ETAPELE

CERCETĂRII
ȘTIINȚIFICE
ÎN
NURSING
prof. as. med. Ruxandra Radu
 Stilul reprezintă una din condițiile esențiale ale unei
bune redactări, atributele unui stil bun fiind:
Stilul în
 precizia
lucrările
 claritatea
științifice
 concizia
  O lucrare științifică poate conține
între 3.300-3.500 cuvinte și în
medie 5 tabele sau grafice.
 Manuscrisul trebuie revăzut de mai
multe ori pentru a corecta orice
Dimensiune greșeală. Autorii trebuie să se
a lucrării asigure că a fost respectată
structura lucrării, că are o
extindere adecvată, că referințele,
tabelele și figurile se regăsesc în
text și sunt comprehensibile prin
ele însele.
 1. Fiziologice. Sunt colectate date
despre anumite caracteristici
fiziologice ale pacienților (TA,
glicemie, colesterol, etc.). Această
metodă aduce rezultate obiective
Metode de cât timp instrumentul de evaluare
culegere a este bine calibrat și prezintă
datelor variații mici.
2. Metode observaționale.
Instrumentul de culegere a datelor
trebuie să fie sincronizat cu
protocolul conceput de cercetător
 3. Interviul. Poate fi structurat cu un
set specific de întrebări sau
nestructurat cu o temă generală cu
care se începe interviul.
Interviurile pot fi înregistrate sau
Metode de intervievatorul poate nota pur și
culegere a simplu răspunsurile.
datelor Există două tipuri generice de
interviu: interviul de profunzime,
care se referă la o discuție, în
general structurată cu un număr
de întrebări prestabilite și interviul
de grup.
 4. Chestionarul. Document scris adresat unor
persoane pentru a răspunde la una sau mai multe
întrebări. Trebuie să aducă răspunsurile la
Metode de întrebările care motivează studiul, constituind
culegere a ansamblul întrebărilor destinate culegerii de
informații. Redactarea chestionarului trebuie să
datelor țină cont de structura acestuia: introducere,
conținut, exprimarea întrebărilor, grafica
chestionarului.
 4. Chestionarul.
Introducere.Să facă o succintă
prezentare a temei de cercetare, a
contextului în care se face
anchetarea, cine a comandat-o, cum
se vor utiliza rezultatele. Să
Metode de menționeze:
culegere a  scopul: științific;
datelor  importanța unor răspunsuri corecte;
 durata interviului;
 confidențialitatea răspunsurilor;
 anonimatul;
 că rezultatele vor fi cunoscute
  5. Înregistrări preexistente.
În cercetarea medicală sunt cel mai
frecvent utilizate. Informațiile
dorite sunt deja existente, ceea ce
îi revine cercetătorului este ca să
Metode de structureze datele în funcție de
culegere a scopul studiului pe care în
datelor conduce. Aceste surse sunt:
 • Foi de observație
 • Registre de consultație
 • Buletine de analize
 • Registre de operații
  Instrumentele cercetării reprezintă
un mecanism specific sau o
strategie pe care cercetătorul o
utilizează pentru colectarea,
prelucrarea și inferența datelor.
Aceste instrumente sunt:
Instrument
e de 1. Studiul în bibliotecă
cercetare 2. Computerul
3. Determinările experimentale
4. Statistica
5. Mintea umană
6. Facilități de limbaj și comunicare
Classification of Epidemiologic
studies
  Există două mari tipuri de studii
epidemiologice:
Studii clinico-
epidemiologice 1. Descriptive
2. Analitice
  Au drept scop determinarea rolului
posibil al uneia sau mai multor
factori în etiologia și tratamentul
unei boli. În acest tip de studii se
face compararea între grupuri de
persoane pentru a determina dacă
STUDII riscul de boală este diferit la
ANALITICE persoanele expuse față de cele
neexpuse factorului de interes.
 Aceste studii pornesc de la
emiterea unei ipoteze pe care
încearcă să o și verifice stabilind
relația de cauzalitate între factorul
de interes și efect.
  Se limitează la descrierea unui
fenomen de sănătate (boală) în sânul
unei populații și constituie adesea
primul pas pentru alte studii
epidemiologice.
 În cadrul unui studiu descriptiv se
STUDII analizează frecvența și evoluția unei
DESCRIPTIVE boli, modele de distribuție a bolii
respective.
 Studiile descriptive pot conduce
eventual în final la emiterea unei
ipoteze, pe care însă nu o verifică, nu
încearcă să analizeze legăturile dintre
expunere și efect.
 După adresabilitate studiile se pot împărți:
 Individuale
1. raportul de caz
Studii 2. seria de cazuri
descriptive  Colective
1. studii corelaționale(ecologice)
2. studii transversale (în secțiuni, de prevalență)
  Constă din descrierea unor cazuri particulare de
boală sau a unor cazuri neobișnuite, putând
Raportul de constitui punctul de plecare pentru studierea
caz (descrierea) unei
boli noi.
 Se referă la:
• raportarea unui caz unic, sigur, nou (noutatea
Raportul de absolută);

caz • orice problemă clinică, inclusiv rezultatele unui

screening, tratament, istoria naturală a bolii sau
evenimente neobișnuite cum ar fi reacții adverse la
medicamente.
  Seria de cazuri reprezintă descrierea unui grup de
cazuri similare, cazuri particulare
Seria de
de boală, fără a motiva ipoteza cauzală și fără a
cazuri compara rezultatele cu cele obținute la alte grupuri
similare.
  Fac referință la aceleași probleme ca
și raportul de caz, dar sunt folosite
mai ales pentru descrierea
caracteristicilor clinice (semne și
Seria de simptome clinice).
cazuri Dezavantaje:
nu permit emiterea unor concluzii care
să se poată generaliza;
nu permit aprecierea frecvenței bolii;
nu permit analiza statistică a datelor.
  Studii corelaționale (ecologice), compară frecvența
Studii unui factor de risc din sânul unei populații cu
corelaționale prevalența sau incidența unei boli secundare
acțiunii factorului de risc, plecând de la date deja
(ecologice) cunoscute.
  Unitățile de analiză sunt populații
sau grupuri de persoane,
compararea făcându-se:
 • între populații din diverse țări, la
același interval de timp, chiar dacă
Studii
populațiile au caracteristici
corelaționale
diferite;
(ecologice)
 • la populația aceleași țări, la
intervale de timp diferite, această
modalitate de abordare permite să
se evite unii factori de confuzie
socio-economici.
 • ieftine
• ușor de realizat pe un timp limitat
• se bazează pe date statistice descriptive deja
Studii existente
corelaționale Au însă și unele dezavantaje, cum ar fi:
(ecologice)  • validitate modestă
 • nu se poate controla factorul “confuzie”
 • pot conduce la interpretări hazardate
  Studii transversale (în secțiune, de
prevalență) sunt studiile care
permit să se măsoare în același
timp, expunerea la factorii de risc
și efectul.
Studii  Realizează o secțiune în
transversale morbiditatea sau mortalitatea unei
populații la un moment dat.
 Stabilesc prevalența, amploarea
fenomenului, distribuția
geografică a bolii, repercusiunile
sociale ale bolii.
 Etapele unui studiu transversal:
1. Definirea problemei luată în
studiu (prevalența bolii X în
populația Y).
2. Stabilirea populației căreia i se
Studii adresează, un lot de persoane,
transversale reprezentativitatea căruia se poate
mai greu asigura, având nevoie de
liste ale populației.
3. prelucrarea și analiza datelor
permite aprecierea prevalenței
bolii (număr de cazuri cu boală la
100.000 loc.)
 • permit aprecierea asocierii între o
stare patologică și un factor de risc
presupus, deoarece există un grup de
comparație;
• permit studierea simultană a asocierii
între mai multe stări patologice și mai
Avantaje ale mulți factori de risc;
studiilor • sunt generatoare de ipoteze de
transversale: studiu pentru alte tipuri de studii
epidemiologice, caz-martor sau de
cohortă, fiind considerate chiar prima
etapă a unui studiu de cohortă;
• necesită un timp scurt de efectuare;
• nu implică cheltuieli importante;
  În studiile caz-control sunt incluse 2 loturi, un lot de
persoane care prezintă boala ce interesează studiul
Studii caz- și un lot de control (persoane fără boală).
control  Se pleacă de la cunoașterea efectului (boala)
căutându-se în general retrospectiv factorii de risc
posibili cauzatori, comparativ la cele 2 loturi.
.
Case-control Studies: research in reverse

Example: association between smoking and lung cancer.

People with lung cancer are enrolled to form the case group, and people without lung cancer
are identified as controls.
Researchers then look back in time to ascertain each person's exposure status (smoking history),
(retrospective design). Investigators compare the frequency of smoking exposure in the case group
with that in the control group, and calculate a measure of association.
  Sunt studii longitudinale pentru că se referă la un
Studii caz- timp mai îndelungat, nu doar la o secvență în timp
cum este cazul studiilor transversale, sunt studii de
control observație și analitice pentru că se bazează pe
ipoteze care se verifică.
  Selectarea celor 2 loturi se face în prezent,
expunerile se cercetează în trecut, selecția se
Studii caz- bazează pe o singură boală, studiile pot însă
control compara o boală cu mai mulți factori de risc posibili
(exemplu: cancerul pulmonar cu fumatul, poluarea
aerului, expunerile ocupaționale la factorii
cancerigeni).
  Selectarea cazurilor cu boală se face
din următoarele surse: pacienți
spitalizați într-un spital sau într-un
serviciu medical într-o perioadă de
timp și totalul bolnavilor existenți
într-o anumită perioadă de timp.
 Selectarea grupului de control
Studii caz-
trebuie să fie făcută din aceeași
control populație ca și a cazurilor, sursele
fiind: pacienți spitalizați cu alte boli
decât cea studiată; populația
generală a aceleași localități; sau
grupuri particulare (familie,
cunoștințe, etc.).
  Stabilirea statusului de boală se face pe baza
informațiilor din fișele pacienților, certificate de
Studii caz- boală, foaie de observație clinică; iar informațiile de
control expunere se obțin prin interviu, prin completarea
unui chestionar sau din înregistrări medicale.
Procedura trebuie să fie similară la lotul cu boală și
la martori.
Tipuri de
• Prospective – cazuri noi care apar în perioada după
studii caz- inițierea studiului;
control  Retrospective – toate cazurile deja diagnosticate.
  - rapide
 - ieftine
Avantaje ale
 - ușor de efectuat
studiilor de
 - necesită un număr relativ mic de persoane
caz-control
 - investighează mai mulți factori de risc (mai multe
expuneri)
Studii Un test sau un procedeu diagnostic poate aduce
epidemiologice practicii medicale două beneficii:
privind • stabilirea mai exactă a diagnosticului, care este
strategia de confirmat de legătura între valorile testului și boală;
diagnostic • o mai bună decizie terapeutică.
  Un asemenea studiu necesită
parcurgerea mai multor faze:
I. Garantarea reproductibilității
testului utilizat
Studii
epidemiologice II. Evaluarea performanțelor
privind testului: determinarea
strategia de sensibilității și specificității
diagnostic III. Evaluarea în teren a
performanțelor unui test:
aprecierea valorii predictiv pozitive
(VPP) și a valorii predictiv negative
(VPN).
  Sunt numite încă și studii de
urmărire sau de incidență și fac
parte din categoria studiilor
analitice. Reprezintă forma cea
mai riguroasă de studii
epidemiologice non
Studii de experimentale.
cohortă  Obiectivul unui astfel de studiu
este demonstrarea importanței
unui factor în etiologia unei
îmbolnăviri, prin stabilirea unor
legături semnificative bazate pe
teste statistice și prin cuantificarea
acestor legături.
Studii de .
cohortă
 Clasificarea studiilor de cohortă
 Studiile de cohortă pot fi prospective,
retrospective și ambidirecționale.
 În studiile de cohortă prospective,
cohorta este constituită la momentul
Studii de prezent (data începerii studiului) iar
cohortă supravegherea se face în viitor, pe
când în studiile de cohortă
retrospectivă (cohortă istorică),
cohorta se constituie în trecut pe
baza înregistrărilor existente, iar
supravegherea se face la timpul
prezent (data la care se face studiul).
 • au validitate bună;
• oferă cele mai bune informații despre cauzalitate și
despre istoria naturală a bolii;
Avantaje • permit obținerea ratelor de incidență;
ale studiilor • sunt eficiente în boli cu incidență mare (peste 20%);
de cohortă • pot urmării direct modul de acțiune al factorului de
risc;
 1. Obiective: Studiul (trialul) clinic
randomizat, controlat (SRC) este un
experiment epidemiologic conceput
pentru:
 evaluarea eficacității unui produs
farmaceutic (medicament sau
vaccin).
Studii clinice  evaluarea unor proceduri
randomizate terapeutice.
, controlate  compararea unui medicament nou cu
unul deja în uz sau cu un tratament
placebo
 semnalarea și măsurarea unor reacții
adverse la produsele administrate,
precum și semnalarea variațiilor
acestora în rândul pacienților.
  Populația de referință - populația
căruia i se adresează tratamentul,
fiind reprezentată de toți pacienții
care prezintă boala în cauză.
 Populația experimentală este
reprezentată de eșantionul extras
Studii clinice din populația de referință și care
randomizate prezintă caracteristicile acesteia.
(controlate)  Subiecții sunt selectați în două
grupuri: grupul “tratat” și “control”
după cum vor fi sau nu vor fi supuși
unei intervenții.
 Vor fi urmărite și comparate
efectele apărute în cele două
grupuri.
.
Randomized Controlled Studies
METODA DUBLU-ORB
 Avantajele  Se consideră un “standard de aur” datorită capacității de
studiilor a reduce la minimum factorul de confuzie și erorile de
. clinice selecție;
randomizate  Permit utilizarea mai multor metode statistice;
(controlate)
  Documentarea.
 Cercetarea propriu-zisa
concretizata prin: alegerea
materialului si metodei de lucru,
Lucrarea de derularea studiului, obtinerea
diploma rezultatelor, centralizarea si
ETAPE interpretarea rezultatelor,
URMATE IN discutarea si evaluarea rezulatelor
ELABORARE in raport cu cu alte studii similare,
formularea concluziilor.
 Redactarea in conformitate cu
regulile de realizare a unui material
scris.
  Stabilirea temei in functie de interes si/sau
conducator stiintific.
 Stabilirea obiectivelor.
Lucrarea de
diploma  Stabilirea planului.
ORGANIZARE  Partea generala: prezentarea informatiilor
existente in literatura de specialitate.
 Partea personala: contributia efectiva.
  Documentarea.
 Cercetarea propriu-zisa
concretizata prin: alegerea
materialului si metodei de lucru,
Lucrarea de derularea studiului, obtinerea
diploma rezultatelor, centralizarea si
ETAPE interpretarea rezultatelor,
URMATE IN discutarea si evaluarea rezulatelor
ELABORARE in raport cu cu alte studii similare,
formularea concluziilor.
 Redactarea in conformitate cu
regulile de realizare a unui material
scris.
  aspectul general al subiectului – actualizare
scurta, destinata cititorilor care nu cunosc bine
subiectul, permitandu-le astfel intelegerea
fondului; singura parte a unui articol original
Lucrarea de care poate prezenta conotatii pedagogice
diploma  aspectul particular al problemei care a fost
abordat
Introducere   scopul studiului – clarificarea unui aspect
controversat, acoperirea unor lacune in
cunostintele existente, testarea unei ipoteze
 toate afirmatiile, chiar si cele unanim admise,
trebuie dublate de referinte bibliografice –
pertinente, recente si accesibile, selectate in
ordinea importantei
  materialul studiat
 elemente testate
 criteriile de evaluare
Lucrarea de   date precise, astfel incat cititorul sa le poata
diploma reproduce sau verifica

   de evitat !
Materiale și  introducerea de comentarii personale
metode de  introducerea de descrieri lungi si obositoare
cercetare  introducerea unor rezultate
   mentionarea unor elemente care nu au legatura
cu scopul studiului
    utilizarea unui stil telegrafic
   1. populatia luata in analiza,
modalitatea de selectionare,
esantionul, descriere
    bolnavi: serie
Lucrarea de consecutiva/neconsecutiva, studiu
diploma retrospectiv sau prospectiv, studiu
randomizat sau nerandomizat,
Materiale de studiu deschis sau orb, studiu caz-
cercetare martor, studiu pe serii scurte
    animale de experienta: specie,
origine, durata observatiei, conditii
de crestere
  actiunea unui medicament – doza
zilnica, modul de administrare, orarul
de administrare
Lucrarea de  rezultatele unei interventii
diploma chirurgicale
 valoarea unui examen
Metode de radiologic/anatomopatologic
cercetare.
Elemente Se specifica:
testate  denumirea chimica si fabricantul
pentru reactivi, substante
 tipul, originea si fabricantul pentru
aparate
  complicatii
Lucrarea de  supravietuire
diploma  variatii ale parametrilor biologici
 se specifica si se descriu detaliat
Criteriile de metodele folosite (teste statistice de
evaluare a analiza si validare)
elementelor  se precizeaza referintele
testate bibliografice, in cazul preluarii a unei
metode sau procedeu
 se respecta terminologia
biomedicala internationala (pentru
medicamente, bacterii)
  exprima finalizarea scopului cercetarii
 constituie baza pentru discutii
 redactare obiectiva, impersonala,
Lucrarea de neutra
diploma  concordanta in prezentarea
informatiilor numerice (text, figuri,
tabele)
Rezultate  trebuie prezentate in evolutie
cronologica (rezultate imediate,
rezultate tardive)
 permite cititorului sa-si formuleze
propriile concluzii, inainte de a le
confrunta cu cele ale autorului
  
 scop: interpretarea cercetarii
realizate- comentarii personale,
spre deosebire de celelalte
Lucrarea de capitole care utilizeaza un stil
impersonal-  reflecta cultura
diploma stiintifica, inteligenta autorilor si
gradul de elaborare al lucrarii
Discuții     obiective :
    1. precizeaza daca scopul
cercetarii a fost atins sau nu
2. subliniaza aportul adus de
cercetare in progresul
cunostintelor in domeniu 
    scop: justificarea tuturor
faptelor/datelor enuntate – principiu
Lucrarea de fundamental intr-un demers stiintific
diploma  permit trimiterea cititorului la:
articole, tratate, monografii,
documente oficiale, baze de date,
Referințe alte forme de publicatii
bibliografice  se citeaza numai documente
publicate, citite si alese pentru
valoarea lor
 citarea unei referinte poate fi
repetata de mai multe ori intr-un
articol
 Localizare in text:
Lucrarea de  dupa enuntarea faptului/informatiei respective – in
diploma interiorul sau la sfarsitul unei fraze
 in capitolele Introducere, Material si metoda,
Referințe Discutii
bibliografice  in tabele, grafice, figuri
 in titluri si subtituluri paragrafelor – pentru articole
tip actualitati
Lucrarea de
 din bibliografia asupra subiectului (ansamblul
diploma articolelor si cartilor scrise despre un subiect precis)
 autorul selectioneaza si retine acele documente pe
Alegerea care le considera cele mai pertinente si mai
referințelor accesibile pentru cititor
bibliografice  toate referintele citate sunt prezentate, sub forma
de lista, la sfarsitul articolului
 Se evita a face referiri la:
 articole greu accesibile
 teze de doctorat
Lucrarea de
 rezumate ale lucrarilor prezentate la congrese,
diploma publicate in periodice
Nu se fac referiri la:
Erori posibile
 rezumate ale lucrarilor prezentate la congrese,
nepublicate in periodice
 In text
Lucrarea  referintele sunt numerotate cu cifre arabe, in
de diploma ordinea aparitiei, in paranteze
 daca o referinta este citata de mai multe ori, se
pastreaza numarul atribuit prima data
 intr-o paranteza, referintele sunt clasificate in
BIBLIOGRAFIE ordine crescatoare si separate prin virgule
 In lista de referinte
 clasificarea se face prin numarul de
ordine corespunzator in text, fara
Lucrarea criteriu alfabetic
de diploma  faciliteaza lectura, neincarcand
articolul cu nume de autori
 dificil pentru autor, care daca
BIBLIOGRAFIE introduce o noua referinta trebuie
sa renumeroteze toate referintele
urmatoare, existand riscul de
eroare
  Pregatirea materialului pentru
sustinere (diapozitive, folii, power
point).
 Timp limitat.
 Concentrare pe 2-3 idei
Lucrarea de fundamentale.
diploma  Explicarea scopului cercetarii.
 Material si metoda.
SUSȚINERE
 Rezulate: I se aloca cea mai mare
parte a prezentarii.
 Comentariile: doua trei puncte ce
subliniaza elementele de originalitate
  Vorbire libera, privind auditoriul.
 Citeva note scrise, ca suport pentru expozeu.
Lucrarea de  Ritm lent, tonalitate coborita la inceputul fiecarei
diploma fraze.
 Calm.
SUSȚINERE  Utilizarea unui indicator luminos.
LECTURA CRITICĂ

LITERATURA MEDICALA
OBIECTIVE:
Obiectivele lecturii critice pentru cititor

 Deprinderea tehnicii de lectură rapidă

 Nu citiți ceea ce nu este util pentru practica dvs. sau ceea ce include o
metodologie falsă.
 Învățați unde să căutați informația într-un articol.
 Lectura critică se bazează pe cunoștințe metodologice serioase

 Randomizare, metode statistice, indici de dispersie... (modul IV:

biostatistica în cercetarea medicală)
 Utilizarea datelor în rezolvarea cazurilor clinice
 Confruntarea medicului/ cercetătorului/ studentului cu multitudinea
mesajelor și a răspunsurilor pentru o anumită problemă de cercetare.
Decizia în situații de incertitudine.
 Traducerea mesajului pentru pacient.
REGULI: Lectura critică a unei publicații medicale:
6 reguli de bază

1. Să știi ce vrei / ce trebuie să citești

2. Să nu fii orbit de prestigiul revistei (dar să ții cont
inițial)
3. Să nu fii orbit de prestigiul autorilor (dar să ții cont
inițial)
4. Să cunoști regulile lecturii rapide pentru a elimina
ceea ce este inutil
5. Să știi să aplici o grilă de lectură
6. Să ai cunoștințe de epidemiologie clinică
INTREBĂRI:
5 întrebări care trebuie puse (utilitate practică):

1. Este un articol care raportează un studiu original sau un review ?

2. Care sunt: obiectivul studiului și întrebarea (ipoteza de lucru?)
3. Metodologia este verificată ?

4. Care sunt rezultatele?

5. Ce aduc rezultatele studiului pentru pacientul meu ?
Citiți titlul/cuvintele cheie LECTURĂ RAPIDĂ

Interesant(e) nu
și/sau util(e)?
NU
da
PIERDEŢI
Citiți rezumatul
TIMPUL:
Rezultatele sunt
nu EXCLUDEŢI
utile?

da ARTICOLUL

Apreciați tipul studiului

(material, metodă, rezultate)

Rezultatele sunt
aplicabile în domeniul în nu
care lucrați?