Fenomenele acustice ce apar n timpul

ciclului cardiac - zgomote cardiace

Sunt patru zgomote cardiace:

Zgomotul 1 i 2 - perceptibile stetacustic, n

condiii normale;

Zgomotul 3 i 4 - foarte slabe, n general

imperceptibile stetacustic, dar posibil de
nregistrat pe fonocardiogram.
Caracteristicile zgomotelor cardiace
 Auscultaia
Auscultaia permite perceperea
zgomotelor cardiace cu ajutorul
unui stetofonendoscop.
Zonele de auscultaie:
aria mitral spaiul V i.c.
stng, pe linia medio-
clavicular
aria tricuspidian - sub
apendicele xifoidian;
aria aortic spaiul II i.c. drept
parasternal;
aria pulmonar spaiul II i.c.
stng parasternal;
Focare de ascultatie:
- Focarul mitral - spatiul V, intercostal stanga la intalnirea cu linia
medioclaviculara (usor inauntrul acestei linii)
- Focarul tricuspidian - spatiul IV intercostal parasternal dreapta sau
mediosternal la baza apendicelui xifoid;
- Focarul aortic - spatiul II parasternal drept;
- Focarul pulmonar - spatiul II parasternal stang
- Aria mezocardica - la nivelul spatiului IV parasternal stanga;
- Focarl Erb - in spatiul III intercostal parasternal stanga valva mitrala;
 Fonocardiograma
Definiie: nregistrarea grafic a oscilaiilor
produse de zgomotele cardiace;
 Fonocardiograma zgomote patologice

1. Stenoza de valve sigmoidiene:

suflu sistolic n romb.
2. Insuficiena de valve sigmoidiene:
suflu diastolic.
3. Stenoza de valve A-V:
Suflu diastolic n romb.
4. Insuficiena de valve A-V:
suflu sistolic.
 1887 Fiziologul britanic Augustus D. Waller
din Londra a publicat primele studii de
electrocardiografie uman, realizate cu un
electrometru capilar( J Physiol1887;8:229-
234)

1889 Fiziologul olandez Willem Einthoven a

vzut experimentul cu ocazia Primului
Congres al Fiziologilor

1893 Willem Einthoven introduce termenul

de electrocardiogram la intrunirea
Asociatiei Medicale Olandeze
 EKG nu nregistreaz direct activitatea electric
a sursei (inima). O astfel de activitate ar
necesita electrozi plasai direct pe esutul
generator de curent.
EKG nregistreaz modificrile campului electric
generat de inim n momentul depolarizrii i
repolarizrii cardiomoicitelor.
Inima poate fi privit ca un dipol mobil ntr-un
mediu conductor cu un moment electric dipolar
vector cardiac.
 DEFINIIE
EKG = nregistrarea la suprafaa corpului a
variaiilor ciclice ale campului electric indus
de activitatea cardiac.

ECG evoluiaz starea electric a inimii prin

analiza variaiilor n timp a proieciei
vectorului cardiac pe diferite planuri.

Evaluarea proieciei vectorului cardiac se face

prin derivaii ECG.
 PRINCIPIU
Depolarizare i Repolarizare
n repaus, cardiomiocitele sunt ncrcate
+ pe versantul extern al membranei i -
la interior.
n timpul depolarizrii, potenialul de
membran se inverseaz.
Negativitatea de repaus a interiorului se
reduce spre 0 i apoi interiorul devine
pozitiv ca urmare a influxului de Na+ (vezi
PA, faza 0).
 INREGISTRAREA FENOMENULUI ELECTRIC DE LA
NIVELUL CORDULUI - ELECTROCARDIOGRAMA

,,
 Metode de nregistrare a ECG

1. BIPOLARE
DERIVAIILE
STANDARD ALE
MEMBRELOR
Descrise de Einthoven,
numite DI, DII, DIII

Derivaia I = mna dreapt i mna stng

Derivaia II = mna dreapt i piciorul stng
Derivaia III = mna stng i piciorul stng
2. UNIPOLARE

DERIVAIILE UNIPOLARE
ALE MEMBRELOR

NUMITE aVR, aVL, aVF

a amplificare
V - voltaj
R,L,F locul de plasare a
electrozilor
Derivaiile V1 - V6 (unipolare pectorale)
 INREGISTRAREA FENOMENULUI ELECTRIC DE LA
NIVELUL CORDULUI - ELECTROCARDIOGRAMA

,,
 EKG

Derivatia II

Unda P = Depolarizarea atriilor

Complexul QRS = Depolarizarea ventriculelor
Unda T = Repolarizarea ventriculelor
 Unda P =
depolarizarea
ambelor atrii
E o und rotunjit,
pozitiv
Durata = 0,10 sec.
Amplitudine = 0,25
mV/ 2,5 mm
(1mV=10mm)
Geneza undei P
 Unda q
Este o unda subire,
ascuit i negativ
Durata= 0,04 sec.
Amplitudine < din
amplitudinea undei R
Patologic: q ngroat,
cu A > R
Sugereaz necroz
miocardic (IMA).
Unda Q
Unda R
Unda R
1. Este o und +, ascuit,
simetric
2. Este cea mai mare und +
de pe EKG
3. Nu reflect depolarizarea
bazei VS
4. Amplitudinea ei este
proporional cu masa
esutului ventricular
depolarizat.
In infarctul miocardic acut
masiv, amplitudinea R
scade prognostic sever
Unda S
 DEPOLARIZAREA BAZEI VS
Unda S
1. E o und mic, - , ascuit.
2. Reprezint ultima faz a
depolarizrii VS se studiaz
mpreun cu celelalte unde
ale depolarizrii ventriculare
= complexul QRS
Durata QRS = 0,08-0,10 sec.
QRS > 0,10 - 0,12 s
hipertrofie ventricular
QRS >0,12s bloc de ramur
(BRS, BRD)
Segmentul S-T
P QRS
Unda T
UNDA T
E ultima und ce se nregistreaz ntr-un
ciclu
cardiac
Semnific repolarizarea vetricular
E rotunjit, + . De ce?
DERIVAIILE UNIPOLARE
Vilson (V1-V6)
 EKG

Derivatia II

Unda P = Depolarizarea atriilor

Complexul QRS = Depolarizarea ventriculelor
Unda T = Repolarizarea ventriculelor
 TRASEUL ECG NORMAL
Un traseu ECG este format din unde, segmente
si complexe de unde:
- unda P
- segmentul PQ
- complexul QRS
- segmentul S-T
- unda T
- +/- unda U

Undele situate deasupra liniei izoelectrice sunt

numite unde sau deflexiuni pozitive. Cele situate
sub linia izoelectric sunt denumite unde negative
Pe un traseu ECG normal exista 3 unde pozitive:
- unda P semnifica depolarizarea atriala
- unda R a complexului QRS semnifica depolarizarea varfului ventriculelor
in plan frontal;
- unda T repolarizarea ventriculara

Si 2 unde negative:
- unda Q depolarizarea septului in plan frontal
- unda S depolarizarea peretilor laterali si a bazei ventriculelor, n plan frontal.
 TRASEUL ECG NORMAL

Segmentul este o linie izoelectrica si reprezinta poriunea de la sfritul unei unde pn

la nceputul undei urmtoare.
Pe un traseu se inscriu 3 segmente:
- segmentul PQ de la sfarsitul undei P pana la inceputul undei Q sau R daca Q
lipseste. Se mai numeste si segment PR. Semnifica conducerea atrio-
ventriculara
- segmentul ST - de la sfarsitul undei S pana la inceputul undei T
- segmentul TP diastola generala. Este considerat linia izoelectric, de
referin

Intervalul este poriunea cuprins intre nceputul unei unde si nceputul undei
urmtoare. Cuprinde o und sau unde i un segment.

- intervalul PQ sau PR cuprinde unda P si

segmentul PQ. Se mai numeste si atriograma.
- intervalul QT cuprinde complexul QRS,
segmentul ST si unda T. Semnifica depolarizarea
si repolarizarea ventriculara. Se mai numeste si
ventriculograma;
- intervalul RR constituie un ciclu cardiac
Determinarea voltajului (a amplitudinii) si a duratei undelor pe un
traseu ECG

Orice electrocardiograf este dotat cu un sistem de etalonare, care ne spune care

este relatia dintre voltaj si amplitudinea in mm a unei unde. Standard, in ECG
la 1 mV corespund 10 mm. 1 mV = 10 mm. Deci 1 mm = 0,1 mV
De regula, hartia ECG are un caroiaj caracteristic. Fiecare casuta este un patrat cu
latura de 1 mm.

Exista si hartie la care o casuta pe verticala are 2 mm, deci

0,2 mV
Pentru a determina amplitudinea unei unde se determina
numarul de casute pe verticala si se transforma in mV,
conform relatiei de mai sus.
De exemplu, unda P de pe traseul din dreapta se inscrie pe
3 casute. Deci are 3 mm, adica 0,3 mV
Pentru calculul duratei unei unde sau a unui segment trebuie sa cunoastem
viteza de derulare a hartiei.
De cele mai multe ori aceasta este de 25 mm/secunda, mai rar de 50
mm/sec.
Daca: intr-o secunda se inscriu 25 mm, atunci unui milimetru ii corespunde
o durata de 0,04 secunde.
Pentru o viteza de 50 mm/sec., unui mm ii corespund 0,02 secunde.
De exemplu, unda P de pe traseul din dreapta are o durata de 0,08 sec,
deoarece se inscrie pe 2 casute.
 Axa electric a inimii
1. R2 > R1 > R3 poziie oblic
2. R1 > R2 > R3 poziie orizontal
3. R2 > R3 > R1 poziie vertical

R2 > R1 > R3 R1 > R2 > R3 R2 > R3 > R1

Citirea i interpretarea unei electrocardiograme
I. Citirea ECG ncepe cu stabilirea ritmului. In condiii fiziologice, ritmul inimii trebuie sa
fie sinusal. Caracteristicile ritmului sinusal sunt:
1. Unda P: s existe, s preceda QRS i s fie pozitiv n cel puin dou dintre
derivaiile standard ale planului frontal;
Explicaie: - dac exist und P nseamn ca se depolarizeaz atriile;
- dac precede complexul inseamn ca se depolarizeaz mai nti
atriile i apoi ventriculele;
- dac este pozitiv inseamn ca vectorul de depolarizare atrial are o
direcie normal, deci vine din nodulul sinusal
2. Intervalul PQ sau PR (dac nu exist und Q) s fie cuprins ntre 0,12 0,20
sec.;
3. Distanele PP = R-R i s fie egale de la un ciclu la altul;
4. Frecvena cardiac s fie cuprins intre 60 100 bati/min;
Este obligatorie prezena tuturor acestor criterii pentru a afirma c este ritm sinusal.
Dac toate criteriile sunt prezente, dar frecvena cardiac este mai mare de 100 b/min,
vorbim de tahicardie sinusal.
Dac toate aceste criterii sunt prezente, dar frecvena cardiac este mai mic de 60
b/min vorbim de bradicardie sinusal.
 Citirea i interpretarea unei electrocardiograme
II. Se stabilete apoi, alura ventricular sau frecvena cardiac (heart rate).
Se determin distana n milimetri parcurs ntre dou unde R apropiate. Dac viteza de derulare a
hrtiei este de 25 mm/sec, un milimetru este parcurs n 0,04 sec. S presupunem, de exemplu, R-R = 18
mm. Aceast distan este parcurs deci n 18 x 0,04 sec = 0,72 sec. Ca s aflm care este frecvena
cardiac, trebuie s vedem de cte ori aceast distan R-R se cuprinde ntr-un minut. Deci,
mprim 60 de secunde la 0,80 secunde = 83 cicluri cardiace/minut sau bti/min.
Frecvena cardiac se poate aprecia i printr-o metod mai rapid. Se identific o und R care se
suprapune peste o linie vertical groas a traseului ECG. Apoi se numr 300, 150, 100, 75, 60, 50
pentru fiecare din liniile groase care urmeaz. Frecvena se determin n funcie de unda R imediat
urmtoare, care se suprapune peste una din liniile groase ale graficului sau ntre acestea.

n condiii normale, n repaus frecvena cardiac este de 70-75 b/min la adulti si mai
crescuta la copii: nn= 130-150; copil peste 1 an =100-130; copil peste 5 ani =100-110
b/min
Normal
Zon de infarct n partea
anterioara miocardului

Zon de infarct n partea

posterioar a apexului
Fibrillaie cardiac

Defibrilation

Fibrillation auriculaire