USMF “Nicolae Testemiţanu”

Catedra Medicină Socială şi Management sanitar

STUDII DESCRIPTIVE. ANALIZA ŞI

INTERPRETAREA
STUDIILOR DESCRIPTIVE

Elaborat de : Jalenco Cezara , grupa M1303

 “Medicina este stiinta
incertitudinii si arta
probabilitatii” Sir. William Osler
Tipuri de studii epidemiologice:
• I. Studii descriptive -sunt studiile în care evaluăm
răspândirea unei maladii şi caracteristica unei
populaţii, fără intervenţia cercetătorului şi fără
verificarea ipotezelor epidemiologice.

• – Efectuate la nivel de populaţie - studii de corelaţie,

ecologice aceste studii fac corelaţii între expuneri şi
efecte la nivel de populaţie, în aşa fel de studii
vorbim despre expuneri medii.
Exemplu: prevalenţa HTA la populaţia de sex masculin, cu vârsta de
peste 30 de ani, cu exces ponderal, din municipiul Chișinău .
Efectuate la nivel de indivizi
• cazuri - descriu observaţii a unor pacienţi şi constituie
prima etapă de recunoaştere a unei boli sau a unui
factor de risc nou.
• serii de cazuri – acest tip de studiu este bazat pe
furnizarea de informaţii despre o serie de cazuri tratate.
• studii transversale, de prevalență – analizează prezenţa
unei boli sau a unui factor de risc într-o populaţie la un
moment dat.

Studiile descriptive sunt utilizate pentru

emiterea de ipoteze.
 II. Studii analitice permit evaluarea ipotezelor de
asociere dintre un factor de risc şi boală .

În studiile experimentale, investigatorul determină cine

va fi supus la factorul de risc (de fapt factor de
protecţie, în cadrul studiilor terapeutice) şi cine nu
(cine ia progestative şi cine nu), iar dacă alocarea
factorului de risc este întâmplătoare, se numeşte
studiu clinic randomizat.
• De obicei, o problemă parcurge stadiile succesive
de cercetare, de la baza piramidei studiilor
(ipoteza, ideea se naşte în cadrul studiilor
descriptive), pentru a fi testată apoi în studii
caz-martor şi de cohortă – cel mai bun
exemplu în acest sens este fumatul ca factor de
risc pentru cancerul pulmonar.
• În cazul studiilor terapeutice, de obicei se trece
peste studiile caz-martor, uneori şi peste faza de
studiu de cohortă, ajungându-se direct la studii
clinice randomizate.
Studii caz-martor se fac atunci cândsunt evaluate
efectele adverse mai rare ale medicamentelor.
• Culegerea de tip : caz-martor – începe prin definirea a
doua grupe de subiecți:
• 1) B+ = bolnavi = grupul caz
• 2) B- = cu predispunerea la boală = grupul martor
Criteriul principal de includere sau de excludere într-un grup
sau altul fiind prezența sau absența bolii .
B+ B-

FR+ A b

FR+ c D

nB+ nB-

FR+ -factor de risc prezent ; B+ - purtător al bolii

FR- - factor de risc absent ; B- - îndemn de boală
nB+ numărul total al celor bolnavi ; nB- numărul total a celor predispuși
la boala luată în studiu
• SE fixează deci boala și se actualizează în general retrospectiv
prezența expunerii (factorului de risc / prognostic ) ăn apariția
sau evoluția îmbolnăvirii . Astfel în acest tip de culegere boala
devine factorul controlat iar expunerea factorului , nB- putînd fi
identic sau diferit de nB+.
• Calcule și comparații se pot face numai între grupele
prestabilite B+ și B- , respectiv colona din dreapta și din stînga a
tabelului de contingență , despărțite pin linia verticală
îngroșată .Pot fi comparate proportțiile celor expuși dar nu
poate fi calculată frecvența bolii .
• Rezultatele semnificative prin acest tip de culegere a datelor se
pot obține și la grupe cu număr mai mic de subiecți , ca în cazul
eșantionului reprezentativ ; de aceea modul de culegere
corescpunde pentru studiul îmbolnăvirilor cu cazuri rare .
• Culegerea datelor realizîndu-se în momentul cînd boala este
deja cunoscutî , pot să apară aprecieri subiective atît din partea
celui care culege datele (experimentator) cît și a subiectului
urmărit ( bolnavul ) .Apare deci riscul mare al erorilor
sistematice de culegere
• Studiile secundare sunt cele care sintetizează
informaţia din studiile analitice primare.

Din punctul de vedere al temporalităţii, studiile pot fi:

• 1. Prospective - dacă studiul a început şi efectul

(boala) va apărea în viitor, atunci acest studiu este
prospectiv.
• 2. Retrospective - dacă studiul începe după apariţia
efectului (bolii), acest studiu este retrospectiv.
• Din punct de vedere ar validităţii
(corectitudinii), tipurile de studii pot
fi ierarhizate în felul următor: (figura
I). Cu cât un studiu este mai valid, cu
atât avem încredere mai mare în
rezultatele lui.
• Validitatea cea mai joasă o au
studiile descriptive și anume
cazurile și seriile de cazuri.
• La selectarea tipului de studiu
pentru o cercetare științifică este
necesar de selectat un studiu care
are o validitate cît mai înaltă,
conform piramidei studiilor.
 • Figura I. Nivelul dovezii
(Piramida studiilor)
• I. Recenzii sistematice, metaanaliza
• II. Studii clinice randomizate
• III. Studii de cohortă
• IV. Studii caz-martor
• V. Studii transversale
• VI. Studii de caz şi serii de cazuri
Bună

Slabă VALIDITATE
• Studiile descriptive sunt acele studii în care se evaluează
răspândirea unei maladii şi caracteristica unei populaţii
ţintă
• (de exemplu populaţia RM, pacienţii cu hipertensiune
arterială, populaţia de muncitori în construcţii etc.), dar fără
intervenţia cercetătorului şi fără verificarea ipotezelor
epidemiologice.
• Întotdeauna se începe cu caracteristicile demografice, care
includ vârsta, sexul, categoria socială (variabile care
influenţează orice boală) şi caracteristicile care ne
interesează în funcţie de tema studiului - caracteristici
personale (tensiunea arterială, colesterolemia, fracţia de
ejecţie) caracteristici temporale (distribuţia temporală a
bolilor şi factorilor de risc),spaţiale (distribuţia spaţială a
bolilor şi factorilor de risc).
• Studiile descriptive au ca scop, simpla descriere a
fenomenelor, pentru a şti ce există.
Rezultatele studiilor descriptive pot servi, în schimb, la
emiterea de ipoteze privind asociaţiile epidemiologice,
ipoteze care pot fi testate şi demonstrate prin studiile
analitice. Fără cunoştinţele fundamentalefurnizate de
studiile descriptive, este imposibil să ne punem întrebări
despre etiologii sau efecte ale tratamentelor sau să
propunem teorii care să le explice pe acestea - nu ne putem
imagina, că fumatul ar putea produce cancer pulmonar,
dacă nu am vedea mai întâi că aproape toţi pacienţii care
au făcut acest tip de cancer erau fumători (serie de cazuri),
iar mai apoi că prevalenţa bolii este mai mare în populaţia
de fumători decât în cea de nefumători (studiu transversal).
Studiile descriptive aparţin categoriei de studii
observaţionale şi nu au ca scop probarea unei ipoteze.
Tipurile studiilor descriptive

• Rapoarte de cazuri
• Serii de cazuri
• Studii ecologice (corelaţionale)
• Studii de prevalenţă (transversale)
• Studiu observaţional
– Descriptiv
• Transversal
• Longitudinal
– Analitic
• Retrospectiv
• Prospectiv
• Studiu experimental
 Studiul observaţional descriptiv
• Caracteristici
– Descrie evenimente care se produc
– Investigatorul urmăreşte evenimentul – fără a interveni
pentru a-l modifica
– Exemple
• Distribuţia unei boli într-o colectivitate
– Prevalenţa infecţiei cu HIV la consumatorii iv de droguri
» Compararea seropozitivităţii la cei care utilizează în comun ace /
seringi vs utilizatorii “individuali”
• Tipuri: transversal, longitudinal
 SOD transversal
• Bolnavul este văzut o singură dată
– Este intoxicaţia cu plumb influenţată de
apropierea locuinţei de o cale rutieră cu trafic
intens?
• 2 loturi; la final: compararea rezultatelor
– Este prevalenţa HIV influenţată de utzilizarea în
comun a acelor / seringilor?
• 2 loturi; la final: compararea rezultatelor
 SOD longitudinal

• Bolnavul este văzut de cel puţin 2 ori, la

anumite intervale de timp
– Este prevalenţa HIV influenţată de utzilizarea în comun
a acelor / seringilor?
• 1 lot – se determină seropozitivitatea HIV
• Se repetă determinarea la 1 an – se apreciază dacă au apărut
cazuri noi
 Studiul analitic
• Caracteristici
– Apreciază (in)existenţa unei relaţii de cauzalitate între
două fenomene
• Administrarea unui medicament – ameliorarea / vindecarea
bolii
– Apreciază (in)existenţa unei relaţii de cauzalitate între
un factor de risc şi apariţia unei boli
• Factorii incriminaţi în infecţia cu HIV
• Tipuri: retrospectiv, prospectiv
 SA retrospectiv
• Tip cohortă
– Terapia chelatoare la copiii intoxicaţi cu plumb poate
influenţa instalarea HTA la vârsta de adult tânăr?
• Se studiază evidenţele medicale din urmă cu 15 ani
– se extrag datele de identitate ale copiilor cu
intoxicaţie cu plumb
• 2 loturi: cu terapie chelatoare; fără terapie
chelatoare
• Se măsoară TA actuală – se apreciază comparativ,
la cele 2 loturi
 SA retrospectiv
• Tip caz-control
– Se asociază leucemia cu expunerea la pesticide?
• 2 loturi
– Lot de studiu: bolnavi cu leucemie
– Lot-martor: fără boală; aceleaşi condiţii cu
lotul 1
• Se apreciază procentul de expunere la
pesticide, la cele 2 loturi
Se compară expunerea la pesticide la lotul de
studiu vs lotul martor
 SA prospectiv

• Intoxicaţia cu plumb a copilului predispune la

HTA la vârsta de adult?
– Lot de copii – se determină concentraţia serică a Pb
– Aceiaşi pacienţi, la vârsta de adult tânăr – se măsoară TA
Se compară frecvenţa HTA la foştii copii cu concentraţie
crescută de Pb cu frecvenţa HTA în populaţia generală
 Studiul experimental
• Pentru testarea eficienţei unor terapii

• Tipuri: randomizat, seriat

– Trial orb randomizat:
• Medicament A vs medicament B
• Medicament vs placebo
– Pacientul nu ştie dacă se administrează medicament A sau B /
medicament sau placebo
– Trial dublu orb randomizat
• Medicament A vs medicament B
• Medicament vs placebo
– Nici pacientul nici experimentatorul nu ştie dacă se administrează
medicament A sau B / medicament sau placebo
Product A
• Feature 1 • Feature 1
• Feature 2 • Feature 2
• Feature 3 • Feature 3