EPIDEMIOLOGIE

GENERALA

Conf. Dr. Alexandra CUCU

 Epidemiologie –

Definitii

 Clasica (MacMahon, 1960) - stiinta care studiaza

distributia determinantilor bolii in populatiile
umane

 Last, 1983 - stiinta care studiaza distributia si

determinantii starilor si evenimentelor din
populatii diferite, precum si aplicarea
rezultatelor la controlul problemelor de sanatate
publica.
 Obiectul preocuparilor E
 O populatie de  Individul ?
referinta (dintr-un
anumit teritoriu)

 un grup particular de
bolnavi ( +/ -
martori)
 Obiectivele epidemiologiei (2)
1. Descrierea distributiei bolilor si FR
- in functie de caracteristicile pers- sex, varsta,
timp, distributie geografica
2. Explicarea etiologiei bolilor sau a modului de
transmitere (evidentierea unei relatii intre
factorii explicativi ai bolii si rezultatele pe care
le genereaza)
3. Predictii in legatura cu nr. probabil al bolilor in
pop si cu caracterul distributiei lor
4. Fundamentarea programelor de prevenire si
combatere a bolilor dintr-o pop sau a
interventiilor in str. Sv de sanatate
Notiuni de baza

 Epidemie: Apariţia unui număr de evenimente cu o

frecvenţă superioară frecvenţei aşteptate într-un
anumit interval de timp şi un anumit teritoriu

 Asociaţia epidemiologică:
 Relaţia dintre două categorii diferite de
evenimente, în care o categorie este reprezentată
de aşa-numiţii factori de risc, iar alta o constituie
boala
Deci, asociaţia epidemiologică: relaţia dintre factorii
de risc şi boală!!!
Notiuni de baza
 Asociaţia epidemiologică:

poate fi:
 Directă: atunci când factorul determinant produce
apariţia efectului
 Falsă: atunci când se emite o ipoteză de existenţă
a unei asociaţii epidemiologice, care ulterior se
dovedeşte a fi incorectă
 Indirectă: atunci când asociaţia epidemiologică
pare a fi directă, dar este de fapt determinată de
alţi factori, numiţi factori de confuzie.
Notiuni de baza
 Factorii de risc: orice condiţie care poate fi
descrisă şi dovedită că se asociază unei
frecvenţe crescute a bolii.

 Factor de protecţie: orice factor care prin

prezenţa sa asigură o stare de sănătate mai bună
unei populaţii.

 Riscul: este o probabilitate care exprimă în cifre

frecvenţa apariţiei unei boli la o populaţie a cărei
expunere este definită
Notiuni de baza
 Cauzalitatea - relatia dintre FR si efectele pe care
le-ar putea produce

 Pop la risc - pop purtatoare a FR/pop

susceptibila de a dezvolta o anumita boala

 Inferenta epidemiologica -generalizarea

rezultatelor obtinute din studiul pe esantioane la
populatia globala din care acestea au fost
selectate
INFERENŢA CAUZALĂ
Asociaţia observată: Criterii de cauzalitate (Evans)
Poate fi datorată
 Relaţia temporală (caract rational )
selecţiei sau unei erori Cauza precede efectul? Element esenţial
de măsurare ?
NU  Plauzabilitate
Corespunde asociaţia cauzală altor cunoştiinţe ?
Poate fi datorată  Consistenţă
confuziei ? Au mai pus în evidenţă şi alte studii date similare ?
NU  Puterea asocierii
este puterea asocierii între cauză şi efect (RR)
Poate fi rezultatul  Relaţia doză – răspuns
întâmplării
Există asociere între expunerea crescută la cauza
Probabil NU
posibilă şi efect mai mare / intens ?
 Coerenta -asemanare cu concluziile altor cercetatori
Poate fi cauzală ?
 Specificitatea -ef ap doar cand FR e prezent (valabil pt
bolile monofactoriale
 Proba experimentala – adm FR si urmarirea efectelor
(deontologie?)
Se aplică recomandările
şi se trag concluzii logice
Masurarea si analiza morbiditatii

Obiectivele
Epidemiologiei  Obligatorie pentru
- descrierea si explicarea monitorizarea starii
modelelor de de sanatate a unei
Mortalitate, Morbiditate populatii
- depistarea si
supravegherea in masa  Rol major in luarea
a bolilor deciziilor
referitoare la
- prevenirea si controlul sistemul de
comunitar al B sanatate
- …………
 Tipuri de studii
epidemiologice
anchetele descriptive

11
 Atribuie investigatorul
expunerea?

da nu
Studiu Experimental StudiuObservational
Alocare randomizata grup comparaţie?
da nu
DA
Studiu Studiu
NU
Analitic
RCT CT Descriptiv
directie?

Studiu
Studiu Studiu Cross-
Cohortă Caz-Control sectional

12
 Clasificarea anchetelor epidemiologice
După obiectivul urmărit:
DESCRIPTIVE
- populationale (anchete de prevalenta, corelationale/ecologice)
- Individuale (raport de caz, serii de cazuri, cross-sectional surveys)

ANALITICE
- observationale (de cohorta; caz-control)
- de interventie (clinical trials)
Dupa rolul investigatorului
 Anchete observationale
 Anchete de interventie/experimentale

După direcţia studiului

 Anchete transversale
 de prevalenţă
 ecologice
 Anchete longitudinale
 de cohortă (prospective, prospectiv istorice-ambispective,
cohorta retrospectiva)
 caz-control (retrospective)

13
 Pentru ce tip de ancheta optam într-o
situaţie concretă?
 3 criterii principale:
 frecvenţa bolii în populaţie

 frecvenţa probabilă a expunerii la risc

 avantajele şi dezavantajele diverselor tipuri de

anchete epidemiologie analitice

14
 Anchete descriptive
 Anchete epidemiologice descriptive
 populationale
 anchete de prevalenta,
 corelationale/ecologice
 Individuale
 raport de caz,
 serii de cazuri,
 cross-sectional surveys

15
 Anchete descriptive
 studiază, descriu distribuţia în populaţie a factorilor de risc şi/

sau de protecţie şi a bolilor şi/sau a deceselor, în funcţie de o

serie de caracteristici de persoană, spaţiale (geografice) şi de
timp (temporale)

 Descriu caracteristicile unei populaţii ţintă:

 sunt în măsură să genereze ipoteze epidemiologice, dar nu

pot să le verifice

 Sarcina de a verifica ipotezele epidemiologice revine

anchetelor analitice şi anchetelor experimentale

16
 Răspund la intrebarile:
 Tipurile de boala pot fi descrise prin una din cele
trei caracteristici:
 Personale: cine este afectat? (tanar / batran,
femeie / barbat, sarac / bogat etc.)

 Spatiale: unde apare boala? ( rural / urban,

national / international etc.)

 Temporale: cand apare boala? ( iarna / vara

etc.)

17
 OBIECTIVELE
ANCHETELOR DESCRIPTIVE

 Evaluează tendinţele din sănătate şi boală şi permit

comparaţii între ţări şi între subgrupuri din aceeaşi
ţară

 Furnizează o bază pentru planificarea, predicţia şi

evaluarea serviciilor

 Identifică problemele care să fie studiate prin

anchete analitice şi ipotezele care să fie testate

 Descriu istoria naturală a bolilor

18
 Caracteristici personale
 Vârsta
 Sexul
 Caracteristici sociale personale
 Locul naşterii – emigranţii poartă timp de o
generaţie modelele de morbiditate din ţara lor.
 Modelele culturale, obiceiuri dictate de anumite
credinţe.
 Categoria socială propriu-zisă: ocupaţia, nivelul de
instruire, starea civilă
 este o caracteristică importantă pentru că
încorporează: nivelul de cultură, anumite
comportamente, venit, locuinţă, confort, etc.

19
20
21
 Caracteristici spatiale
 frontierele naturale
 delimitează zone cu anumite caracteristici
ecologice favorabile dezvoltării unor boli sau,
dimpotrivă protecţiei (guşa endemică)
 izolează populaţiile, grupurile umane, cu obiceiurile
şi comportamentele lor caracteristice;
 definesc zone cu o structură economică relativ
omogenă;
 circumscriu regiuni cu anumite caracteristici din
punct de vedere al accesibilităţii la asistenţa
sanitară;
 nu se au în vedere limite administrative.
 frontierele administrative
 crează facilităţi de investigare şi raportare a datelor
(de exemplu: informaţiile disponibile despre
morbiditatea şi mortalitatea dintr-un judeţ).

22
 Populaţia şi densitatea populaţiei la recensăminte

23
Proportion of population at risk of poverty in total
population 2015

Children
Adults Romania 46.8%
Romania 37.4% (highest) EU28
EU28 Average Average 26.9%
23.7%

Source: ECHI
 Caracteristici temporale
 Trendul
 reflectă schimbări ale modelelor distribuţiei bolilor
(deceselor) în evoluţia lor seculară
 arată dacă tendinţa frecvenţei unor boli este în creştere
sau descreştere sau, dacă apar prăbuşiri sau vârfuri în
evoluţie care prezintă interes pentru explicaţiile
trendului
 este utilizat şi pentru a face predicţii în legătură cu
evoluţia viitoare a frecvenţei unor boli sau decese.
 Variaţiile ciclice (evoluţii sinusoidale) reprezintă creşteri
sau descreşteri în evoluţia frecvenţei unor boli sau
decese.
 Identificarea lor prezintă importanţă în organizarea
asistenţei medicale şi planificarea resurselor.
 sunt întâlnite mai ales în cazul bolilor infecţioase, dar şi
în cele cronice.
 Evoluţii neaşteptate.

25
26
27
28
TOP 10 CAUZE DECESE PREMATURE
ROMANIA 2006-2016

Sursa: IOHM , 2018

29
 Tipuri de studii descriptive
Rapoarte de cazuri
 Presupune descrierea detaliata a unei caracteristici clinice sau
rezultat observat pt un singur pacient/5, facuta de unul/mm
clinicieni
 utilizare: raportarea observatiilor neasteptate sau neobisnuite
 Ex:retinoptaie proliferaiva la pacient fara diabet clinic
 Metodologie:
 Colectarea datelor retrospectiva- de la consemnarea
evenimentului neasteptat/neobisnuit-ex efect
secundar medicamente
 Nu exista grup de control
 poate constitui prima etapa de rec a unei boli noi/FR
 Cel mai comun studiu descriptiv
 1/3 din articolele medicale

30
 Tipuri de studii descriptie
Serii de cazuri
 Raportările de cazuri (seriile de cazuri) =
 Gruparea observatiilor similare consemnate pt 5-15 cazuri
 raport obiectiv privind caracterstici clinice sau efecte consemnate la
un grup de indivizi cu acelaşi diagnostic
 Avantaje:
 se pot aduna cazuri din diferite surse pentru a genera ipoteze şi a
se descrie noi sindroame
 ex: hepatita, SIDA, b. Hodgkin
 Urmarirea efectelor trat specific(ex laser pt galucom)-la un an
de la interventie
 Metodologie-colectarea datelor prospectiva sau retrospectiva
o Statistica descriptiva
 Limite:
 nu se poate testa pentru asociere statistică deoarece nu există un
grup de comparaţie relevant, bias de experienta

31
 Anchetele de prevalenţă
1.
 de tip observaţional,
 transversale,
 realizate pe eşantioane sau loturi de populaţie.

 măsoară rezultatul şi expunerea simultan, într-o populaţie bine definită

Avantaje:
- implică întrega populaţie, şi nu numai pe cei care caută îngrijire medicală
- indicate pentru identificarea prevalentei bolilor frecvente (artroză,
HTA,alergii etc.)
-Rezultatele obţinute pe eşantioane pot fi extrapolate la populaţia din care s-
a extras eşantionul. Aceste studii oferă informaţii simultan privind prezenţa
bolii, percepţia acesteia, existenţa factorilor de risc
Limite:
- nu se poate determina dacă expunerea a precedat rezultatul
- determinîndu-se prevalenţa şi nu incidenţa, rezultatele vor fi influenţate de
factorii de supravieţuire

2. Bolile supuse supravegherii, celor care sunt monitorizate prin registre

naţionale sau cele dispensarizate prevalenţa se poate calcula anual
32
 ANCHETELE DE PREVALENŢĂ
 Ancheta stării de sănătate prin interviu - (Health Interview survey
- HIS).
 se desfăşoară pe eşantioane reprezentative
 instrumentele anchetei st standardizate (chestionar special proiectat)
trebuie să fie valide, de încredere şi repetabile.
 Ancheta bazată pe interviu, deşi poate îmbrăca forme variate în diverse
ţări, cuprinde obligatoriu elementele comune, standardizate la nivel
european reprezentate de modulele: minim de sănătate (MEHM- mini
European health module), determinanţii stării de sănătate ( ESMD-
health determinants module), modulul îngrijirilor medicale (ESMC-
European survey module on care) şi modulul de bază (EBM-European
bakround module).
 titularul acestei anchete, ultima fiind desfăşurată in anul 2000, este
Institutul Naţional de Statistică

 Ancheta stării de sănătate prin examinare (Health Exemination

Survey-HES)
 sistemul anchetelor bazate pe examinări obiective şi standardizate, de
obicei pe subgrupuri de populaţie, furnizează informaţii obiective dar
la costuri şi cu eforturi considerabile
 titularul: MSP prin CCSSDM

33
 Studii ecologice (de corelaţie)

 Folosesc măsurători care reprezintă caracteristicile

întregii populaţii pentru a descrie rezultatele în relaţie
cu unii factori de interes (vârsta, timpul, utilizarea
serviciilor, expuneri etc.)

 AVANTAJE:
- pot genera ipoteze pentru studii analitice
- pot ţinti populaţii la risc, anumite perioade de timp
sau regiuni geografice pentru studii viitoare

 LIMITE:
- datele fiind pentru grupuri, nu pot fi legate rezultatul
şi expunerea la indivizi
- nu se poate controla pentru factori de confuzie
potenţiali
- datele sunt expuneri medii şi nu expuneri individuale
- nu se poate determina o relaţie doză-răspuns
34
 Studiile de tendinţă (trend)

 Alcătuite din studii de prevalenţă repetate în

aceeaşi populaţie
 presupun că măsurarea prevalenţei se
efectuează de cel puţin trei ori (lunar, anual,
la 10 ani etc.)

35