Termeni comuni în cercetarea clinică

Termen Explicație

Riscul experimentării unui anumit eveniment (de ex., o boală sau

o complicație) pe o anumită perioadă de timp. Exprimat ca
procent al oamenilor care experimentează un eveniment dintre
Risc absolut
cei care l-ar putea experimenta. De exemplu, dacă 26 dintre 100
de oameni vor face demență de-a lungul vieții, riscul absolut este
de 26/100 sau 26%.

Estimarea structurată sau nestructurată a ceva anume. Evaluările

nestructurate sunt realizate de rutină, de exemplu „Mă simt
stresat” și „această persoană pare să experimenteze durere”.

Evaluările structurate în cercetările clinice tipice implică prezența

sau absența a ceva (de ex., a unui diagnostic) bazat pe anumite
criterii, dar, de asemenea și folosirea diferitelor scale de evaluare
Evaluare auto-raportate sau raportate prin observare care se referă la
prezența/absența, frecvența sau magnitudinea/severitatea a
ceva (de ex. Simptome, suport, încredere, stare de bine). Valorile
numerice rezultate sunt pur calitative (de ex. 0=bolnav,
1=sănătos) sau scale de rang (de ex., 0-nimic, 1-mediu, 2-
moderat, 3-sever; date ordinale) care nu suportă calcule valide,
în ceea ce privește, de exemplu magnitudinea sau procentele
diferențelor sau schimbărilor.

Ceva ce distorsionează rezultatele studiului. De exemplu, daca un

Bias(influență) anumit subgrup de oameni este supra sau subreprezentat într-un
studio, aceasta ar putea distorsiona rezultatele unui studiu.

Gradul în care un studiu adresează o problem de importanță

clinică practică. Un alt sens, gradul în care un anume rezultat al
Importanță clinică unui studiu (de ex., diferența privind rezultatele unor oameni
care primesc tratamente diferite) este important în practica
clinică.
 Un grup de subiecți convocați să discute pe un anumit topic sau
să răspundă la anumite întrebări privind un anumit topic. De
Focus grup
regulă se folosește în studii calitative (interviuri de tip focus
grup).

O cercetare de tip calitativ care vizează dezvoltarea teoriile

Grounded theory (Teoria bazată pe bazate pe observații din lumea reală. Datele sunt de regulă
date) analizate continuu pe perioada colectării și folosite pentru a
informa interviuri viitoare.

Este un principiu etic care cere cercetătorilor să obțină

participarea voluntară a subiecților, după ce îi informează despre
Consimțământul informat
studio și posibilele riscuri și beneficia ș ice înseamnă concret
participarea.

Un principiu de analiză a datelor în studii intervenționale, unde

Intenția de tratament (ITT)
datele sunt analizate conform grupului căruia a fost distribuit
fiecare participant la începutul grupului, indiferent dacă au
continuat tratamentul sau nu, au renunțat prematur sau chiar au
luat tratamentul greșit. Asta înseamnă că fiecare pacient
distribuit studiului clinic ar trebui inclus în analiza primară
respectând grupul de tratament unde au fost desemnați în
momentul distribuirii. Opusul se referă la
as per-protocol (PP) analysis.

Este o metodă de colectare a datelor unde un intervievator

adresează întrebări unui respondent, fie față în față fie altfel (de
ex., prin telefon sau apel video). Poate fi structurat (se aplică un
Interviul
chestionar standardizat), semi-structurat (trebuie acoperite o
listă de subiecte) sau nestructurat (fără un plan predeterminat
referitor la conținut sau curgerea informației).

Cuantificare liniară a ceva ce este exprimat folosind o unitate de

măsură definită care își menține mărimea indiferent de ce
instrument este folosit și indiferent cine sau ce persoană sau
Măsurători lucru este măsurat. Rezultatele valorice numerice sunt lineare,
desi fără un 0 absolut. (e.g., temperatura în grade Celsius sau
Fahrenheit; scala de interval) sau cu 0 absolut (de ex., greutate în
kg).
 Integrarea cantitativă a rezultatelor din mai multe studii
adresează o anumită întrebare de cercetare. De exemplu,
anumite studii clinice privitoare la efectele unui anumit
Meta analiză
tratament pot fi sumarizate într-o meta-analiză pentru a oferi o
prezentare nouă, integrată a eficienței rezultatelor. Aceeași
sumarizare calitativă este denumită meta-sinteză.

Metode mixte de cercetare Colectarea și analiza datelor atât calitativ cât și cantitativ.

O ipoteză de nul afirmă că nu există efecte, de exemplu, sau

Ipoteza de nul
diferențe între grupuri.

Cotele sunt probabilitatea ca un eveniment să se producă,

împărțită la probabilitatea ca acel eveniment să nu se producă.
Raport de probabilitate
Un raport de probabilitate înseamnă compararea cotelor
pentru două rezultate care descriu asocierea lor.

Este o metodă de colectare a datelor, la care cercetătorul

Observația participativă participă din interior și observă un anumit grup sau o anumită
cultură.

Probabilitatea ca un sumar statistic al datelor (de exemplu,

diferența mediilor eșantioanelor, dintre două grupuri) să fie
Valoarea lui „p”
egală sau mai mare decât valoarea sa observată în ipoteza de
nul.

Investigarea unui fenomen, într-o manieră holistică și profundă,

prin colectarea și analiza materialelor narative, de regulă prin
transcrieri ale înregistrărilor audio (dar și ale textelor). Un
Cercetare calitativă
obiectiv comun este de a obține o mai bună și mai profundă
înțelegere a unui fenomen, de exemplu, a impactului de a trăi cu
o anumită boală.

Studii care descriu și investighează asociații între fenomene

Cercetarea cantitativă folosind date numerice, bazate tipic pe evalări și măsurători. Sunt
potrivite pentru a face predicții și generalizări.

Un plan cu adevărat experimental, care de regulă vizează efectul

Studiu randomizat controlat (RCT) unei intervenții sau a unui tratament. Studiul randomizat
controlat nu se referă la studiul unui tratament, ci implică

Risc relativ
Fiabilitatea/Acuratețea/Încrederea
Dreptul de a te retrage
Saturația
Semnificație statistică
controlul condițiilor (un grup de participanți care primesc o
alternativă a unui tratament sau nu primesc tratament) și
distribuirea aleatoare, de exemplu, a lăsa șansa de a decide dacă
participanții vor primi tratamentul în studio sau alternativa/sau
nu vor primi tratament.
Uneori numită și rata riscului. Este vorba despre o estimare a
riscului de a prezenta un simptom, de exemplu, într-un grup,
comparativ sau în raport cu altul, calculate prin împărțirea
riscului pentru un grup la riscul absolut pentru altul. De exemplu,
dacă persoane care au istoric familial pentru o anumită boală au
un risc de 12% de a face boala și cei fără istoric familial au 3% risc
de a dezvolta boala, riscul relativ de a dezvolta boala este de 4 ori
mai mare printre cei cu istoric familial.
Definită ca raportul dintre valoarea adevărată și cea observată
(adevărat+eroare), fiabilitatea/acuratețea este un indice de
absență a erorii în cuantificarea sau categorizarea unui concept.
Acest index poate varia între 0 și 1, unde valorile mai mari
reprezintă mai multă acuratețe decât eroare. Deoarece
fiabilitatea/acuratețea este legată de precizie și consistență.
Inițial folosită pentru a clasifica scalele și alte instrumente de
evaluare și legate de conceptul de nesiguranță în măsurarea
științifică (metrologie). Fiabilitatea poate fi estimată in diverse
feluri, de exemplu, sub aspect intern (consistență internă), între
itemi (inter-itemi) și între două intervale de timp (test-retest).
Este un principiu etic care se referă la faptul că orice participant
la cercetare are dreptul de a se retrage (a părăsi)) studiul în orice
moment fără să trebuiască să explice de ce și fără orice alte
implicații pentru îngrijirile medicale primite.
Un concept folosit în colectarea datelor calitative, indicând un
punct în care datele adiționale (de regulă interviuri) nu mai aduc
informații noi.
Definită tradițional ca valoarea de probabilitate (Valoarea lui p)
<0.05 (5%). Valoarea lui P este definită ca probabilitatea ca, de
exemplu, valoarea efectivă a mediilor a două grupe va egală cu
sau mai mare decât valoarea observată în eșantionul de studiu.
 Se referă la un rezumat riguros al unor rezultate de cercetare
privind o anumită întrebare sau domeniu de cercetare, bazată pe
o căutare sistematică a bazelor de date ale literaturii de
Sinteză de literatură
cercetare, o eșantionare sistematică a resurselor și o procedură
sistematică de extragere a datelor. Poate fi însoțită de o meta-
analiză (cantitativă) sau de o meta-sinteză (calitativă).

O metodă de analiză calitativă a datelor (texte, de regulă

interviuri transcrise) care implică identificarea temelor
descriptive și dezvoltarea unei analize tematice cuprinzătoare
Analiza tematică
care dezvoltă noi concept și înțelegeri ale fenomenului investigat.
Prin urmare, implică de regulă o abordare inductive. Este foarte
apropiată de analiza de conținut calitativă.

(a) Este un aspect central al calității studiilor cercetărilor

cantitative. Sunt două aspect importante: validitatea internă și
externă. Validitatea internă se referă la măsura în care rezultatele
unui studio sunt de încredere (de exemplu, că tratamentul în
studiu este responsabil pentru efecte) și include aspect cum ar fi
metodele statistice și eșantioanele utilizate în analiză. Validitatea
externă se referă la măsura în care rezultatele vor rezista la
Validitatea
variații care țin de persoane, diverse context, timp sau măsurările
rezultatelor. Validitatea externă se referă la generalizare. (b) Un
aspect central al calității și proprietăților psihometrice ale
scalelor de evaluare și ale altor metode de culegere a datelor
cantitative, care se referă la gradul în care datele generate de un
instrument reprezintă variabila pe care se intenționează să o
reprezinte.