Notiuni de histologie animala

Tesuturile animale sunt alcatuite din celule diferentiate cu structura si functii

asemanatoare.
Categorii de tesuturi:

ESUTUL EPITELIAL:

este alcatuit din celule strans unite intre ele solidarizate prin
intermediul desmozomilor.

Forma celulelor este in general poliedrica cu mai multe variatii: turtite, cubice,
cilindrice, prismatice. esuturile sunt elastice, nu sunt vascularizate, dar sunt puternic
inervate (au receptori).
Epiteliile pot fi:
- simple sau
- stratificate
si pot prezenta diferentieri ale membranei si citoplasmei (de ex. cili vibratili in epiteliul
mucoasei respiratorii sau microvili in epiteliul mucoasei intestinale).
Epitelii:
- de acoperire (pielea),
- glandulare,
- senzoriale (ex. urechea interna).
TESUTUL CONJUNCTIV: este format din

- substanta fundamentala in cantitate mare (formata din saruri si apa),

- fibre conjunctive colagene, elastice si/sau de reticulina,
- celule conjunctive (fibroblaste celule tinere; fibrocite celule adulte).
Tesutul conjunctiv este vascularizat si inervat si prezinta un grad mare de polimorfism.
Tesutul conjunctiv lax este prototipul tesutului conjunctiv, fiind cel mai raspandit si
umple toate spatiile libere dintre organe alcatuind stroma conjunctivala.
Componente extracelulare: fibre de colagen, elastice si de reticulina i substan
fundamental abundent moale.
Elemente celulare: fibroblaste, fibrocite, macrofage (histiocite).
Rol: mecanic, trofic, de aparare, reparare
Tesutul conjunctiv adipos: celulele = adipocite. Adipocitele sunt celule mari, tipic
sunt sferice, dar iau forme poliedrice datorita compresiunii reciproce. O singura picatura
de lipide ocupa cea mai mare parte din volumul celulei nucleul este dispus periferic.
Rol: de rezerva, izolator termic si rol de protectie (amortizor in jurul organelor).
Tesutul conjunctiv cartilaginos: celulele = condrocite; substanta fundamentala =
matrice cu consistenta de gel. Componentele intercelulare predomina, celulele sunt

izolate in cavitati mici in interiorul matricei. Spre deosebire de restul tesuturilor

conjunctive, cartilajele nu au nervi sau vase de sange proprii.
Tesutul conjunctiv osos: celulele = osteocite, osteoblaste, osteoclaste.
Componentele extracelulare sunt calcificate rezultand o substanta dur.
Rol: mecanic (suport intern al corpului si protectie a organelor vitale) si metabolic
(rezerva de Ca2+).

ESUTUL MUSCULAR:

celulele = fibrele musculare raspund la excitatii prin

contractia lor. Fibrele = celule alungite, elongate pe directia de contractie.
Tesutul muscular este bogat vascularizat si inervat si este de 3 feluri:
- tesut muscular neted,
- tesut muscular striat,
- tesut muscular miocardic (format din tesut muscular neted si striat si anume
miocardul si tesutul nodal).

Tesutul muscular neted: fibrele musculare = celule lungi, fusiforme. (desen plansa)
Tesutul muscular striat: fibrele musculare = celule lungi, cilindrice, multinucleare,
vizibile la MO. Fibrele musculare striate paralele sunt grupate in fascicule, iar acestea se
asociaza in diferite moduri formand diverse tipuri de muschi.
Elementul contractil al fibrei musculare striate il reprezinta miofibrilele care au o
dispozitie paralela cu axul longitudinal al fibrei. La ME ele apar formate dintr-o
succesiune de benzi clare (I) si benzi intunecate (A) intrucat sunt formate din 2 tipuri de
microfilamente contractile: unele groase (de miozina) (formeaza discul intunecat), altele
subtiri (de actina) formeaza discul clar.
TESUTUL NERVOS: - celule nervoase (neuroni) (asigura functia specifica a SN),
- nevroglii (celule gliale) (cu rol de sustinere si rol trofic).
Alcatuirea neuronului:
corp celular cu nucleu si citoplasma (neuroplasma) (contine organite, inclusiv
mase dense de RER = corpi tigroizi sau corpusculi Nissl, neurofibrile), delimitat de
neurilema.
prelungiri neuronale: dendritele si axonul.
- dendritele = prelungiri citoplasmatice extrem de ramificate, ele conduc influxul
nervos aferent (spre corpul neuronului),
- axonul = o prelungire citoplasmatica unica, lunga ( 1 m) alcatuit din axoplasma
si delimitat de axolema. Axonul se termina prin ramificatii mici, multiple, numite
butoni terminali care contin vezicule cu mediator chimic prin care impulsul
nervos e transmis altui neuron sau la celule efectoare la nivelul sinapsei.
Fibra nervoas e acoperita de teaca Schwann care este formata din celule gliale
care inconjoara axonii. Majoritatea axonilor prezinta mielina, secretata de celulele
nevroglice Schwann si depusa sub forma de lamele lipoproteice concentrice, albe,
in jurul fibrei axonice (axoni mielinizati). (desen plansa)