Tema: STUDII DESCRIPTIVE.

ANALIZA
I INTERPRETAREA
STUDIILOR DESCRIPTIVE.
Au colaborat: Mohamed Eltaif
Irina Neamtu

gr.1330

O prezentare generala a tipurilor de

studiu

Majoritatea cercetarilor medicale au ca scop identificarea cauzelor

si modalitatilor de tratare sau prevenire a bolilor

Unele studii sunt la fel de simple ca observarea cu pricepere a unei

noi boli sau probleme prezentare de caz

Altele sunt complexe si scumpe

precum studiul clinic

Fiecare tip de studiu are propriile

puncte forte si limite

Fiecare tip de studiu are probleme

asociate care pot denatura concluzia si sa conduca pe cai gresite.

Etapele premergatoare selectarii

tipului de studiu corespunzator
pentru cercetare consta in:

Definirea problemei

Mentionarea intrebarilor cercetarii

Examinarii literaturii de specialitate

Selectarea unui tip de studiu sau de proiect

Elaborarea protocolului

Realizarea unui test pilot al protocolului de testare

Colectarea datelor

Analiza datelor

Scrierea raportului si deseminarea rezultatelor

Precizarea intrebarii cercetarii

Termeni clari, specifici

obiective specifice

de parcurgere
Ce?
Cine?
Unde?
Cand?

Studiul observaional descriptiv

Are ca scop descrierea fenomenelor care se produc ( p/u a sti Ce

Exista)

Investigatorul urmareste evenimentul fara a interveni pentru a-l

modifica

Rezultatele acestui studiu pot servi la emiterea de ipoteze

Exemple:
Distributia

unei boli intr-o colectivitate

Prevalenta infectiei ci HIV la consumatori i/v de droguri

Compararea seropozitivitatii la cei care utilizeaza in comun ace /

seringi vs utilizatori ''individuali''

Tipurile studiilor descriptive

Rapoarte de cazuri

Serii de cazuri

Studii ecologice(corelaionale)

Studii de prevalen (transversale)

Cazuri clinice raportate:

Descriu observaii a unor pacieni i constituie prima etap de
recunoatere a unei boli sau a unui factor de risc nou.
* Se comunica informatia nu la mai mult de 10 pacienti;
*Abordarea este pur descriptiva (doar valori absolute);
*Limitele studiului tine de selectia subiectiva a cazurilor dupa
interesul cercetatorului;
*1/3 din articolele din medicina clinica sunt bazate pe astfel de studii.

Studiile descriptive prezinta

populatia din punct de vedere a
unor caracteristici:
*Caracteristici personale ale colectivitatii ( virsta,sex,categorie
sociala);
*Caracteristici temporale distributia temporala a bolilor si a factorilor
de de risc;
*Caracteristici spatiale distributia spatiala a bolilor si factorilor de
risc.

Seriile de cazuri:
* Sunt folosite mai des pentru a descrie caracteristici clinice cum sunt
semne i simptome ale bolii sau evolutia acesteia;
*Sunt bazate pe furnizarea de informaii despre o serie de cazuri
tratate, fr s fie comparate cu un grup de control;
*Uneori interpretarea datelor bazate pe acest tip de studii sunt
generatoare de erori;
*Nu permit generalizarea concluziilor;
*Nu permit stabilirea frecvenei unei boli, pentru aceasta ar fi necesar
un studiu de inciden sau prevalen;
*Nu permit aprecierea unui factor de risc, pentru aceasta ar fi necesar
un grup de comparaie.
De exemplu, Gottlieb i colaboratorii au descris n 1981 cazurile a patru brbaticare prezentau semnele
unei forme rare de pneumonie, deschiznd calea unor studii ulterioare care au dus la descoperirea
SIDA.

Studiile ecologice:
* Se ocupa cu compararea frecventei unor evenimente care apar
la grupuri diferite;
*Se compar date i se examineaz corelatiile n vederea emiterii
unor ipoteze de asociere;
De exemplu, asocierea ntre un aport alimentar sporit n grsimi i creterea aparitiei cancerului mamar
este o ipotez important care a aprut n urma unui studiu ecologic.

*Studiile ecologice compar grupuri i nu indivizi, de accea este

necesar precautia atunci cnd se trag concluziile i se identific
asocierile;
*De aceea e posibila aparitia hazardului n interpretarea acestor studii
se mai numete i eroarea ecologic.
De exemplu, o astfel de eroare a aprut n unele studii care au artat existenta unei corelatii
ntre calitatea apei potabile i mortalitatea prin boli cardiovasculare.

* Totusi studiile ecologice sunt rapide, sunt uor de efectuat, folosesc

date disponibile i genereaz sau sustin ipoteze noi.

Studii Observationale: Studiu

transversal

Un studiu transversal (de prevalenta) arata o asociere intre un

rezultat si cauze posibile prin studierea unui grup la un moment
dat, in timp.
Poate demonstra o asociere intre

un factor si un rezultat, dar nu

poate spune care a fost primul

Poate furniza o explorare

preliminara

Relativ ieftina si usoara.

Scopul studiilor transversale:

*Determin prezena bolii, a incapacitii sau a unor caracteristici
personale;
*Masoar starea de sntate a populaiei;
*Permit cunoaterea distribuiei a unor factori de risc n populaia
examinat.

Studiu transversal:
*Studiile de prevalen pot fi:
Descriptive ofer informaii despre variabile in mod separat (cte
boli avem n populaie la moment);
Tip caz-control includ persoane care prezint o boal (sau o alt
variabil) care ne intereseaz i un grup de control (grup de
referint sau de comparatie) format din persoane care nu sunt
afectate de boala respectiv (sau o alt variabil pe care o
studiem).

*n unele tri se efectueaz n mod regulat anchete de tip transversal pe eantioane

reprezentative de populatie, concentrate asupra caracteristicilor personale i
demografice, a obiceiurilor legate de boal i de sntate. Datele obtinute
contribuie la evaluarea nevoilor de sntate ale populatiilor.

Domenii de aplicare a anchetelor transversale:

1. Demararea programelor de sntate public preventiv i curativ.
2. Formularea ipotezelor de etiologie a unor maladii, ce se testeaz
prin studii analitice.
3. Diagnosticul strii de sntate a populaiei.

Screeningul:
Screeningul este o examinare n mas care const n aplicarea unui
ansamblu de procedee i tehnici de investigaie a unui grup
populational n scopul identificrii a unei maladii, anomalii sau
factori de risc.
n ziua de astzi, screeningul se practic doar pentru anumite boli,
unde i s-a dovedit eficacitatea.

Ipotezele ce stau la baza

practicarii screeningului:
*ntr-o populaie sunt maladii i bolnavi necunoscui;
*Eficacitatea si eficienta interventiilor medicale este mai ridicata
daca maladia este indentificata in perioada de latenta;
*tratamentul efectuat in stadiile precoce ale maladiei este mai eficace
si mai ieftin

Scopurile screeningului:
*Mentinerea sanatatii si prevenirea bolii , in cazul cind screeningul a
avut scop depistarea factorilor de risc;
*Depistarea precoce a bolii;
*Determinarea prevalentei unei boli sau factori de risc;
*Diagnosticul starii de sanatate a unei colectivitati;
*E valuarea unor actiuni, a unor programe;
*Determinarea prezentei unor asociatii.

Criteriile de selectare a maladiilor care

pot fi obiectul unui screening:
*Boala sa constituie o problema in prevalenta mare in rindul
populatiei, sa aiba un impact negativ medical si social;
*Boala trebuie sa fie depistata in faza de latenta sau debut
asimptomatic;
*Sa existe probe capabile sa evidentieze afectiunea;
*Testul dat sa fie acceptat de populatie;
*Boala sa fie bine cunoscuta si inteleasa;
*Sa existe servicii disponibile pentru cei care sunt depistati ca ar avea
boala;
*Tratamentul sa fie acceptat de bolnavi;
*Eftin;
*Echipa de studiu trebuie sa inteleaga ca acesta este un inceput de

Studiu transversal:

Avantaje

Relativ ieftina;
Relativ mai simpla;
Poate reprezenta o populatie tinta (generalizare);
Un punct bun de plecare pentru cercetare
Sunt indicate n maladiile cu debut lent i o perioad
ndelungat de evoluie.
permit studiul simultan al asociaiilor dintre mai multe
efecte ifactori de risc presupui, fiind folosite pentru
generarea de ipoteze, care vor fi verificate prin studii de
nivel superior n piramida studiilor.

Limitele studiilor transversale:

*Nu poate determina cauza (oul sau gaina);
*Surprind evenimentele intr-o secventa temporara;
*Nu poate masura incidenta maladiei urmarite;
*Pot fi limitate de evaluarile selective si de erori produse in culegerea
informatiilor din antecedentele bolnavilor;

* A vedea inseamna a privi

dincolo de date; a observa , a face
mai mult decit observatie.
* Priveste la multimea de oameni
si vei fi coplesit de ceea ce vezi.
*Dar selecteaza din multimea de
oameni un numar limitat,observai
cu perspicacitate, si ei iti vor
spune mai mult decit toate
multimele luate impreuna.