CURS

Conf. Univ. dr. Ramona Suciu

Stabilirea tipului de cercetare
(retrospectivă, prospectivă) şi a
parametrilor
 CONCEPTE DE BAZĂ ALE
EPIDEMIOLOGIEI

 Definiție:
 - știința care studiază distribuția și determinanții
bolii în populații umane (Mac Mahon 1960);
 - studiul distribuției și determinanților stărilor și
evenimentelor din populații diferite, precum și
aplicarea rezultatelor la controlul problemelor de
sănătate (Last 1983).
OBIECTUL DE STUDIU AL
EPIDEMIOLOGIEI

 Obiectul preocupărilor epidemiologiei

 grupuri populaționale:
 - populația țintă, de referință – populația care
locuiește într-un teritoriu delimitat
 - grupuri particulare de bolnavi – epidemiologia
clinică
 OBIECTIVELE
EPIDEMIOLOGIEI

 1. Descrierea distribuției bolilor sau a factorilor de

risc în populațiile umane;
 2. Explicarea etiologiei bolilor sau a modului de
transmitere a acestora – dovedirea existenței
relației factor de risc – boală;
 OBIECTIVELE
EPIDEMIOLOGIEI

 3. Predicția în legătură cu numărul probabil

al bolilor dintr-o populație dată și cu
caracterul distribuției bolilor în acea
populație;
 4. Fundamentarea programelor de prevenire
și combatere a bolilor dintr-o populație
dată.
 CLASIFICAREA STUDIILOR
EPIDEMIOLOGICE
 I. Observaționale
 1. Descriptive: -a) individuale – caz, serii de
cazuri
 -b) populaționale –
corelaționale, transversale
CLASIFICAREA STUDIILOR
EPIDEMIOLOGICE

 2. Analitice :
 - a) caz-control – retrospective
- b) cohortă - prospective

II.Experimentale: clinice, de laborator

I.1. STUDIILE OBSERVAȚIONALE
DESCRIPTIVE

 Oferă informații despre caracteristici personale,

temporale și spațiale.
 Personale: cine dezvoltă boala ( vârsta, sexul,
status marital, tip de personalitate, nivel
educațional, rasa, ocupația, stil de viață)
I.1. STUDIILE OBSERVAȚIONALE
DESCRIPTIVE

 Temporale: se compară frecvența actuală a

unei boli cu frecvența cu ani în urmă
(analiza epidemii)
 Spațiale: se referă la distribuția geografică a
bolii, dă relații despre sursa de contaminare
și transmitere.
Aplicații ale studiilor descriptive
 1. Evaluarea stării de sănătate a populației
 2. Monitorizarea stării de sănătate
 3. Planificarea resurselor necesare în domeniul
sănătății populației
 4. Elaborarea unor programe
 5. Formularea unor ipoteze epidemiologice
 6. Descrierea istoriei naturale a bolilor
 7. Descrierea spectrului bolii pentru o afecțiune.
I.2. Studii observaționale analitice
 a) Studii caz-control( boli rare, prevalență <10%)
 - sunt studii retrospective – se pornește de la efect
spre cauză – factorul de risc FR este observat și
înregistrat după apariția bolii.
 - se compară frecvența unui factor de risc la un grup
de subiecți cu o anumită boală față de alt grup care
nu prezintă boala respectivă (control).
 - sunt studii anamnestice, FR fiind căutat anamnestic
în antcedentele subiecților luați în studiu.
 RISCUL
Factorul de risc = condiţia, caracteristica fizică sau
comportamentală care creşte probabilitatea ca un
individ sănătos în prezent să dezvolte o boală
 FR aparţinând mediului ambiant (microorganisme,
poluanţi, subs. toxice, medicamente
 FR comportamentali: fumat, alcool
 FR sociali: divorţul, decesul în familie, şomajul
 FR genetici: factori moşteniţi(hipercolesterolemia)
 Studii observaționale analitice
a) Studii caz-control
 Avantaje:
 - indicate în boli rare, sunt ieftine, ușor de realizat, nu
necesită urmărirea în timp a cazurilor,deseori lotul test
e din cazuri clinice.
 Dezavantaje:
 - nu poate spunne daca FR a determinat boala sau
invers, frecvența mare a distorsiunilor în alegerea
grupurilor, dificultatea obținerii informațiilor în cazuri
vechi, nu se poate realiza calculul incidenței afecțiunii.
I. 2. Studii observaționale analitice

b) Studii cohortă
 - direcția lor : de la factorul de risc la boală
 - nu sunt experimentale, anchetatorul nu
administrează FR , se urmărește relația FR –
boală
 - sunt studii de așteptare – pornind de la FR se
așteaptă boala
 - sunt studii de urmărire – supravegherea unor
loturi de persoane pntru detectarea cazurilor noi
I. 2. Studii observaționale analitice

b) Studii cohortă – propriu-zis prospective

 Culegerea informațiilor
 - direct – observare
 - examen clinic, paraclinic
 - interviu
 - indirect – date individuale din : foi de observație, fișe de
consultație, concedii medicale, registre speciale.
 Urmărirea subiecților
 - identică la expuși și neexpuși
 - pot exista pierderi pe parcursul urmăririi, de ordim medical
sau social.
I. 2. Studii observaționale analitice

b) Studii cohortă – propriu-zis prospective

 Avantaje: - se poate calcula incidența bolii pt ambele
grupuri, RR (de câte ori e mai mare incid îmboln la
lotul în studiu față de control);
 - se pot analiza alte boli date de FR
 - se poate calc riscul atribuit FR (în ce
măsură acesta det starea de boală)
 Dezavantaje: - de durată, scumpe, pierderi cazuri
(migrare, refuzul participării), schimbări
comportamentale ale pers luate în studiu (alterează
informațțile).
II. STUDIUL EXPERIMENTAL
 - Indivizii sunt identificați pe baza expunerii și urmăriți
dacă devoltă îmbolnăvirea sau alt efect.
 1) Trialul clinic – e util în profilaxia secundară – se
efectuează pe pacienți cu o boală cunoscută, care vor fi
expuși la un tratament sau procedură, urmărind reducerea
simptomatologiei, prevenirea recăderilor sau decesului.
 Obiective – determinarea eficacității unui tratament;
 - măsurarea efectelor adverse;
 - compararea costurilor diferitelor proceduri cu
beneficii similare.
II. STUDIUL EXPERIMENTAL
 a) Trialurile clinice randomizate controlate
 - pentru evaluarea unor proceduri terapeutice și testarea de
produse farmaceutice;
 - populația de referință – cu boala în cauză – se alege eșantion
pentru studiu;
 - tratamentul placebo este administat : orb sau dublu orb;
 b) Studiu experimental nerandomizat – compară grupuri – 1
grup spitalizat cu tratament nou cu 1 grup spitalizat cu
tratament standard;
 c) Studiu necontrolat – unui grup i se aplică un tratament, cu
comparație înainte și după aplicarea tratamentului.
II. STUDIUL EXPERIMENTAL
 2. Trialul de teren
 - persoanele nu prezintă boala dar sunt expuse riscului să o
facă;
 - sunt utile pentru reducerea expunerii la un factor cauzal;
 - intervenția este preventivă;
 - subiecții sunt distribuiți la întâmplare pentru a li se acorda
măsuri preventive (vaccin, medicamente) sau placebo, cu
urmărirea lor în timp;
 3. Studii de intervenție populațională – cercetarea unor boli
cu componentă socială, care pot fi influențate prin intervenție
directă asupra comportamentului acelei populații.
II. STUDIUL EXPERIMENTAL

 Domenii de aplicare a studiilor experimentale:

 - evaluarea eficacității vaccinurilor noi în protecția
populației contra bolilor transmisibile;
 - evaluarea eficacității unor medicamente noi- după ce au
fost experimentate în laborator și pe animale;
 - evaluara unor conduite terapeutice noi față de cele
uzuale;
 - evaluarea unor forme de organizare a asistenței medicale.
II. STUDIUL EXPERIMENTAL
 Schema generală:
 1. se aleg 2 loturi de subiecți cît mai asemănătoare între ele – lotul test
și martor;
 2. se administrează lotului martor produsul placebo, fără componenta
activă;
 3. se administrează lotului test produsul activ;
 4. administrarea;
 a) simplu – subiecții și medicul cunosc componenta factorului
administrat – influențează manifestările;
 b) simplu orb – loturile nu cunosc componenta, dar medicul da –
influențează psihic manifestările subiecților, acordă atenție mai multă
lotului test;
II. STUDIUL EXPERIMENTAL
 c) metoda dublu-orb – cea mai eficientă- nici lotul nici
medicul nu cunoaște componența produsului;
 5) se consemnează rezultatele apărute și se calculează:
 - riscul bolii sau de deces la expuși și la neexpuși
 - riscul relativ
 - riscul atribuibil.
 VĂ MULȚUMESC!