NUTRITIE SI DIETETICA

Curs pentru luna mai 2020

Saptamana 2
Lector: dr. Faur Lucian

REGIMUL ALIMENTAR IN AFECTIUNILE BILIARE

Bila este produsa in ficat, de unde, prin caile biliare ajunge in duoden, intestin
subtire, avand rol major in digestia lipidelor.

Principii generale

Alimentatia bolnavilor cu afectiuni biliare (litiaza biliara, colecistite acute, cronice,

dischinezii biliare), cat si a celor colecistectomizati, trebuie sa tina cont de cateva
principii generale:
- aportul caloric alimentar trebuie sa tina cont de starea de nutritie a bolnavilor, fiind
hipocaloric la cei cu obezitate si normo/hipercaloric la cei subponderali;
- atat proteinele cat si glucidele se vor administra in cantitati normale, uneori find
necesara cresterea lor la pacientii denutriti;
- aportul de lipide va fi scazut mai ales in perioadele de acutizare, dar si la pacientii
cu tulburari de metabolism lipidic; treptat, dupa trecerea perioadei acute biliare, se
va creste cantitatea de lipide alimentare (mai ales cele vegetale), in functie de
toleranta digestiva a bolnavilor;
- se recomanda cresterea aportului de fibre, mai ales legume verzi;
- se vor evita regimurile hipocalorice si hipolipidice severe si de durata, pauzele mari
intre mese, datorita riscului de aparitie a litiazei biliare.

1
 a) Dietoterapia in colecistita acuta

In primele 24 ore bolnavul va fi pus in repaus la pat, cu o dieta hidrozaharata,

alcatuita din ceaiuri indulcite, limonada, sucuri diluate de fructe, supa de legume
strecurata, alimentatie lichida in cantitate de 2-3l/ 24 ore, administrate la 2-3 ore
interval; dupa 24-48 ore, alimentatia va fi suplimentata cu mucilagii de fainoase, supe
de cereale, pireuri de legume pregatite cu iaurt sau lapte degresat; progresiv, pe
masura ce evolutia bolii este favorabila si toleranta digestiva creste, alimentatia poate
fi imbogatita cu branza proaspata de vaci, iaurt, lapte degresat, paste fainoase fierte,
peste slab, carne slaba de peste, paine alba prajita.

b) Dietoterapia in colecistitele cronice

Pacientii cu colecistita cronica vor evita consumarea urmatoarelor grupe de alimente:

- carnuri grase si derivate (porc, oaie, gasca, rata), mezelarii, afumaturi,

conserve, vanat, peste gras;
- branzeturile grase si fermentate;
- ouale prajite, fierte tari (galbenusul de ou);
- grasimile prajite, excesul de grasimi;
- painea neagra foarte proaspata;
- legumele cu celuloza dura, crude, uscate;
- fructele oleaginoase (alune, nuci, migdale);
- fructele crude cu celuloza dura;
- deserturile preparate nedietetic, cu exces de grasime, unt, cu adaos de nuci,
alune, ciocolata sau cacao;
- se vor interzice in alimentatie condimentele iuti, (hrean, mustar, ardei iute),
supele si ciorbele grase, cu smantana, condimentate, sosurile grele, preparate
cu rantas, cu multa grasime.
- se vor evita mesele voluminoase, alimentele prea reci sau calde, alimentele
prajite si alcoolul.

2
 c) Dieta bolnavilor colecistectomizati

Postcolecistectomie, unii bolnavi pot prezenta diverse simptome digestive datorita

indepartarii rezervorului biliar, durere in hipocondrul drept, sau datorita „descarcarilor
biliare” la nivel intestinal - tulburari de tranzit intestinal, cu predominenta diareei. Pot
sa apara de asemenea denutritii secundare evitarii consumului de alimente, situatie
ce poate fi combatuta printr-o alimentatie adaptata noilor modalitati de functionare a
aparatului biliar modificat postoperator.

Principii de dietoterapie la bolnavii colecistectomizati:

- mese de volum redus, frecvente, usor digerabile;

- grasimile si in general toate alimentele ce contin grasimi trebuie repartizate la
toate mesele (pentru a putea fi transformate pe masura ce se secreta bila)
- alimentele permise sunt asemanatoare cu cele recomandate in colecistitele
cronice: ex. - carne slaba preparata dietetic, lactate degresate, derivate de
lapte, albus de ou, galbenus in catitate moderata, grasimi proaspete (unt,
uleiuri vegetale), paine alba de o zi, prajita, paste fainoase dulci in cantitati
moderate, preparate dietetic; legume si fructe proaspete, cu celuloza fina,
preparate prin fierbere sau coacere; sosuri dietetice, condimente aromatizate;
- pregatirea alimentelor va fi cat mai dietetica si cat mai simpla;
- orele de masa trebuie atent respectate;
- se va evita consumul de lichide in timpul mesei;
- repaus postprandial, iar masa de seara se va servi mai devreme;
- intre mese se pot consuma ceaiuri de plante medicinale, caldute;
- toleranta digestiva, in special la grasimi, va creste progresiv, in timp, pe
masura ce se realizeaza functia de rezervor la nivelul coledocului.

3
 REGIMUL ALIMENTAR IN AFECTIUNILE INTESTINALE

Dieta in enterocolita acuta

Ziua 1 si 2: dieta va fi hidrica, de crutare enterala, se vor consuma lichide in

cantitate de 2-3l/zi, la temperatura camerei (! nu reci sau prea fierbinti), reprezentate
de apa fiarta si racita, apa minerala plata, ceaiuri de menta, musetel, tei, de preferat
neindulcite; sucuri de fructe diluate si mai ales cu efect astringent (afine, coacaze,
mere).
Incepand cu ziua a III-a si ulterior, se vor administra in plus supe de legume
strecurate, limpezi, cu sare, mucilagii de orez, orez fiert pasat, supe de morcovi,
morcovi fierti, pasirati. Daca toleranta digestiva se amelioreaza, se vor adauga paste
fainoase fierte in apa, supe creme de legume (de evitat cartofii), branza de vaci
proaspata, paine alba de o zi, legume pasirate, prin sita; se vor evita alimentele
bogate in celuloza, care sunt iritante pentru tubul digestiv, alimentele sarate ,
afumaturile, conservele, condimentele iuti.

Dieta in enteritele cronice

Simptomatologia bolnavilor in enteritele cronice este dominata de diaree,

alaturi de o denutritie ce poate fi severa, tulburari dispeptice ce pot influenta si
impiedica alimentatia. In cursul evolutiei bolii se instaleaza deficit de calciu, fier,
magneziu, vitamine (B complex, C, D, E, K ).
Dietoterapia acestor bolnavi va avea mai multe obiective :
1. Restabilirea tranzitului intestinal normal
2. Aport corespunzator de principii nutritive

Alimente permise:

- carnea slaba cu tesut conjunctiv in cantitate redusa (vitel, pasare);

- lactate (branza de vaci, branzeturi fermentate);
4
 - oua fierte tari;
- paine alba prajita, fainoase in cantitati limitate;
- legume sub forma de pireuri, soteuri (cu celuloza fina); se exclud
leguminoasele uscate (fasole, mazare, linte); cartofii in cantitati limitate;
- fructe sub forma de compoturi, sucuri diluate;
- grasimile vor fi reprezentate de uleiuri vegetale adaugate si preparate cu
legume, unt proaspat (pana la 30g/zi);
- supe creme de legume, bors de legume, supe slabe de carne, sosuri dietetice,
in cantitati limitate.

Mesele vor fi de volum redus, frecvente, administrate la temperatura optima.

Se vor evita alimentele care stimuleaza peristaltica intestinala, greu resorbabile,
iritante pentru intestin (alimentele prea reci).

Alimente interzise in enterite:

- laptele dulce, branzeturile grase, fermentate, sarate, grase;

- carnea grasa, nesarata;
- ouale prajite;
- painea neagra;
- legume bogate in celuloza grosolana;
- dulciurile concentrate (miere, marmelada, inghetata, ciocolata);
- alcoolul, bauturile si alimentele prea reci sau fierbinti;
- condimentele iuti.

Rolul alimentelor bogate in fibre celulozice (fructe si legume)

- maresc volumul si greutatea materiilor fecale, scazand astfel stagnarea in

intestin a acestora, prin accelerarea tranzitului, reducandu-se astfel formarea
de produsi cancerigeni la nivelul colonului;
- fibrele alimentare functioneaza ca fixatori de toxine, avand putere absorbanta
ideala;
- fibrele au si rol nutritiv;

5
 - prin actiunea lor multipla, fibrele din alimentatie ofera protectie fata de anumite
afectiuni : cancer de colon, diverticuloza colonica, protectie impotriva
constipatiei atone, amelioreaza diverse tulburari metabolice (diabet, obezitate,
dislipidemii) .

BIBLIOGRAFIE

1. Holford Patrick., Cartea nutritiei optime, Editura BIC ALL, 2007

2. Natural Healing and Nutrition - Rodale Press, 1990
3. Mincu. I. Alimentatia rationala a omului sanatos, Editura Medicala, Bucuresti, 1978
4. Mincu. I, Mogos T. , Bazele prectice ale nutritiei omului bolnav, Editura Coresi, Bucureşti,
1999
5. Viorel T. Mogos., Vitaminomineraloterapia, Editura Medicala, Bucureşti, 1992
6. D.D. Chiriac, Alimentatia bolnavilor de diabet, Editura National 2009
7. Holford Patrick., Gandesti asa cum mananci, Editura BIC ALL, 2010
8. Iulian Mincu, Manual de dietetica pentru cadre medii , Editura Medicala, 1973
9. Iulian Mincu, Alimentatia dietetica a omumului sanatos si a omului bolnav , Editura
Enciclopedica 2007
10. Albert-Francois Creff – Manual de dietetica in practica medicala curenta, Editura
Hexagon 2010
11. D.D.Chiriac – Alimentatia bolnavilor de diabet. Editura National 2009
12. Jean Carper-, Cum sa oprim imbatrinirea , Editura Curtea Veche, Bucuresti 2008
13. Carol Moses- Tehnica Ingrijirii Bolnavului (Cartea asistentului medical), editia a VII-a ,
Editura Medicala Bucuresti, 2012.
14. Nicolae Hancu-Abecedar de nutritie,Sanatatea Press Group,Bucuresti 2012