ETAPELE UNUI STUDIU DE

CERCETARE
 Pregatirea studiului de cercetare:
-documentare bibliografica
-definirea fenomenului
-formularea temei de cercetare
-aspecte manageriale
 Elaborarea protocolului
 Culegerea informatiilor
 Prelucrarea datelor
 Analiza si interpretarea rezultatelor
 Prezentarea
 Redactarea studiului
“Medicina este stiinta incertitudinii si arta probabilitatii” Sir.
William Osler
II.ELABORAREA SI REDACTAREA
PROTOCOLULUI
 ELABORAREA PROTOCOLULUI
 Protocolul- plan sau ghid care descrie studiul (datele unui
studiu constituie punctul central al acestuia).
 PLAN DE PROTOCOL
 TITLUL
 OBIECTIVUL/OBIECTIVELE
 JUSTIFICAREA STUDIULUI
 IPOTEZA/ IPOTEZELE
 TIPUL STUDIULUI
 FACTORUL/FACTORII STUDIATI
 CRITERIUL/CRITERIILE DE RATIONAMENT
 CAUZELE ERORII: BIASURI SI FACTORI DE CONFUZIE
 SUBIECTII
 CULEGEREA SI GESTIONAREA DATELOR
 PLAN DE PROTOCOL

 ANALIZA DATELOR
 UN EVENTUAL STUDIU PILOT
 IMPLICATIILE ETICE
 PERSONALUL
 BUGETUL
 CALENDARUL
 EVENTUALE ANEXE
 REFERINTELE
 1.TITLUL

Rezuma problema pe care ne propunem sa o studiem:

 Clar
 Precis
 Suficient de scurt
 Suficient de informativ
 Poate contine o serie de informatii despre tipul de studiu
propus
 2.OBIECTIVUL/OBIECTIVELE

 formulate clar si precis,

 vor orienta cercetatorul asupra tipului de studiu care
trebuie ales,
 mai frecvente:
- evaluarea evolutiei sau prognosticului unei boli;
- demonstrarea cauzalitatii;
- aprecierea performantei testelor diagnostice;
- cercetarea impactului unei interventii.
 3.JUSTIFICAREA STUDIULUI
 Procesul justificarii incepe printr-o cercetare bibliogarfica
completa asupra subiectului, pentru, a identifica lipsurile
informatiei disponibile in legatura cu problema luata in studiu
 Se intelege nevoia de a defini importanta problemei- incidenta,
prevalenta, mortalitate, cat si cadrul sau, in timp, in termeni
de repartitie geografica si de populatie.

In justificarea studiului trebuie insistat asupra:

 Caracterul actual al problemei puse, caracterul de noutate, de
inedit al informatiei care va fi furnizata,
 Nivelul ridicat al morbiditatii sau mortalitatii unui fenomen de
sanatate,
 Gravitatea evenimentului considerat, etc.
 4.IPOTEZA/IPOTEZELE

Ip o te z a d e lu c ru

I d e e a s u p r a s o l u t i o n a r i i p r o b le m e i

C u n o s tin t e A n te r io a r e C e r c e t a r i P r e li m i n a r i i S t u d iu B ib lio g r a f ic
 4.IPOTEZA / IPOTEZELE

 Orice protocol de cercetare trebuie sa formuleze explicit o

ipoteza.
 Cand un cercetator stabileste o teorie noua sau testeaza
valabilitatea acesteia, el formuleaza o ipoteza care este
expresia opiniei sale sau convingerii sale.
 O ipoteza buna trebuie sa fie simpla: trebuie evitate ipotezele
complexe care contin mai multi factori studiati sau mai multe
criterii de rationare. Putem avea mai multe ipoteze de testat
in acelasi studiu dar numarul cel mai mic este ideal.
 O ipoteza este o afirmatie (si nu o intrebare/problema) despre
o posibila relatie intre factorii studiati si criteriile de
rationament.
4.IPOTEZA/IPOTEZELE
 4.IPOTEZA/IPOTEZELE
Ipoteza enuntata orienteaza alegerea tipului de studiu;
 Studiile descriptive nu se bazeaza pe ipoteza – ele o
lanseaza.
 Studiile analitice au drept scop sa confirme sau sa respinga o
ipoteza de cercetare.
Ipoteza:
 nula - nu exista legatura inte factorul studiat si criteriul de
rationament. Orice asociere sau diferentiere observata este
datorata doar hazardului.
 alternativa – exista o asociere intre factorul studiat si
criteriul rationarii.
Studiul trebuie sa aduca argumente pentru a demonstra ca
ipoteza (cel mai frecvent “ipoteza nula”) este sau nu
adevarata.
4.IPOTEZA/IPOTEZELE
 5.TIPUL DE STUDIU
 Cercetatorii trebuie sa opteze pentru un tip de studiu. Alegerea
tipului de studiu cel mai potrivit depinde de obiective si de
problema pusa dar si de resurse.
Exista 2 mari categorii de studii:
 descriptive, esentialmente studii transversale sau studii de
prevalenta -analizeaza prezenta unui factor dat sau unei boli, in
mod particular, intr-o populatie P, la un moment precis t, fara
sa se faca referire la trecut, sau fara sa se urmareasca evolutia
lor in viitor. Ele reprezinta, echivalentul unui sondaj riguros si
stiintific construit, sau instantaneul fotografic al unei situatii
precise, in populatia studiata.
Prevalenta –indica procentul de persoane care prezinta boala la
un moment dat sau intr-o perioada de timp data, intr-o
populatie data.
 5.TIPUL DE STUDIU
 studii analitice: studii de observatie cu studii caz-martor si studii
de cohorta, si studii experimentale, cu trial liber si trial
comparativ.
1.Studiile de observatie –se examineaza fara sa se intervina asupra
pacientilor, relatiile posibile intre unul sau mai multi factori de
risc si aparitia uneia sau mai multor stari patologice.
a.In studiile de cohorta (de incidenta, de urmarire):
Studiul incepe de la o cohorta de persoane fara boala, populatie
bine definita care se va stratifica ulterior in doua subgrupe
similare:
 Cu expunere la factorul de risc -selectia se va face la timpul
prezent.
 Fara expunere la factorul de risc -selectia se face la timpul
prezent
 5.TPUL DE STUDII
Ambele subgrupuri se vor urmari in timp, in viitor, colectarea
datelor se face la puncte diferite in timp, motiv pentru care
studiile sunt longitudinale. Urmarirea loturilor permite
identificarea cazurilor noi de boala, ulterior facandu-se
comparatie intre cele 2 loturi.
Incidenta – masoara frecventa cu care un eveniment (boala)
apare, in populatie intr-o perioada de timp.

b. Studiile caz-martor sunt stabilite pe baza metodei de lucru

inverse.
In studiile caz- control sunt incluse 2 loturi:
-un lot de persoane care prezinta boala ce intereseaza studiul
-selectia se va face la timpul prezent,
-un lot de control (persoane fara boala) -selectia se va face la
timpul prezent.
 5.TIPUL DE STUDIU

Se pleaca de la cunoasterea efectului (boala) cautandu-se in

general retrospectiv factorii de risc posibili cauzatori, comparativ
la cele 2 loturi.
Selectarea celor doua loturi se face in prezent, expunerile se
cerceteaza in trecut, selectia se bazeaza pe o singura boala,
studiile pot insa compara o boala cu mai multi factori de risc
posibili (exemplu: cancerul pulmonar cu fumatul, poluarea
aerului, expunerile ocupationale la factorii cancerigeni).
2.Trialurile sunt studii de cohorta in care cercetatorul
“manipuleaza” factorul studiat. Ex: compararea unui medicament
nou cu unul deja in uz, sau cu un tratament placebo.
 5.TIPUL DE STUDIU

Tipul de studiu este mai bine adaptat dupa natura

problemei puse:

Natura problemei Tipul de studiu cel mai potrivit

prevalenta Studiu transversal

incidenta Studiu de cohorta

risc Studiu de cohorta/studiu caz-martor
prognostic Studiu de cohorta
etiologie Studiu de cohorta/studiu caz-martor
cauzalitate trial
diagnostic Studiu transversal, trial clinic
 6.FACTORUL/FACTORII STUDIATI

Se defineste ca un eveniment, o stare, o expunere sau o

interventie susceptibila, dupa ipoteza de a fi asociat, unei
probleme de sanatate, unei boli sau oricariu alt criteriu de
rationare demn de interes.
Este vorba deci de o variabila de masura. Pot exista mai
multi factori pentru acelasi studiu. Cercetatorul trebuie sa
furnizeze lista in protocol.
Poate fi vorba de:
 Detalii descriptive ale unui individ,
 Date obtinute prin chestionar despre antecedente, obiceiuri sau
simptome ale individului,
 Date obtinute prin masurare,
 Date descriptive dupa o expunere, o interventie diagnostica,
terapeutica, de prevenire, depistare, educare sau informare.
 6.FACTORUL/FACTORII STUDIATI

Trebuie sa aducem precizari privitoare la modul de masurare a

acestor variabile:
-chestionar,
-daca este vorba de masurare instrumentala, descrierea
instrumentului si a conditiilor in care sunt efectuate masuratorile
(pe nemancate, asezat, dupa repaus, etc).
 7.CRITERIUL/CRITERIILE RATIONARII
Criteriul de rationament sau factorul rezultant se defineste ca
situatia sau evenimentul ce se presupune a fi rezultatul
influentei factorului studiat.
Aceste eveniment demn de interes pentru pacient ca si pentru
clinician sau epidemiolog se repartizeaza in cinci categorii:
 Moartea
 Boala
 Handicapul
 Disconfortul
 Insatisfactia
 7.CRITERIUL/CRITERIILE RATIONARII

 Se poate, de asemenea, vorbi de opusul lor: suprvietuire,

vindecare, absenta handicapului, etc.
 Definitia acestor criterii de rationare trebuie sa fie cat mai
precisa cu putinta.
 Un criteriu de rationare este o variabila. Este asa zisa
dependenta in raport cu factorul studiat care este variabila
independenta.
 Aceeasi atentie trebuie acordata metodei de masurare ca si
factorilor studiati.
 7.CRITERIUL/CRITERIILE RATINARII

 criterii de evaluare /rationament/ factorul rezultant :

- deces DEATH
- boala DESEASE
cei 5 “D” - invaliditate DISABILITY
- disconfort DISCONFORT
- insatisfactie DISSATISFACTION

 in prezent criteriul cel mai frecvent utilizat : CALITATEA

VIETII
 8.CAUZELE ERORII: BIASURI SI
FACTORI DE CONFUZIE

 Un bias este o eroare sistematica care contribuie la producerea de

estimari sistematic mai mari sau mai mici decat valoarea reala a
parametrilor estimati. El intervine de exemplu la nivelul selectiei
pacientilor care participa la studiu sau la nivelul masurarii
parametrilor studiati.

 Toate biasurile potentiale sunt bineinteles de evitat, de identificat

si anticipat inca de la conceperea studiului
 8.CAUZELE ERORII: BIASURI SI
FACTORI DE CONFUZIE

 Un factor de confuzie este acel factor care modifica efectele

factorului studiat, asupra criteriului de rationare din cauza
legaturii sale cu factorul studiat si criteriul de rationare.

 In stadiul de redactare al protocolului, cercetatorul trebuie sa

stabileasca lista cu toate variabilele cunoscute, susceptibile de a
se comporta ca factori de confuzie si sa aleaga, un tip de studiu,
cat si o strategie de analiza, pentru a controla eventuala
influenta.
 9.SUBIECTII
Populatia tinta -orice colectivitate intreaga de oameni, animale,
plante sau obiecte de la care putem colecta date. Populatia tinta
-intregul grup care ne intereseaza, pe care dorim sa-l descriem
sau sa tragem concluzii despre el.
Populatia studiata si subiectii implicati in studiu trebuie sa fie
descrisi in protocol luand in considerare mai multe puncte:
 Suntem siguri ca putem generaliza rezultatele plecand de la
populatia studiata? (subiectii studiati sunt reprezentativi pentru
populatia la care vrem sa raportam rezultatele?)
 Vor fi suficienti subiectii studiati?
 Rata de raspuns a subiectilor soliciatati pentru studiu va fi
corecta?
 Populatia este stabila (caracteristica foarte importanta pentru un
studiu longitudinal)?
 Daca studiul necesita subiecti martori, modul de selectie
garanteaza ca sunt asemanatori cu cazurile?
 9.SUBIECTII

Protocolul trebuie sa prezinte:

 Criteriile de includere sau criteriile de eligibilitate care
definesc principalele caracteristici ale populatiei implicate in
studiu,
 Criteriile de excludere care definesc un grup de subiecti care
nu satisfac criteriile de includere sau care ar putea satisface
dar care prezinta anumite caracteristici care ar putea
interfera cu calitatea datelor sau interpretarea rezultatelor.
 9.SUBIECTII
 Populatiile des utilizate sunt:
-populatia de pacienti spitalizati;
-grupuri profesionale;
-categorii particulare de functionari (militari..);
-pacienti aflati in evidenta medicilor generalisti;
-adevarate esantioane ale populatiei generale.
 9.SUBIECTII
Populatia

Populatia careia se adreseaza studiu Populatia selectionata in mod real

Populatia accesibila studiului
Populatia potential a fi selectionata in studiu
 10.MARIMEA ESANTIONULUI
 Esantionul- grup de elemente selectate dintr-un grup mai extins (populatia
tinta). Studiind esantionul selectat se pot trage concluzii despre grupul de
unde a fost ales.
 Tehnica esantionarii trebuie sa fie descrisa in protocol:
-probabilistica: -simplu randomizat,
-sistematic,
-stratificat,
-cluster (in cuiburi).
-nonprobabilistica –neindicata in studiile medicale, datorita lipsei de forta
in ceea ce priveste posibilitatea de aplicare a concluziilor asupra populatiei
de studiu: -esantion de convenienta,
-esantion pe cote,
-esantion cu un scop,
-esantion rational.
Determinarea marimii esantionului este un element esential de protocol.
De aceasta depinde in parte, validarea rezultatelor. Ea are influenta
fundamentala asupra bugetului.
 10.MARIMEA ESANTIONULUI

Depinde de:
 Amplitudinea efectului pe care speram sa-l punem in evidenta,

 Capacitatea testului utilizat pentru a detecta o asemenea

diferenta, daca aceasta exista,
 Pragul de semnificativitate ales pentru a scoate in evidenta o
asemenea diferenta,
 Resursele bugetare disponibile.
 11.CULEGEREA SI
GESTIONAREA DATELOR
 Precizari in ce priveste informatiile care trebuie culese,
referitoare la factorul/factorii studiati si criteriul/criteriile
rationarii au fost deja prezentate.
 Trebuie furnizate informatii suplimentare despre:
-modul de culegere si calendar,
-instrumentele de masura utilizate,
-tehnicile de laborator,
-metodele de actiune pe teren,
-controlul calitatii,
-materialul informatic utilizat si tehnica: tipul de calculator, de
program, modul de codare, de inregistrare si tratare a datelor.
 12.ANALIZA DATELOR
 Protocolul trebuie sa comporte o descriere a analizelor
statistice programate in studiu si justificarea lor.
 Alegerea materialului informatic este legata de cea a analizelor
statistice.
 Analizele statistice sunt de doua categorii:
- Statistici descriptive, care analizeaza distributia variabilelor;
 Statistici analitice pentru a testa ipoteza sau ipotezele originale
si a furniza informatii despre caracterul semnificativ al asocierii
puse in evidenta intre variabilele studiate.
 Alegerea programelor de statistica (soft-uri) consacrate,
recunoscute, necostisitoare, cu capacitati performante,
adaptate necesitatii, etice.
 12.ANALIZA DATELOR

 Elemente definite inca din etapa de creare a protocolului

- tipul de analiza statistica;
- testele statistice ;
- pragul de semnificatie (intervalului de incredere).
 Concordanta cu: obiectivele, ipoteza, tipul de studiu,
factorii studiati, criteriile de evaluare, populatia, erori
posibile ;
 13.UN EVENTUAL STUDIU
PILOT

Nu este intotdeauna necesar.

Trebuie realizat pe un esantion reprezentativ.
Este util pentru:
 A antrena si testa personalul implicat in studiu,
 A evalua acceptabilitatea procedurilor,
 A evalua rata de raspunsuri,
 A estima amplitudinea diferentei observate.
Studiul pilot trebuie deci sa fie prevazut destul de devreme
pentru a permite adaptarea la modificarile in desfasurarea
studiului, daca este necesar. Trebuie estimat propriul sau cost si
durata sa.
 14.IMPLICATIILE ETICE
 In stadiul de realizare a protocolului, consideratiile etice pun
accentul pe respectul fata de persoana, prin probleme de
confidentialitate si principiul minimalizarii riscului.

 Masurile de securitate a datelor trebuie neaparat sa fie descrise:

acces limitat, distrugerea datelor la sfarsitul studiului,
imposibilitatea identificarii subiectilor la publicarea rezultatelor.

 Masurile luate pentru a garanta absenta expunerii pacientului la un

risc superior, riscului impus de rutina si trebuie sa fie deopotriva
precizate.

 Obtinerea unui consintamant clar si informat din partea pacientului

implicat in studiu trebuie de asemenea garantat.

 O lista cu numele si functiile membrilor echipei de cercetare trebuie

sa fie furnizata odata cu protocolul.
 15.PERSONALUL
Cine? Ce face si cand? Tot personalul participant la studiu trebuie
sa fie identificat (aceasta etapa este importanta pentru estimarea
bugetului):
 Cercetator principal
 Coordonator
 Promotor
 Asistent de cercetare clinica
 Tehnician
 Responsabil de chestionare
 Statistician
Pentru anumite persoane, de exemplu responsabilii de chestionare
trebuie sa fie furnizate informatii privitoare la pregatirea lor si
modul de intelegere a obiectivelor specifice studiului.
 16.BUGETUL

Realizeaza sinteza tuturor etapelor din punct de vedere al

costului. Calitatea prezentarii sale, pertinenta sa si justificarea
sunt esentiale pentru acceptarea proiectului de catre un organism
finantator.
 17.CALENDARUL

 Trebuie sa precizam durata si momentul fiecarei etape.

 18.EVENTUALELE ANEXE
Ele reunesc un anumit numar de documente:
 Scrisoare de informare a pacientului,

 Formular de consintamant clar si informat,

 Documente de aprobare din partea diferitelor foruri superioare
sau institutii implicate in studiu,
 Manual de operare,
 Descrierea metodelor de masurare,
 Aprobarea comitetului de etica.
 19.REFERINTE

 In aceasta sectiune sunt reproduse referintele diverselor

documente citate in diferite parti ale protocolului.
 FINAL

Inainte de implementare protocolul va fi verificat de experti

pentru eligibilitate, calitate si pertinenta.
 PROCESUL DE GÂNDIRE ÎN
INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ
PROCESUL DE GÂNDIRE ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ

GÂNDIREA

- PROPRIETATE A CREIERULUI UMAN, ÎN LEGĂTURĂ STRÂNSĂ

CU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, REPREZINTĂ UN PROCES
COMPLEX ŞI CONTRADICTORIU DE REFLECTARE
MIJLOCITĂ, ABSTRACTĂ ŞI GENERALIZATĂ A REALITĂŢII, A
DETERMINĂRILOR ŞI RELAŢIILOR EI GENERALE,
UNIVERSALE, ESENŢIALE, NECESARE, A LEGITĂŢII
REALITĂŢII, CU AJUTORUL UNOR OPERAŢII LOGICE
SPECIFICE
 PROCESUL DE GÂNDIRE ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ

GÂNDIREA

- TREAPTĂ SUPERIOARĂ A CUNOAŞTERII ŞI FORMA MEDIATĂ

A ACESTEIA

Ganditorul- Hamangia
Statuete de Hamangia
 PROCESUL DE GÂNDIRE ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ

I. GÂNDIREA OBIECTIVĂ
A) ABANDONAREA
SAU MODIFICAREA UNEI IPOTEZE INCORECTE

- FAPTELE TREBUIE INTERPRETATE OBIECTIV ŞI NU ÎN

CONCORDANŢĂ CU IPOTEZA
- VALOAREA DOVEZILOR EVIDENTE (NEGATIVE)
- EVITAREA IPOTEZELOR SUBSIDIARE, COMPLICATE SAU
IMPROBABILE (CU ROL SALVATOR)
- DIFERENŢĂ ÎNTRE:
A MENŢINE O IPOTEZĂ CARE ESTE CONTRAZISĂ PRIN
PROBE
A MENŢINE O IPOTEZĂ (DIFICIL DE DEMONSTRAT)
ÎMPOTRIVA CĂREIA NU EXISTĂ PROBE
- IPOTEZA DEPĂŞEŞTE NIVELUL TEHNIC/DATELE DIN
DOMENIILE AUXILIARE (NECESARE PENTRU VERIFICARE)
EXISTENTE LA UN ANUMIT MOMENT DAT
 PROCESUL DE GÂNDIRE ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ

I. GÂNDIREA OBIECTIVĂ
B) OBIECTIVITATEA

- IPOTEZA = PRESUPUNERE
- PĂRERILE PROPRII  SUBORDONATE EVIDENŢELOR OBIECTIVE
- RESPECTUL PENTRU ADEVĂR
- NEALTERAREA REZULTATELOR

- PRINCIPIUL IPOTEZELOR MULTIPLE

- PRINCIPIUL ORDINII SUCCESIVE A IPOTEZELOR
- VALOAREA DATELOR NECONCORDANTE CU IPOTEZA
 PROCESUL DE GÂNDIRE ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ

I. GÂNDIREA OBIECTIVĂ
C) EVALUAREA UNEI IDEI

- NU ORICE IDEE POATE DEVENI O IPOTEZĂ

- CONDIŢIILE ÎN CARE O IDEE POATE DEVENI IPOTEZĂ
ŞTIINŢIFICĂ:
• CONCORDANŢĂ CU MATERIALUL FAPTIC PENTRU
EXPLICAREA CĂRUIA A FOST FORMULATĂ
• PRINCIPIAL VERIFICABILĂ
• EXPLICATIVĂ PENTRU O SFERĂ CÂT MAI LARGĂ DE
FENOMENE, NU NUMAI PENTRU GRUPUL RESTRÂNS ÎN BAZA
CĂRUIA A FOST INIŢIAL FORMULATĂ
- PERICOLUL IDEILOR “EVIDENTE”
 PROCESUL DE GÂNDIRE ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ

Ganditorul - A. Rodin

I. GÂNDIREA OBIECTIVĂ

- DISCERNĂMÂNT FAŢĂ DE IPOTEZĂ:

ATAŞARE
MODIFICARE
ÎNLĂTURARE
- EVITAREA DENATURĂRII OBSERVAŢIILOR ŞI
INTERPRETĂRILOR PERSONALE ÎN FAVOAREA IPOTEZEI
 PROCESUL DE GÂNDIRE ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ

II. ALTE TIPURI DE GÂNDIRE

A) GÂNDIREA INVENTIVĂ
- INFORMAŢIA/NECUNOSCUTE, DIFICULTĂŢI  STIMULUL 
IDEE (GÂNDIRE CONŞTIENTĂ, GÂNDIRE INCONŞTIENTĂ,
IMAGINAŢIE)  RAŢIUNEA  EXAMINAREA IDEII 
ACCEPTARE /RESPINGERE

B) GÂNDIREA PRODUCTIVĂ
- OPEREAZĂ CU UN NUMĂR MARE DE COMBINAŢII VARIATE

C) GÂNDIREA CONDIŢIONATĂ
- INSTINCTIV, SE URMEAZĂ DE FIECARE DATĂ ACEEAŞI CALE
 RISCUL PERSISTENŢEI ERORII
- SOLUŢIE  ALT MOD DE ABORDARE, RELAXAREA GÂNDIRII,
DISCUŢIA
OBSERVAŢIA ÎN INVESTIGAREA
ŞTIINŢIFICĂ
 OBSERVAŢIA ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ

OBSERVAŢIA
- PROCES INTELECTUAL ACTIV, NU VIZIONARE PASIVĂ
- PROCEDEU AL CUNOAŞTERII ŞTIINŢIFICE 
CONTEMPLAREA METODICĂ ŞI INTENŢIONATĂ, CONFORM
UNUI SCOP, A UNUI OBIECT SAU PROCES
 OBSERVAŢIA ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ

OBSERVAŢIA
- FOARTE DIFICILĂ, SUBIECTIVĂ (DEPINDE DE PERSOANA
CARE OBSERVĂ – GRADUL DE OBSERVARE A DETALIILOR,
DIRECŢIA DE OBSERVARE, FUNCŢIE DE INTERESELE
PROPRII)
- FENOMENE FOARTE SIMPLE SUNT GREU DE OBSERVAT ŞI
GREU DE DESCRIS CU PRECIZIE
 OBSERVAŢIA ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ

OBSERVAŢIA
- DEPINDE DE GRADUL DE NOUTATE AL ELEMENTULUI (ESTE
POSIBIL SĂ VEZI UN LUCRU ÎN REPETATE RÂNDURI FĂRĂ SĂ-L
ÎNREGISTREZI MENTAL), DE INTERESUL OBSERVATORULUI
- OBSERVATORII:
ATENŢI, CONCENTRAŢI (A PRIVI, A CĂUTA)
CALMI, RELAXAŢI
PREGĂTIŢI (ELEMENTE PREVĂZUTE, NEPREVĂZUTE)
TOTUŞI, APAR ERORI DE CARE NU SUNT CONŞTIENŢI
- OBSERVAŢIA EFICIENTĂ = A SEMNALA UN ANUMIT LUCRU, A
INDICA SEMNIFICAŢIA, CONECTÂNDU-L CU CEVA SEMNALAT
SAU CUNOSCUT ANTERIOR
 OBSERVAŢIA ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ

OBSERVAŢIA
 OBSERVAŢIA ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ

OBSERVAŢIA

- RISCUL OBSERVAŢIILOR FALSE: SENZORIALE, DE GÂNDIRE

(GÂNDIREA ARE O TENDINŢĂ INCONŞTIENTĂ DE A UMPLE
GOLURILE ÎN CUNOAŞTERE CU INFORMAŢII CONFORME CU
EXPERIENŢA SAU CUNOAŞTEREA ANTERIOARĂ, SAU CU
ANUMITE AŞTEPTĂRI CONŞTIENTE)

- ELEMENTE IMPLICATE:
SENZORIAL-PERCEPTUAL (VIZUAL, ETC.)
INTELECTUAL – PARŢIAL CONŞTIENT, PARŢIAL
INCONŞTIENT
 OBSERVAŢIA ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ

OBSERVAŢIA ŞI ÎNTÂMPLAREA
NOROCUL ÎN ŞTIINŢĂ

LOUIS PASTEUR
“ÎN DOMENIUL OBSERVAŢIEI, ÎNTÂMPLAREA NU
FAVORIZEAZĂ DECÂT MINŢILE PREGĂTITE”

CHARLES NICOLLE
“HAZARDUL FAVORIZEAZĂ NUMAI
PE CEI CE ŞTIU SĂ-I FACĂ CURTE”
 OBSERVAŢIA ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ

TIPURI DE OBSERVAŢII

A) OBSERVAŢIA SPONTANĂ SAU PASIVĂ

- PRESUPUNE CONSTATAREA FAPTELOR AŞA CUM SE DESFĂŞOARĂ

ÎN MOD NATURAL, FĂRĂ INTERVENŢIA SUBIECTULUI 
SEMNIFICATIVE, DACĂ SUNT RAPORTATE LA MEMORIE (DATE
TEORETICE, PRACTICE) SAU DACĂ DECLANŞEAZĂ FORMULAREA
UNEI IPOTEZE

- ROLUL OBSERVAŢIEI ÎN STABILIREA DE CORELAŢII ÎNTRE LUCRURI

APARENT FĂRĂ LEGĂTURĂ
 OBSERVAŢIA ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ

OBSERVAŢIA ŞI ÎNTÂMPLAREA;
NOROCUL ÎN ŞTIINŢĂ

- CÂMPUL DE OBSERVAŢIE:
SELECTIV, FĂRĂ A NEGLIJA ANSAMBLUL
ŞI ELEMENTELE NEPREVĂZUTE
 OBSERVAŢIA ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ

TIPURI DE OBSERVAŢII

A) OBSERVAŢIA SPONTANĂ
SAU PASIVĂ

- ACURATEŢEA ŞI SELECŢIA INFORMAŢIILOR DEPIND DE:

EXPERIENŢA OBSERVATORULUI “ANTRENAT” (DETALII,
SEMNIFICAŢIE)
CAPACITATEA DE DISCERNĂMÂNT
NIVELUL DE PREGĂTIRE
ATENŢIA DISTRIBUTIVĂ  OBSERVAREA EXCEPŢIILOR
ATITUDINE INTELECTUALĂ SPECULATIV-CONTEMPLATIVĂ
- UTIL: NOTIŢE, DESENE
- PERMITE DEZVOLTAREA IPOTEZEI DE LA CARE S-A
PLECAT SAU DEZVOLTAREA ALTOR IPOTEZE
 OBSERVAŢIA ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ

TIPURI DE OBSERVAŢII

B) OBSERVAŢIA INDUSĂ SAU ACTIVĂ

- CĂUTATĂ DELIBERAT, DE OBICEI PE BAZA UNEI IPOTEZE

- EXPERIMENTUL = OBSERVAŢIE PROVOCATĂ

 OBSERVAŢIA ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ

Luigi Galvani

Anafilaxia
CHARLES RICHET

Arcul metalic  electricitate dinamică, pila

voltaică
 INTUIŢIE ŞI IMAGINAŢIE ÎN
INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ
 INTUIŢIE ŞI IMAGINAŢIE ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ

I. INTUIŢIA

- ARE ORIGINEA ÎN SUBCONŞTIENT

- CLARIFICARE SAU ÎNŢELEGERE RAPIDĂ A UNEI SITUAŢII

- MOMENTUL POATE FI DEPENDENT SAU INDEPENDENT DE

URMĂRIREA UNEI PROBLEME

- NU ORICE INTUIŢIE ESTE CORECTĂ

 INTUIŢIE ŞI IMAGINAŢIE ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ

I. INTUIŢIA

- CIRCUMSTANŢE DE APARIŢIE:
• O PERIOADĂ DE CONCENTRARE ASUPRA
UNUI SUBIECT

• DORINŢA DE A-L FINALIZA

• DISCUŢII PROFESIONALE, ELABORAREA DE MATERIALE

SCRISE SAU LECTURA UNOR ARTICOLE – PE SUBIECTE
DIFERITE

• PRINCIPIUL DESPRINDERII TEMPORARE: O PERIOADĂ

CONSECUTIVĂ DE PAUZĂ, CU ORIENTAREA ATENŢIEI ÎN ALTĂ
DIRECŢIE, DEOARECE MESAJELE DIN SUBCONŞTIENT POT
SĂ NU FIE RECEPŢIONATE DACĂ GÂNDIREA CONŞTIENTĂ
ESTE OCUPATĂ ÎN MOD CONSTANT SAU ESTE PREA OBOSITĂ
 INTUIŢIE ŞI IMAGINAŢIE ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ

I. INTUIŢIA

- INFLUENŢE ADVERSE: ÎNTRERUPEREA,

INTERESELE CONCURENTE, PROBLEMELE PERSONALE
- FLERUL ŞTIINŢIFIC – INSTINCTIV – “INSTINCT ŞTIINŢIFIC”,
SIMŢ ŞTIINŢIFIC
- PRACTIC:
• ALEGEREA UNEI LINII DE INVESTIGAŢIE PRODUCTIVE
• CAPACITATEA DE A ANTICIPA DIRECŢIILE DE
DEZVOLTARE A SUBIECTULUI, PRIN UTILIZAREA IMAGINAŢIEI
PENTRU A PRIVI ÎN PERSPECTIVĂ
• RECUNOAŞTEREA UNOR SOLUŢII OPTIME
• ELIMINAREA IPOTEZELOR CARE NECESITĂ PREA
MULTE MODIFICĂRI
• FORMAREA UNEI OPINII ASUPRA UNOR DESCOPERIRI
NOI ÎNAINTE CA ELE SĂ FIE RECUNOSCUTE
 INTUIŢIE ŞI IMAGINAŢIE ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ

Descoperirea insulinei

VON MERING
străfulgerare intuitivă

gândire inconştientă

Sir Frederick
Banting
 INTUIŢIE ŞI IMAGINAŢIE ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ

Otto Loewi

Ideea transmiterii chimice a impulsurilor nervoase

 INTUIŢIE ŞI IMAGINAŢIE ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ

II. IMAGINAŢIA

- PROCES PSIHIC DE CREARE A UNOR REPREZENTĂRI SAU IDEI NOI,

PE BAZA EXPERIENŢEI PERCEPTIVE ŞI COGNITIVE ANTERIOARE

- BAZATĂ PE REALITATE, MOMENT ESENŢIAL AL GÂNDIRII

CREATOARE
 INTUIŢIE ŞI IMAGINAŢIE ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFICĂ

II. IMAGINAŢIA
- TIPURI:
(I) REPRODUCTIVĂ
(REPREZENTARE MINTALĂ A UNOR
OBIECTE SAU FENOMENE
NEPERCEPUTE DIRECT,
ÎN BAZA UNOR DESCRIERI)
(II) CREATOARE
(ELABORARE DE IMAGINI ŞI IDEI NOI,
ORIGINALE)

- DISCIPLINATĂ, CONTROLATĂ DE
SPIRIT CRITIC ŞI DISCERNĂMÂNT
- NEDISCIPLINATĂ  PISTE FALSE,
REZULTATE ERONATE