculara abdominala
Disparitia reflexelor spinale
19.Numiti anestezicile generale intravenoase
Tiopetal, hexabarbital de Na, metohexital
Propanidid
Ketamina
Hedroxidiona succinat
Diazepam, lorazepam, midazolan,
Morfina, fentanil, sufentanil,
Oxibutirat de Na
Etomidat
Propofol
20.Numiti principalele mecanisme de actiune ale anestezicilor generale.
modificari biochimice in SNC ( inhib proceselor de oxidare , formare a proceselor
macroergice) de ordin fizico chimic
eliberarea subst endogene de tipul opioidelor ce provoaca analgezie
interactiune cu lipidele, proteinele, sau moleculele de apa din comp membranei cu
modificarea cinsecutiva a fluiditatii materialului membranar si a dimensiunilor
porilor responsabili de translocarile ionice
favorizarea unor mecanisme GABA-ergice
interactiune moleculilor de anestezie cu radicali hidrofobi din SNC.
Influentarea starilor de gel si cristalina a matricii fosfolipide membranare care
modifica starea proteinelor si respectiv circulatia ionilor responsabili de excitatia
neuronil

 Inhiba procesele de depolarizare a neuronilor

Modifica proprietatile fosfolipidelor membranare ale neuronilor
21.Care caracteristici pot fi atribuite preparatelor astringente
Sunt de origine org su sau neorg
Form prin coagularea proteinelor exudatului o pelicula de albuminate
Protejeaza receptorii de actiunea subst iritante
Formeaza pelicule protectoare
Micsoreaza permeabilitatea vasculara
22.Numiti particularitatile anesteziei cu tiopental de sodiu
Se folosesc sol de 2.5% in apa distilata, sol glucoza sau salina ( deoarece se
discompune si precipiteaza)
Pentru inducite se injecteaza i/v 100-159 mg (4-6 ml sol. 2.5%)timp de 15 sec,
daca bolnav nu pierde cunostina se repeta aceeasi doza peste 30 sec.
Pentru mentinerea anesteziei se folosesc 25-50 mg de fiecare datacind bolnavul
incepe sa se miste
anestezia se instaleaz peste 12 min dup injectarea intravenoas;
anestezia se instaleaz fr faza de excitaie;
analgezie suficient n faza chirurgical a anesteziei;
23.indicati particularitatile de actiune ale ketaminei
dupa injectare i/v, in primele 10-15 sec se constata obnubilare, detasare de med
exterior, perturbarea precipitatiilor vizuale si auditive, senzatie de ingreunare.
Peste 30 sec pierderea cunostiintei, somn superficial, si analgezie intensa
Se produc miscari involuntare cu caracter tonico-clonic mai ales al extremitatilor
Ochi ramin deschisi, iar reflexele oculare nu sunt totdeauna abolite.
i/m anestezia apare peste 3-4 min
tahicardie, creste debit cardiac si presiune arteriala cu revenire peste 10-20 min
nu deprima respiratia
dilata bronhiile, creste secretia salivara.
anestezia survine peste 12 min dup injectarea intravenoas;
analgezia se menine timp de cteva ore dup anestezie;
mrete tensiunea arterial i debitul cardiac n timpul anesteziei;
24.care anestezice generale fac parte din lichide volatile
eter dietilic
halotan
enfluran
isofluran
metoxifluran
clorura de etil
25.care sunt astringente organice
tanina
tanalbina
infuzii, decocturi, extracte si tincturi din frunze de salvie, flori de romanita, iarba
de pojarnita, rizom de serpengim, rizom de palmat, coaja de stejar
preparate din plante
26.care anestezice generale sunt pentru administrare intravenoasa
Tiopetal, hexabarbital de Na, metohexital
Propanidid
Ketamina
Hedroxidiona succinat
Diazepam, lorazepam, midazolan,
Morfina, fentanil, sufentanil,
Oxibutirat de Na
Etomidat
Propofol

Analgezice opioide

1. Doza zilnica medie de acid acetilsalicilic ca antiagregant plachetar este:

75-100 mg/zi
2. Indicati efectul metamizolului
Analgezic
Antipiretic
Antiiinflamator
3. Preparatul utilizat in neuralgia trigeminala
Carbamazepina
Valproat de sodiu
Baclofen
4. Numiti efectul stimularii receptorilor opioizi k
Analgezie periferica
Sedare
Disforie
Efecte psihotomimetice
5. Doza minima letala de morfina per os la indivizii neobisnuiti este ( in mg)
0.2-0.4 g
6. In ce doza poate fi utilizata morfina clorhidrat pentru realizarea analgeziei
Parenteral 10 mg
Per os 60 mg
7. Numiti agonist antagonistul receptorilor opioizi
Pentazocina
8. Cum influenteaza morfina asupra receptorilor opioizi
Interactiunea cu receptorii si k a caror agonist ea este
excit direct receptorii opioizi
9. Morfina poate produce:
Efect analgetic
Efect sedativ
Inhib centr respirator
Inhib centr tusei
Inhiba neinsemnat centr termoreglarii
Micsoreaza secretii hormonilor gonadotropi
Euforie
Stimularea centrilor nerv oculomotor( mioza)
Stimul centr nerv vag
Marirea productiei de prolactina si hormon antidiuretic
Posibil stimularea receptorilor din zona centr vomitiv
Inhiba motilitatea stomac si peristaltism intestin
Micsoreaza secretia glandelor stomacale pancreatice si intestinale
Mareste tonusul sfincterelor tract gastrointestinal
Mareste tonusul musculaturii intestin
Mareste tonusul sfincetrul Oddi
Mareste tonusul muschilor bronhiilor
Mareste tonusul sfincterelor ureterelor si vezicii urinare
10.Morfina este contraindicata in
Hipertensiune intracraniana
Traumatisme cranio-cerebrale
Stari convulsive, coma alcoolica
Abdomen acut pina la stabilirea diagnosticului
Afectiuni inflamatorii al sistemului
Travaliu in nasterea prematura
Hipersensibilitate la preparat
Afectiuni ale cailor biliare
Pancreatita acuta hemoragica
Diareie infectioasa
Hipertrofia prostatei

11.Care

Sarcina
Boala Adisson
hipotiroidism
este durata efectului analgezic al morfinei( la injectarea subcutan)
3-6 ore

Complement multiplu
1. Numiti analgezice agonisti puternici ai receptorilor ( u , k)
Morfina
Hidromorfona
Oximorfona
Metadona
Dextromoramida
Piritramid
Tilidina
Fentanil
Sufentanil
Alfentanil
levorfanol
2. Indicati propretetile farmacocinetice ale morfinei
Biodisponibilitatea per os 15-30 %
Efectul primului pasaj hepatic intens
Cuplarea cu proteinele 35 %
Clearencul 0.85-1.2 l/min
Metabolizarea extensiv
Eliminarea urina
T( injumatatire) 2-4 ore
3. Care preparate sunt utilizate ca antidoti in intoxicatia acuta cu opiacee
Naloxona
Naltrexona
Nalorfina
4. Care sunt efectele farmacodinamice in functie de substanta ale analgezice
morfinomimetice
Analgezic
Anxiolitic
Sedatie
Antitusiv
Euforie
Dependenta
marirea tonusului musculaturii si sfincterelor intestin
5. Care sunt efectele adverse ale morfinei
Din partea SNC dependenta, deprimarea respiratiei, somnolenta, insomnie,
sedare/excitaie, tulburari de orientare si vizuale, psihostimulare, delir, convulsii
Tub digestiv xerostomie, anorexie, greturi, voma, constipatie, epigastralgii,
alterarea functiilor hepatice
Sist cardiovasc hipotensiune art, palpitatie, sincopa, bradicardie,
Sist resp bonhospasp, laringospasm, apnee la nou nascuti,
Sist urinar retentie urina, dizurie, oligurie
Reactii alergice prurit, urticarie edem soc
6. Care sunt efectele adverse ale analgezicelor opioide
Din partea SNC dependenta, deprimarea respiratiei, somnolenta, insomnie,
sedare/excitaie, tulburari de orientare si vizuale, psihostimulare, delir, convulsii
Tub digestiv xerostomie, anorexie, greturi, voma, constipatie, epigastralgii,
alterarea functiilor hepatice
Sist cardiovasc hipotensiune art, palpitatie, sincopa, bradicardie,

 Sist resp bonhospasm, laringospasm, apnee la nou nascuti,

Sist urinar retentie urina, dizurie, oligurie
Reactii alergice prurit, urticarie edem soc
7. Care sunt simptomele supradozarii in intoxicatie acuta cu analgezice opiacee
Ameteli, voma, slabiciune, somnolenta
Constiinta neclara, mioza marcata, oligurie
Respiratie rara, aritmica
Cianoza, hipotensine arteriala
Convulsii
Somn, coma
8. Care sunt contraindicatiile morfinei
Hipertensiune intracraniana
Traumatisme cranio-cerebrale
Stari convulsive, coma alcoolica
Abdomen acut pina la stabilirea diagnosticului
Afectiuni inflamatorii al sistemului
Travaliu in nasterea prematura
Hipersensibilitate la preparat
Afectiuni ale cailor biliare
Pancreatita acuta hemoragica
Diareie infectioasa
Hipertrofia prostatei
Sarcina
Boala Adisson
hipotiroidism
9. Care teste de laborator sunt influentate de administrarea morfinei

10.Indicati caracteristicile farmacologice ale tramadolului

Calea partenteral slab activ, durata medie
Calea enteral activ, de scurta durata
Agonist u, k ,
Efect maxim, parenteral rapid, per os rapid
Durata efectului parenteral 3-5 ore, per os 4-7 ore
11.Numiti efectele in cazul activarii receptorilor opiozi kappa (K)
Analgezie periferica
Sedare
Mioza
Disforie
Ms motilitatii intestinale
Dependenta
Efecte psihotomimetice
Analgezie supraspinala si spinala
12.Numiti efectele in cazul activarii receptorilor opioizi miu
Analgezie supraspinala si spinala
Analgezie periferica
Sedare
Inhibarea respiratiei
Mioza
Euforie
Ms motilitatii intestin
Dependenta
Hiperprolactinemie
hiperalgezie
13.Indicati mecanismele pe care se bazeaza actiunea analgezica si antipiretica a
preparatelor AINS
Inhiba Cox1

 Inhiba COX2
14.Indicati efectele farmacodinamice ale acidului acetilsalicilic
Analgezica
Antiinflamatoare
Antipiretica
Stimul respiratia
Maresc secretia bilei
Ms continut de glucoza in singe
15.Numiti mecanismetele actiunii antiagregant plachetare a acidului acetilsalicilic
Inhibitor al metabolism acidului arahidonic
Inhibitor al sistemului tromboxanului
Inhibitor ai COX
16.Indicati efectele advere ale metamizolului
Oligurie, anurie, proteinurie, nefrita intersititiala
Reactii alergice eruptii cutanate, conjuctivite
Agranulocitoza, trompocitopenie, leucopenie
Hipotensiune arteriala
17.Indicati efectele adverse ale paracetamolului
Hemoglobinurie, hematurie, cianoza
Eruptii cutanate, exanteme, urticarie
Anemie
Slabiciune generala
Somnolenta, colaps, excitatii nervoase
18.Indicati contraindicatiile paracetamolului
Boli hepatice si renale
Afectiuni hematopoietice
Hipersensibilitate la preparat
Asociere cu anticoagulante indirecte
19.Precizati cauzele ce explica actiunea antiagreganta plachetara a aspirinei la doze mici
Inactiveaza ireversibil COX plachetara se blocheaza sinteza prostaglandinelor
agregate scade formarea tromboxanului A2 si agregarea plachetara
20.Precizati cauzele pentru care a acetilsalicilic trebuie evitat la bolnavii sub tratament cu
heparina

21.Indicati formele si dozele de livrare ale morfinei clorhidrat

Sup / com 0.01 g, sol 1%-1 ml
22.Care sunt dozele echianalgezice ale pentazocinei clorhidrat
Com 0.03 g sol 3%-1ml (fiole) sup rectal 0.05
23.Indicati formele si dozele de livrare ale pentazocinei lactat
Com 0.03 g sol 3%-1ml (fiole) sup rectal 0.05
24.Indicati durata efectului analgezic al tramadolului
Parenteral 3-5 ore, per os 4-7 ore
25.Indicati dozele efective antipiretice ale paracetamolului
Com 0.2
26.In ce doza baralgina poate diminua durerile de intensitate medie
Sol inj 5 ml
27.Indicati formele medicamentoase si in ce doza se prescrie metamizolul sodic
Tab 0.5,
28.Indicati cum influenteaza morfina asupra SNC
Ms durerea
Sedativ
Inhib centr respirator
Inhib reflex de tusa
Inhib neinsemnat centr termoregl
Ms secretia hormoni gonadotropi
Euforie
Stimul centr nerv oculomotori( mioza)

Stim centr nerv vag

Marirea prod de prolactina si hormon antidiuretic
Posibil stimul receptorilor din zona centr vomitiv
inhib centrul tusei
provoac somn superficial.

29.Indicati agonistii-antagonistii receptorilor opioizi

Pentazocina
Buprenorfina
Butorfanol
Nalbufina
levorfanolol
30.Care analgezice actioneaza prin influenta asupra aprecierii subiectiv-emotive a durerii
Morfina
Metadona
31.Numiti particularitatile caracteristice pentru fentanil
Derivat fenilpiperidinei
este un analgezic mai puternic dect morfina
are o durat mai mic de aciune ca morfina;
manifest aciune inhibitoare mai pronunat asupra centrelor
respiratori;
32.Care medicamente sunt antagonisti ai analgezicilor opioide
naloxona
naltrexona
nalmefina
diprenorfina
33.Care medicamente sunt analgezice neopiode cu actiune centrala
Paracetamol
Clonidina
34.Care este mecanismul aparitiei constipatie provocate de morfina
Mareste tonusul centrilor inervatiei parasimpatice
Actiune tonogena directa asupra peretilor organelor cu musculatura neteda
35.In ce consta mecanismul de actiune al morfinei
Blocarea transmiterii interneuronale a inpulsurilor algogene in partea centrala a
cailor aferente
Dereglarea sesizarii, aprecierii subiectiv-emotive a durerii si reactei la ea
36.Care centre ls nivelul SNC sunt stimulate de morfina
Centrul nervilor oculomotori
Centrul nervului vag
Posibil stimularea receptorilor din zona centrului vomitiv
37.Care medicamente sunt analgezice opioide agonisti-antagonisti
Pentazocina
Buprenorfina
Butorfanol
Nalbufina

Hipnotice, anticonvulsivante, antiepileptice,

antiparkinsoniene
1. Indicati caracteristicile busperonei
Grupa azospirodecandione agonisti receptorilor serotoninici
Agonist al receptorilor serotoninergici 5-HT1A presinaptici cu inhibarea transmisiei
serotoninergice prin autoinhibarea neuronilor cu micsorarea sintezei si eliberarii
serotoninei
2. Numiti contraindicatiile benzodiazepinelor
In miastenia gravis

 Conducatori auto, operatori,

Insuficienta hepatica, si respiratie grava
Pesoanele cu dependenta
In I trimestru al graviditatii
Lactatie
3. Indicati efectul acidului valproic
antiepileptic
4. Notati efectul caracteristic pentru trihexifenidil
Anticolinergic
Actiune colinoblocanta centrala
5. Care este cauza efectului de scurta durata a tiopentalului de sodiu
reducerea rapid a concentraiei tiopentalului de sodiu n encefal i
snge pe contul depozitrii substanei n esutul adipos;
6. Care hipnotic manifesta actiune minima asupra fazelor somnului
cloralhidrat
7. Cum influenteaza alcoolul etilic asupra termoreglarii
mrete termoliza;
8. Care medicament poate fi util in epilepsie
Acidul valproic
9. Cum influenteaza disulfiramul asupra metabolismului alcoolului etilic
inhib acetaldehiddehidrogenaza
10.Care medicament poate fi util in boala parkinson
Amantadin
11.Care medicament apartine grupei benzodiazepinelor
clonazepam
12.Care medicament poate fi util in crizele minore de epilepsie
Etosuximid
13.Care este mecanismul transformarii levodopei in dopamina
decarboxilarea sub aciunea dopa decarboxilazei.
14.Indicati mecanismul de actiune a preparatului antiepileptic
Actiune membranostabilizatoare: bloc canalelor de sodiu cu impiedicarea
depolarizarii membranare, blocarea canalelor de Ca de tip T din creier cu
impiedicarea depolarizarii
Activarea sistemelor GABA-ERGICE: cresterea afinitatii GABA fata de receptorii
gaba-a, formarea de gaba si inhibarea inactivarii lui, inhibarea inactivarii gaba,
blocarea recaptarii neuronale si gliale a gaba.
Influenta asupra sistemului glutamatergic: impiedica eliberarea glutaminatului,
blocada receptorilor glutamatergici(ampa)
Antagonism cu adenozina in creier
Inhibitia carboanhidrazei din focarul epileptic
15.Care medicament influenteaza transmisia dopaminergica la nivel corpilor striati
levodopa
16.Prin ce se explica efectul parkinsonian al levodopei
stimularea proceselor dopaminergice n sistemul nervos central;
17.Numiti remediul antiparkinsonian cu actiune colinoblocanta centrala
trihexifenidil
18.Care grupa de preparate sunt utilizate in calitate de antiepileptice
Barbiturice si dezoxibarbiturice
Hidantoine
Minostilbenii
Preparatele ac valproic
Succinimidele
Oxazolidinele
Benzodiazepinele
Inhibitoarele carboanhidrazei
Agonistii gaba

Carbamatii
Antagonisti aminoacizilor excitanti

Compliment multiplu
1. Indicai caracteristicele farmacologice corecte referitoare la fenobarbital:
Grupa barbituricile
Absorbtia lenta, completa
Biodesponibiliate >90%
Timpul conc maxime 6-8 ore
Cuplarea cu proteine 50 %
Metabolizarea hepatica 75%
Formarea de metaboliti activi neactivi
Eliminarea neschimbata prin urina 25%
T1/2 99 ore
Per os inceputul peste 30-60 min, maxim 2-8 ore, durata 8-12 ore
2. Indicai caracteristicele farmacologice corecte referitoare la nitrazepamul:
Grupa benzodiazepinelor
Per os inceputul 20-60 min, maxim 1-4 ore, durata 5-8 ore
T1/2 23-33 ore
Metaboliti - neactivi
3. Indicai barbituricele cu durat scurt de aciune:
Pentobarbital
Ciclobarbital
Amobarbital
4. Indicai efectele produse de diazepam:
Anxiolitic
Psihosedativ
Hipnotic
Anticonvulsivant
Miorelaxant
antidepresiv
5. Indicai efectele produse de tratamentul prelungit cu benzodiazepine
Toleranta
Dependenta medicamentoasa fizica si psihica
Sindromul rebound
6. Indicai caracteristicele farmacologice corecte referitoare la meprobramatul:
Grupa carbamatilor
Tranchilizant minor
Anxiolitic redus
Sedativ redus
7. Care afeciuni sunt ameliorate prin administrarea diazepamului:
Insomnii
Sindrom anxios, psiho-neurovegetativ
Tilburari psihoemotionale
Delirium tremens
Anestezie generala
Tratament starilor spastite ale musculaturii netede
Profilaxia gretei vomei
8. Indicai caracteristicele farmacologice corecte referitoare la zopiclon
Derivati ciclopirolona
Grupa nebenzodiazepine
Efect hipnotic
Creste durata si amelioreaza calitatea somnului
Ms enureza nocturna
Accelerarea instalarii somnului
Efect sedativ, tranchilizant, miorelaxant si anticonvulsiv

9. Indicai caracteristicele farmacologice corecte referitoare la zolpidem :

Derivati imidazopiridinei
Grupa nebenzodiazepine
Efect hipnotic
Grabeste instalarea, creste durata si amelioreaza calitatea somnului fara modif stadiilor lui
Nu are efect anxiolitic, sedativ, miorelaxant, anticonvulsivant
10. Indicai caracteristicele farmacologice corecte referitoare la alprazolam
Actioneaza selectiv asupra situsurilor sprecifice din complexul receptorilor gaba
Efect hipnotic mai evident in insomnii
Nu ms durata somnului rapid
Nu produc efect rebound
Trezirea din somn este usoara
Somnolenta reziduala este minora
Nu provoaca inductie enzimatica
Toleranta si dependenta minora
Slab influenteaza respiratia, circulatia si sistm vegetativ
11. Care sunt indicaiile carbamazepinei:
In crize majore si partiale
In nevralgii trigeminale si glosofaringiene
In neuropatiile diabetice
In psihoze maniacal depresive ca normotimic
12. Care sunt medicamente anticonvulsivante:
Barbituricile( hexobarbital sodic, tiopental, pentobarbital, amobarbital, barbital)
Benzodiazepine diazepam, fenazepam, lorazepam
Derivatii alifatici cloralhidrat
Sulfatul de magneziu
Anestezice locale lidocaina
Derivatii gaba oxibat de sodiu
Neurolepticile clorpromazina, droperidol
Miorelaxante periferice suxametoniu.
13. Care sunt principiile de tratament n epilepsie:
Preparatele se indica cind crizele sunt frecvente
Se vor evita preparatele ce pot mari pragul convulsiv
Se recomanda de obicei monoterapie
Dupa obtinerea efectului scontat, schema de tratament se simplifica
Suspendarea sau trecerea de la un preparat la altul se face treptat
La asocierea preparatelor antiepileptice intre ele sau cu alte medicamente se pot constata interactiuni
medicamentoase de tip farmacodinamic sau farmacocinetic
14. Care sunt indicaiile fenitoinei:
Crize majore si focale, indeosebi jacsoniene
Alte forme de epilepsii cu exceptia crizelor minore si miclonice
De electie la copii peste 5 ani si adulti
Nevralgii trigeminale, aritmii cardiace.
15. Indicai caracteristicele farmacologice corecte referitoare la Levodop:
Eficiente in boala parkinson si parkinsonism secundar de origine postencefalica, aterosclerotica si
toxica
Nu sunt eficiente in parkinsonims medicamentos
Eficace la pacianti sub 50 ani si boala recenta
Mai puternic sunt influentate hipokinezia si rigiditatea
Tremurul este mai putin atenuat
Starea psihica se imbunatateste( se amelioreaza memoria, dispozitia, apare interesul fata de mediul
inconjurator)
Starea subiectiva si motorie evolueaza mai rapid ca dinamia simptomelor obiectiv
16. Numii mecanismele care stau la baza aciunii medicaiei antiparkinsoniene:
Levodopa penetreaza bariera hematoencef si sub actiunea DOPA decarboxilarii se transforma in
neuronii snc in dopamina

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

Agonistii dopaminergi stimuleaza receptorii D2 cu imitarea efectelor dopaminei

Amantadina blocheaza receptorii NMDA-glutaminergici corticali, cu diminuarea actiunii stimulatorii
excesive a acestora asupra neostriatumului, in cazul deficitului dopaminei
La amantadina poate fi importanta si actiunea m colinoblocanta centrala precum si cea
neuroprotectoare
Preparatele colinolitice blocheaza preponderent colinoreceptorii din snc, diminuid astfel tonusul crescut
al sistemului colinergic
Dopaminomimeticile cu actiune indirecta: selegelina blocheaza MAO-B, enzima responsabila de
inactivarea dopaminei, cu aumularea si prelungirea actiunii mediatorului respectiv; amantadina creste
si/sau diminua recaptarea dopamieni
Indicai caracteristicele farmacologice corecte referitoare la selegilin:
Remediu dopaminergice
Agonisti dopaminergici cu actiune indirecta inhibitorii selectivi ai MAO-B
Efect antiparkinsonian moderat
Creste si prelungeste efectele levodopei
Ar putea incetini evolutia bolii si necesitatea administrarii levodopei, ce justifica utilizarea precoce a
preparatului
Poate fi asociat levodopei cind efectul ei diminue sau starea clinica prezinta fluctuatii mari
Indicai caracteristicele farmacologice corecte referitoare la tratamentul antiparkinsonian
Tratamentul parkinsonismului este simptomatic patogenetic, complex si pe toata viata
Cu cit mai precoce se initiaza tratamentul cu atit este mai eficient ameliorind evolutia si prognosticul
bolii
Tratamentul se incepe cu doze mici si treptat se majoreaza in dependenta de eficacitete si reactii adverse
Preparatul se foloseste atita timp cit este eficace si se suporta bine
Suspendarea se face treptat
Transferul de la un preparat la altul se face treptat
Care preparate sunt antiparkinsoniene anticolinergice:
Trihexifenidil
Biperiden
Prociclidina
Piridinol
Benactizina
Dietazina
Orfenadrina
benzatropina
Care preparate se recomand n formele incipiente de boal Parkinson:
Trihexifenidil
Biperiden
Prociclidina
Benzactizina
Orfenadrina
selegilina
Care preparate sunt antiparkinsoniene agoniti dopaminergici D2:
Bromocriptina
Pergolid
Lisurid
Tergurid
Delergopril
Ropinirol
pramixecol
Ce efecte pot aprea la ntreruperea brusc a tratamentului cu antiparkinsoniene:
Exacerbarea simptomelor

Menionai indicaiile benzodiazepinelor:

Tratamentul insomniilor
Tratamentul bolilor somatice, sindromul premenstrual, colopatiilor
Tratamentul epilepsiilor si convulsiilor simptomatice

24.

25.

26.

27.

28.

Premedicatie
Neuroze
Inducerea mentinerea sau completarea anesteziei generale
Delirium tremens, abstinenta, stari confuzionale la alcoolici
Care medicamente se utilizeaz n tratamentul epilepsiei?
Etosuximida
Diazepam
Ciclobarbital
Care substane aparin grupei benzodiazepinelor?
nitrazepam;
clordiazepoxid;
diazepam
Care sunt avantajele hipnoticelor benzodiazepinice n comparaie cu cele barbiturice?
posed o limit de siguran mai mare;
nu cumuleaz;
influeneaz mai puin structura somnului
Ce efecte pot aprea n utilizarea ndelungat a barbituricelor?
toleran
dependen medicamentoas
Care caracteristici farmacocinetice sunt corecte referitor la barbiturice?
circul n snge legate cu proteinele;
se elimin lent din organism;

29. Ce urmri pot fi n cazul aciunii inductoare enzimatice ale fenobarbitalului:

poate diminua eficacitatea unor medicamente
se metabolizeaz mai intens fenobarbitalul
se reduce efectul propriu
30. Care efecte sunt cauzate de fenitoin?
antiaritmic;
antiepileptic
31. Care preparate pot fi utilizate ca antiepileptice?
diazepam;
carbamazepin;
fenitoin
32. Care medicamente sunt utilizate n status epileptic:
diazepam;
barbital sodic;
fenitoin sodic
33. Care medicamente sunt efective n crizele minore de epilepsie?
etosuximid;
trimetadion;

Antipsihotice, tranchilizante, sedative

1. Explicai mecanismul aciunii anxiolitice a diazepamului
Se fixeaza pe receptorii benzodiazepinici: care formeaza un sediu specific de lucrare numite subunitatile
alfa ale glicoproteinei reglatoare a GABA-A receptorilor, induc modificari conformationale ale moleculelor
receptoare cuplate cu canale de Cl
Cu cresterea afinitatilor subunitatii beta a receptorilor GABA-A fata de mediator sau cu deschiderea
canalelor de Cl
Cu influxul acestor ioni in celula si hiperpolarizarea membranei.
2. Indicai preparatul cu aciune psihostimulant:
Fenilalchilamine ( amfetamina, metamfetamina, dexamfetamina)

 Piperidine ( metilfenidat, piridrol)

Sidnonime (mesocarb)
Metilxantine ( cafeina, cafeina natriu benzoica)
Derivatii imidazolului ( etimizol)
3. Numii medicamentul utilizat n neuroleptanalgezie?
droperidol
4. Indicai preparatul utilizat pentru corecia dereglrilor extrapiramidale provocate de antipsihotice?
Trihexifenidil
5. Numii reacia advers care poate aprea n urma utilizrii ndelungate a antipsihoticelor:
Toleranta
Sindromul dischineziei de suspendare sub forma de coreoatetoza determinata de sensibilitatea crescuta a
receptorilor dopaminergici
6. Care medicament aparine grupei benzodiazepinelor?
Diazepam, fenazepam, clordiazepoxid, oxazepam, nitrazepam, medazepam, clorazepam, bromazepam,
alprazolam, temazepam...
7. Efectul antipsihotic al neurolepticelor este determinat preponderent de:
Este determinat de actiunea dopaminoblocanta si mai putin de cea serotoninolitica
8. Care din grupele de psihotrope are efect anticolinergic?
neuroleptice
9. Efectul antipsihotic al neurolepticelor se dezvolt ca urmare a:
Actiunii dopaminoblocanta si mai putin de cea serotoninolitica
10. Indicai grupa de medicamente ce influeneaz asupra sistemului dopaminergic n SNC:
neuroleptice
11. Este barbituric de durat foarte scurt:
Ciclobarbital
Pentobarbital
12. Notai barbituricul utilizat ca anestezic general:
Tiopental
Hexobarbital
Metohexital
13. Indicai mecanismul prin care barbituricele diminu efectele unor medicamente (ca anticoagulantele de sintez
sau beta-adrenolitice tip propranolol):
Influenta asupra sistemelor GABA-ergice facilitarea si prelungirea efectelor GABA, are loc eliberarea si
impiedicarea recaptarii acestuia barbituricile prelungesc raspunsurile GABA, cu deschiderea canalelor de
Cl, influx ionilor de Cl in celula si hiperpolarizarea membranei.
14. Indicai efectul advers al amobarbitalului:
Efect postactiune slabiciune, buimaceala, somnolenta, reducerea capacitatii de munca , dispozitiei,
incordare motorie, cefalee, polialgii
Fenomen rebound manifestat prin : restabilirea dereglarilor de somn, cresterea duratei numarului de cicluri a
somnului rapid inhibat, restabilirea lenta a somnului stabil( treziri nocturne frecvente), excitatie, spaima,
oboseala,
Dependenta medicamentoasa: psihologica, fizica psihica( deprindere, toleranta, abstinenta)
Depresie, dereglari somatice si neurologice
Reactii alergice
15. Efectul hipnoticelor din grupa barbituricelor:
Este rapid, relevant, chiar si in cazurile rebele,
Cresterea duratei totale a somnului
Modificare duratei si raportul dintre fazele somnului lent si rapid cu cresterea primei si diminuarea celei dea
doua
Accelerarea procesului de adormire, de instalare a somnului
Prelungirea stadiului II(somn superficial) a somnului lent si ms stadiilor III si IV
Reducerea numarului de treziri nocturne
Fenomen rebound la suspendare
16. Este barbituric hipnotic, cu laten i durat medii:
amobarbital
17. Notai benzodiazepina cu semi viaa eliminrii scurt:
flurazepam
18. Cimetidina poate potena efectul diazepamului, prin urmtorul mecanism:

Inhiba sistemul enzimelor microzomiale hepatice ( se cupleaza cu receptorii citocromului P-450, care se
refera la oxidaze cu functii mixte) si de aceea poate potenta actiunea unor preparate
19. Antidotul n intoxicaia acut cu benzodiazepine este:
flumazenil
20. Numii neurolepticul cu efect sedativ:
Clorpromazina
Levomepromazina
Clorprotixem
Clozapina
Rezerpina
21. Indicai mecanismul de aciune al risperidonului:
Inhiba receptorii 5 HT2 serotoninergici, D2 dopaminergici, alfa 1 adrenergici, slab alfa 2 si H1
Efect antipsihotic, sedativ, antivomitiv, hipotermic.
22. Indicai medicamentul din grupul benzodiazepinelor:
clonazepam
23. Indicai efectul advers specific al clorpromazinei:
hipofuncie sexual;
tulburri extrapiramidale
hipotensiune arterial
24.
Indicai medicamentul psihotrop ce modific medierea dopaminergic n
sistemul limbic:
Benzodiazepinele ( diazepam, fenazepam, oxazepam, nitrazepam)
25.Indicai barbituricul ce se administreaz exclusiv intravenos:
Tiopental de natriu
Hexobarbital de natriu
Metohexital
26.Indicai preparatul ce crete afinitate receptorilor GABA:
Fenibut
Oxibat de Na
L-triptofan
27. Indicati antipsihoticul care are structura butirofenonica
Haloperidol
Droperidol
Trifluperidol
Benperidol
Metorina
28. Indicai derivatul fenotiazinic care poate produce hipotensiune ortostatic:
aminazina
29. Indicai preparatul anticonvulsivant:
Barbiturice hidrosolubile ( hexobarbital sodic, tiopental sodic, pentobarbital Na, amobarbital,
barbital, fenobarbital Na)
Benzodiepine ( diazepam, fenazepam, lorazepam)
Derivatii alifatici ( cloralhidrat)
Sulfat de Mg
Anestezice locale ( lidocaina)
Derivatii Gaba ( oxibat de sodiu)
Neurolepticile ( clorpromazina, droperidol)
Miorelaxante periferice (suxametoniu)
30. Indicai preparatul psihotrop care poate produce mrirea volumului glandei tiroide:
Sarurile din Li ( litiu carbonat, litiu oxibat, litiu clorid, litiu gluconat)
31. Indicai preparatul psihotrop care poate produce tulburri extrapiramidale:
Neuroliepticile in special piperazinicile( trifluoperazina(triftazina) , fluorfenazina(flufenazina),
meterazina, etaperzina, pag 86 Ghicavii
32.Determinai efectele clorpromazinei:
Sedativ
Antiproductiv sau reductor
Antidepresiv

antiparkinsonian

33. Indicai preparatul care induce enzimele hepatice:

Barbituricile in special cele cu actiune de lunga durata:
Fenobarbital
Barbital
34. Indicai mecanismul de aciune ale preparatelor anxiolitice:
Benzodiazepinele se fixeaza de receptorii benzdiazepinici : care form un sediu specific de cuplare
numite subunitatile alfa ale glicoproteine receptoare a GABA-A receptorilor, induc modificari
conformationale ale moleculei receptoare cuplate cu canalele de Cl,
Cu cresterea afinitatii subunitatii beta a receptorilor GABA fata de mediator sau cu deschiderea
canalelor de Cl
Cu influxul acestor ioni in celula si hiperpolarizarea membranei
Buspirona agonist al receptorilor serotoninergici 5-HT1A presinaptici cu inhibarea transmisiei
serotoninergici prin autoinhibarea neuronilor cu ms eliberarii si sintezei serotininei
Preparate din div grupe : blocheaza M-colinoreceptorilor, beta adrenoreceptorilor, alfaadrenoreceptorilor, serotonino si H1 histaminoreceptorilor din SNC
Stimularea alfa 2 adrenoreceptorilor presinaptici centrali.
35. Indicai preparatul care mpiedic recaptarea noradrenalinei:
Antidepresive triciclice ( imipramina, amitriptilina, trimipramina, notriptilina, dixepina,
noxiptilina...)
cocaina
36. Indicai preparatul care blocheaz alfa-adrenoreceptorii periferici:
Derivatii fenotiazinic (Aminazina, triftazina, fluorfenazina..)

Complement multiplu
1. Numii efectele adverse posibile n terapia cu tranchilizante:
Micsorarea performantei de munca, a dispozitiei
Somnolenta, slabiciune, ataxie, cefalee, vertij, dereglari de vedere
Reducerea reactiilor psihomotorii
Depresie, amnezie anterograda
Fenomenul rebound
Dependenta medicamentoasa ( psihica), toleranta
Fenomenul de postactiune
Dereglari sexuale si a ciclului menstrual
Greata, voma, disconfort in epigastru, diaree, cresterea apetitului
Efecete paradoxale ( anxietate, iritabilitate, agitatie motorie, stari confuzionale, convulsii)
2. Menionai indicaiile tranchilizantelor:
Insomnii
Sindrom anxios, psiho-neurovegetativ, neurotic
Afectiuni neuropsihice insotite de anxietate
Preanestezic, preoperator
La alcoolici, delirium tremens
Confuzii, abstinenta, enureza nocturna, eczema, neurodermite
stri nevrotice
insomnie;
3. Menionai efectele caracteristice pentru tranchilizantele din grupul benzodiazepinelor:
Anxiolitic
Psihosedativ
Activator
Hipnotic
Anticonvulsivant
Miorelaxan
Anestezic general
antivoimtiv
4. Numii tranchilizantele:

fenazepam;
diazepam;
clorpromazin

5. Menionai indicaiile neurolepticelor:

In psihiatrie : tratamentul psihozelor, halucinatiilor, delir, manii, agresivitate, schizofrenie, psihoze maniacal
depresive, dereglari psihice, psihoze endogene, maladii psihice, traume, perioada postoperatorie, abstinenta,
psihopatii, agresivitate,
In tratament maladiilor somatice : vegetoneuroze in cardiopatia ischemica, boala ulceroasa, perioada
climacterica, greata, voma de origine centrala, postoperatorie, urgente hipertensive , soc traumatic, in
neuroleptanalgezie, stari spastice ale m striate dupa ictus, stari febrile critice.
6. Numii efectele caracteristice pentru neuroleptice?
Antipsihotic
sedativ
Antivomitiv
Miorelaxant
Hipotermic
Potenta a analgezicelor
Endocrine
Vegetative
7. Indicai efectele adverse produse de neuroleptice:
Sedare, somnolenta, depresie,
Dtare de excitatie trecatoare
Stari deliriante
Inhibarea centrilor vitali
Psihoxa toxica paradoxala
Greata, voma, cefalee, neliniste, disforie, psihoze, acute
Retinopatie, matitatea crstalinului, melanoza conjuctivitei, keratopatie pigmentara, midriaza, scotoame
Tulburari cardiovasculare ( HTA cu colaps, congestie nazala, tahicardie aritmii, efect inotrop si batmotrop
negative
Tulb digestive ( xerostomie, ocluzie intestinala dinamica, constipatie, )
Tulb urinare ( mictiune dificila, retentie urinara, dereglarea ejacularii)
Dereglari endocrine amenoree, galactoree, frigiditate, ms libidoului
Ginecomastie, ms libidoului
Hpatita toxica cu icter
Reactii alergice.
tulburri extrapiramidale;
potenarea aciunii buturilor alcoolice;
tulburri sexuale
8. Menionai preparatele neuroleptice:
Der fenotiazinei ( clorpromazina, levomepromazina, propazina, tioridazina, periciazina, trifluorperazina,
flufenazina
Der. Butirfenonei ( haloperidol, droperidol, trifluperidol, benperidol
Der tioxantinei clorprotixen, tiotixen, clopentixol
Der benzamidei sulpirida, amisulpirida
Der. Indolului carbidina
Der. Difenipiperidinici fluspirilen, penfluridol, pimozid
Der. Dibenzodiazepinei - zlozapina
9. Indicai efectele neurolepticelor:
Antipsihotic
sedativ
Antivomitiv
Miorelaxant
Hipotermic
Potenta a analgezicelor
Endocrine

Vegetative

10. Indicai efectele adverse produse de clorpromazina:

hipofuncie sexual;
tulburri extrapiramidale
hipotensiune arterial
restu la intrebarea 7

11. Notai barbituricele cu durat ultrascurt de aciune:

Tiopental
Hexobarbital
Metohexital
Tiobutabarbital
12. Notai barbituricele cu durat scurt de aciune:
Ciclobarbital, pentobarbital, secobarbital
13. Notai mecanismele de aciune ale barbituricelor hipno-sedative:
Influente asupra sistemelor GABA-ergice :
Are loc eliberarea si impiedicarea recaptarii acestor sisteme, , pot actiona si postsinaptic asemanator cu
GABA manifestind un antagonism competitiv la nivelul receptorilor cu antagonistii acestuia
Actiune asupra altor sisteme neurotransmitatoare :
Diminuarea actiunii glutamatului si ai altor mediatori excitatori din SNC
Abolirea excitatiilor noradrenergice si colinergice cu ms eliberarii mediatorului
Modif proprietatilor membranei in afara sinapselor ce poate contribui la efect deprimant
LA nivel celular inhiba oxidarea glucozei si piruvatului, decupleaza fosforilarea de oxidare, ms consumul
de oxigen
14. Indicai efectele farmacodinamice ale medicamentelor tranchilizante:
Anxiolitic
sedativ
activator
hipnotic
anticonvulsiv
miorelaxant
anestezic general
antivomitiv
15. Indicai caracteristicele farmacologice referitoare la diazepam:
Anxiolitic
Sedativ
Hipnotic
Miorelaxant
Antiepileptic
Amnestic
Agonisti ai receptorilor benzodiazepinici
16. Indicai efectele adverse ale benzodiazepinelor:
ms performantei de munca, dispozitiei
Somnolenta, slabiciune, ataxie, cefalee, vertij, dereglari de vedere
Reducerea reactiei psihomotorii
Depresie, amnezie anterograda
Fenomenul rebound
Dependenta medicamentoasa ( psihica), toleranta
Fenomen de postactiune
Dereglari sexuale ale ciclului menstrual
Greata, voma, disconfort in epigastru
Efecte paradoxale- anxietate, iritabiliate, agitatie motorie
17. Precizai benzodiazepinele utilizate n terapeutic n calitate de hipnoinductoare:
Fluazepam, flunitrazepam, nitrazepam

 Lormetazepam, clotiazepam, brotizolam

Temazepam, oxazepam, triazolam
Ketazolam, midazolam,
18. Precizai benzodiazepinele utilizate n terapeutic n calitate de inductoare n anestezie i preanestezie:
Diazepam, lorazepam, midazolam
19. Indicai efectele farmacodinamice ale buspironei:
Antidepresiv
Anxiolitic
Analgezic
Vasodilatator
serotoninolitic
20. Precizai tranchilizantele utilizate n terapeutic n calitate de miorelaxante:
Fenibut,
Diazepam, tetrazepam, fenazepam
21. Precizai diazepinele utilizate n terapeutic n calitate de anxiolitice:
Diazepam, fenazepam, clordiazepoxid, oxazepam, nitrazepam, alprazolam, temazepam, bromazepam
22. Indicai efectele farmacodinamice ale tranchilizantelor:
Anxiolitic
sedativ
activator
hipnotic
anticonvulsiv
miorelaxant
anestezic general
antivomitiv
23. Notai mecanismele de aciune ale benzodiazepinelor:
Se fixeaza de receptorii benzodiazepinici :
Care formeaza un sediu specific de cuplare, numite subunitati alfa ale glicoproteinei receptoare a GABA-A
receptorilor induc modificari conformationale ale moleculei receptoare cuplate cu canale de Cl
Cu cresterea afinitatii beta a receptorilor GABA-A fata de mediator sau cu deschiderea canalelor de Cl
Cu influxul acestor ioni in celula si hiperpolarizarea membranei
24. Notai efectele ce difereniaz tranchilizantele de neuroleptice:
Anxiolitic
Activator
Hipnotic
25. Numii indicaiile tranchilizantelor:
Sindrom anxios, psiho-neurovegetativ si neurotic, tulburari psihosomatice din:
Afectiuni neuropsihice insotite de anxietate
Afectiuni medicale cu o componenta psihosomatica sau psihovegetativa : cardiopatie ischemica, boala
ulceroasa, astm bronsic
Preanestezie si preoperator
In combaterea manifestarilor psihotice
Neuroza
Enureza nocturna
Eczeme, neurodermitestari convulsive de diferita geneza tetanos, eclampsie, convulsii la alcoolici. Epilepsie
Anestezie
Profilaxia gretei, vomei.
tranchilizante
stri nevrotice
insomnie
26. Indicai efectele alprazolamului:
Anxiolitic
Psihosedativ

 Activator
Hipnotic
Anticonvulsivant
Miorelaxant
Antidepresiv
27. Menionai caracteristicele neurolepticelor sedaive:
Efect sedativ intens
Antipsihotic moderat
Cu fenomene neurovegetative marcate
28. Notai neuroleptice cu efecte secundare vegetative de tip alfa - 1 adrenoblocant:
Clorpromazina
Levomepromazina
Clorprotixem
Clozapina
Rezerpina
29. Numii neuroleptice cu efecte secundare vegetative de tip anticolinergic:
Clorpromazina
Levomepromazina
Clorprotixem
Clozapina
Rezerpina
30. Indicai efectele adverse ale haloperidolul:
Reacii extrapiramidale
Diskinezie tardiv
Sindromul neuroleptic malign
Oboseal depresie, somnolen, tulburri tranzitorii ale somnului, cefalee, confuzie, crize de grand mare la
pacienii epileptici, simptome psihotice incluznd halucinaiile

Tahicardie, hipotensiune
granulocitoz, trombocitopenie, tulburri funcionale hepatice, icter, tulburri de erec ie sau ejaculare
31. Numii indicaiile levomepromazinei:
Agitaie psihomotorie de diferite etiologii (schizofrenie acuta si cronica, tulburare bipolara, psihoz,
inclusiv senil, intoxicaie, retard mental, epilepsie), precum i alte tulburri mentale, care apar cu agitaie,
anxietate, panic, fobii, insomnie persistenta. Punerea n valoare a fondurilor de analgezice, pentru anestezie
general, antihistaminice). Durere n nevrita nervului trigemen i facial, herpes zoster.
32. Numii efectele adverse ale clorpromazinei:

de tip extrapiramidal (dischinezie si ataxie),

- sindromul neuroleptic malign,
- uscaciunea gurii,
- cresterea apetitului cu crestere in greutate,
-constipatie si retentie urinara,
- alterarea tolerantei la glucoza,
- alergii cutanate,
- fotosensibilitate,
- leucopenie,
- agranulocitoza (poate duce la infectii incontrolabile si/sau sepsis).

33. Numii efectele adverse ale neurolepticelor:

Sedare, somnolenta, depresie,
Dtare de excitatie trecatoare
Stari deliriante
Inhibarea centrilor vitali
Psihoxa toxica paradoxala
Greata, voma, cefalee, neliniste, disforie, psihoze, acute
Retinopatie, matitatea crstalinului, melanoza conjuctivitei, keratopatie pigmentara, midriaza, scotoame
Tulburari cardiovasculare ( HTA cu colaps, congestie nazala, tahicardie aritmii, efect inotrop si batmotrop
negative
Tulb digestive ( xerostomie, ocluzie intestinala dinamica, constipatie, )
Tulb urinare ( mictiune dificila, retentie urinara, dereglarea ejacularii)
Dereglari endocrine amenoree, galactoree, frigiditate, ms libidoului
Ginecomastie, ms libidoului

 Hpatita toxica cu icter

Reactii alergice.
tulburri extrapiramidale;
potenarea aciunii buturilor alcoolice;
tulburri sexuale
34. Indicai caracteristicele farmacologice clasice ale neurolepticelor
Capacitatea de a inlatura excitatie psihomotorie de diferita geneza
De a diminua dereglarile de perceptie
De gindire si comportament social in psihoze
Pot provoca simptome de parkinsonism
35.Notai afirmaiile corecte referitoare la neurolepticele clasice predominant antagoniti D2
Efect antipsihotic este cauzat de actiunea dopaminoblocanta
Efect antivomitiv cauzat de actiunea dopaminergica