Sunteți pe pagina 1din 4

Alimente permise

Carne – slaba si proaspata de pasare (pui, curcan), vitel, vita fiarta ca rasol, fripta sau inabusita. Peste slab ,
fiert sau copt.
Oua – albus (in preparate) sau ou intreg in preparate dietetice (fiert moale, ochi romanesc) dupa toleranta
fiecaruia.
Paine – alba, veche de o zi, fainoase rafinate bine fierte, preparate cu branza de vaci, sau lapte.
Grasimi – in cantitate redusa, proaspete, fierte sau adaugate la sfarsitul gatirii.
Legume – cele cu celuloza fina (morcovi, dovlecei, fasole verde tanara, salata verde, rosii, ardei, vinete),
piureuri, soteuri, sufleuri, budinci sau salate.
Fructe – cele bine coapte, cu continut celulozic redus, sub forma de piureuri de fructe , compoturi, sucuri sau in
preparate.
Deserturi – cu fructe, branza de vaci, albus ou, miere, sucuri de fructe.
Condimente – aromate: patrunjel, marar, leustean, cimbru, tarhon, dafin, suc de lamaie.
Supe – supe – creme de legume, supe slabe de carne, supe limpezi de legume, borsuri.
Sosuri – numai cele preparate dietetic.
Alimentele se pregatesc cat mai simplu si se servesc la o temperatura optima.
Alimente interzise
Carne – de porc, oaie, rata, gasca, vanat, mezeluri, afumaturi, peste gras, conserve de carne si de peste.
Lactate – branzeturi grase, branzeturi fermentate, smantana.
Oua – fierte tari, omleta nedietetica, oua prajite, galbenus de ou in cantitate mare.
Grasimi – prajite de orice fel, exces de grasimi de orice fel, untura, slanina.
Paine – painea neagra sau foarte proaspata, excesul de fainoase.
Legume – cu celuloza dura (castraveti, ridichi, gulii, varza, leguminoase uscate).
Fructe – crude cu celuloza dura, fructe uleioase.
Deserturi – preparate cu mult unt, sau cele preparate cu nuci, alune, ciocolata, cacao.
Condimente – iuti, iritante.
Supe – grase de carne, borsuri la care se adauga smantana, ciorbe grase, ciorba de burta.
Sosuri – cele preparate cu multa grasime.
Indicaţii privind perioada postoperatorie (prima lună după operaţie) în procesul de vindecare chirurgicală nu
sunt restricţii dietetice majore la ceea ce pacientul poate mânca şi bea, dar totul se va face cu moderaţie, într-un
mod sănătos si echilibrat. Liniştea are o importanţă foarte mare în primele zile postoperatorii.
Cel mai dificil postoperator sunt suportate durerile şi suferinţa din cauza fricii de durere şi nelinişte pentru
intervenţia chirurgicală în sine. îngrijirea atentă, serioasă, supravegherea permanentă, lămurirea pacientului
asupra modului de evoluţie şi de regresare treptată a durerilor în perioada postoperatorie vor avea efect pozitiv
asupra stării sale.
Pacientul trebuie să se convingă că se va vindeca, şi această convingere va exercita cea mai calmantă influenţă
asupra scoarţei sale cerebrale, îmbunătăţindu-i dispoziţia. Emoţiile şi enervările de orice fel trebuie în orice caz
evitate.
Alimentaţia pacienţilor în perioada postoperatorie va fi strict individualizată. Indiferent de felul operaţiilor, se
va evita regimul de foame prelungit. La întocmirea dietei se va ţine cont de felul operaţiei, de starea generală a
pacientului şi de felul anesteziei.
Numai medicul chirurg este cel care va face recomandările privind alimentaţia fiecărui pacient în general,
alimentaţia se începe cu lichide: ceai, limonada, lapte bătut, zeamă de fructe (portocale, grapefruit) şi apoi se
continuă cu supe strecurate.
Atunci când medicul chirurg permite, dacă s-a restabilit funcţia digestivă şi tranzitul intestinal s-a normalizat, se
pot da piureuri de legume şi alte alimente semilichide: supe cu legume pasate, griş cu lapte, compoturi, etc.
Atunci când se poate trece la alimentaţia normală se va ţine întotdeauna cont dacă pacientul are şi o altă boală
asociată (diabet, cardiopatie, hipertensiune, afecţiune biliară sau hepatică), respectând regimul alimentar impus
de către medicul curant.
Câteva reguli pe care trebuie să le aveţi întotdeauna în vedere în alimentaţia postoperatorie a oricărui pacient
• Mâncaţi variat, mâncaţi la intervale de timp regulate şi mestecaţi mâncarea îndelung.

1
• Nu este nevoie să vă schimbaţi dieta, ci doar modul de a găti mâncarea.
• Nu este necesar să evitaţi să mâncaţi, doar mâncaţi des şi în porţii mici: alimentele vor fi reintroduse în
alimentaţia zilnică în mod treptat pentru a observa pe care dintre ele nu le toleraţi foarte bine. Se va
mânca iniţial la 2-3 ore, crescându-se treptat orele dintre mese pentru ca refacerea pacientului să nu fie
forţată sau agresivă pentru intestinele şi stomacul acestuia.
• Prăjitul la peste 200°C este tabu, pentru că în suprafaţa maronie a cărnii se formează substanţe
cancerigene: carburile policiclice. în experimentele făcute pe animale s-a observat că aceste substanţe
produc cancerul hepatic şi cancerul glandelor intestinale şi mamare. De aceea, este foarte bine să nu
mâncaţi prăjeli, rântaşuri, înlocuindu-le cu mâncarea făcută pe teflon, mâncarea gătită la cuptor sau
fiartă.
• Important este să nu-i gătiţi separat pacientului, să nu-l trataţi ca pe un om cu restricţii alimentare
majore, ci să mănânce acelaşi tip de mâncare cu întreaga familie.
• Amintiţi-vă că principalul scop postoperator este refacerea organismului. în primele săptămâni este
indicat a se evita alimentele care produc balonarea pacientului proaspăt operat: crudităţile, cartofii,
mămăliga, borşul, murăturile (excepţie fac bananele şi citricele care se mănâncă progresiv şi cu mare
atenţie în cazul pacienţilor cu afecţiuni gastrice).
• Fructele şi legumele se pot mânca în primele săptămâni sub formă de compot, coapte la cuptor sau pe
grătar.
Incercaţi să beţi, pe cât posibil, ceaiuri, compoturi - FĂRĂ ZAHĂR ÎN PRIMA LUNĂ, iaurt, lapte bătut, sana,
supă, apă plată - sucurile naturale din morcov, ţelină, sfeclă roşie, măr, etc. se introduc în alimentaţia
pacientului cam după 4-5 săptămâni! - (obligatoriu lichide minim 2-3 litri/zi).
Nu există o regulă anumită în alimentaţia postoperatorie a unui pacient, însă este preferabil a se consuma
alimente care să-l ajute în refacerea calitativă şi cantitativă a sângelui şi în general a organismului: supa cu
tăieţei, supa de pui, ulterior şi cu legume, compoturi, iaurturi, lapte bătut, sana, brânză de vaci sau capră, ou fiert
moale, ficat de pui sau de vită la grătar, paste cu carne de pui, vită, peşte la grătar, pâine graham, neagră sau de
secară - preferabil prăjită (dar nu arsă!).
Pentru balonare este foarte bun ceaiul de chimen cu salvie şi anason neîndulcit, eventual cu o felie de lămâie.
în această perioadă postoperatorie, dacă medicul nu contraindică -în cazul unei afecţiuni a stomacului,
chimioterapie, etc- este foarte bine să luaţi Vitamina C timp de minim10 zile, în funcţie de organismul
dumneavoastră: între 2000 - 4000 mg/zi fie injectabil, fie sub formă de tablete efervescente.
Doza zilnică recomandată de vitamina C pentru adolescenţi şi adulţi este: 60- 100 mg. Copiii au nevoie de 35-
60 mg/zi, viitoarele mame de I 30-170 mg/zi, fumătorii de 120 mg zilnic.
Alimentaţia reprezintă domeniul în care se fac cele mai grave erori.
Omul modern se hrăneşte într-un mod nesănătos: nu mănâncă nimic toată ziua, iar seara mănâncă dintr-o dată
foarte mult. Aşa se face că o persoană ajunge să sufere de exces de greutate (depăşirea cu peste 10% a greutăţii
normale). Aceasta are efect nefast asupra sistemului osos, a scheletului şi asupra aparatului motor, în special
asupra părţii inferioare a corpului. Cu cât excesul în greutate este mai mare, cu atât creşte şi procentajul
persoanelor care suferă de maladii coronariene (angina pectorală, infarct miocardic, ateroscleroză) sau cu
fecţiuni cancerigene, cum ar fi cancerul intestinelor.
Menţinerea unui colon sănătos reprezintă un pas important pentru funcţionarea eficientă a organismului şi este
favorabilă stării generale de sănătate.
Proporţia dintre alimentele consumate este foarte importantă. Excesul sau absenţa uneia dintre componente poate
strica echilibrul, favorizând apariţia bolilor.
Nu gătiţi mâncarea fără gust! Dacă pacientul are boli asociate (diabet, hipertensiune, etc) trebuie să ţină regimul
alimentar impus de medic sau terapeut precum şi tratamentul adiacent bolii respective.
Gătiţi mâncarea cu gust, folosind condimentele în stare " brută şi macro" - ca pe vremea bunicii când nu existau
atâţia substituenţi alimentari: pătrunjel verde, mărar verde, leuştean verde, piper boabe, foi de dafin, cimbru,
chimen, cuişoare, etc.
Beţi zilnic 2 căni cu iaurt, sana sau lapte bătut. Laptele de orice tip şi brânza proaspătă (de capră, de vacă)
trebuie să facă parte din alimentaţia dumneavoastră zilnică.

2
Laptele de capră, spre deosebire de laptele de vacă, conţine un acid organic puternic care s-a demonstrat că
opreşte evoluţia cancerului aflat în stadiul incipient, dar are efecte benefice şi în unele cazuri terminale, cu
metastază osoasă.în tratamentul bolnavilor de cancer, laptele de capră se poate consuma în reprize scurte de 2-3
zile, alternând cu perioade de dezintoxicare (vezi celebra reţetă pe bază de brânză de capră a Dr. Johanna
Budwig sauregimul Oshawa)
O mare problemă creată de consumul de zahăr este şi dereglarea metabolismului calciului, ceea ce predispune la
osteoporoză şi la tulburări de asimilare a calciului în oase.
Copiii care consumă frecvent dulciuri întâmpină dezechilibre ale procesului de creştere şi fragilitate
osoasă.Consu mul de zahăr conduce la scăderea voinţei şi a capacităţii de concentrare.
De asemenea, zahărul predispune şi la cancer, în special cel de colon (intestin gros). S-a constatat că incidenţa
cancerului de colon este de până la cinci ori mai mare la marii consumatori de dulciuri decât la cei care
consumă dulciuri moderat sau deloc.
Polenul este administrat sub formă de pulbere în proporţie de 30- 40 g/zi (sau în asociere cu fructe de cătină).
Prin bogăţia sa remarcabilă în substanţe vitale este cel mai eficient fortifiant şi regenerator al organismului, iar
prin unele substanţe ca rutina (sau galben vegetal 17 mg%) contribuie activ la resorbţia tumorală.
Mâncaţi 3-4 porţii de fructe zilnic: pere şi mere (pe cât posibil curăţate de coajă), banane, portocale, mandarine,
grapefruit, căpşuni, zmeură, mure, pepene, struguri fără seminţe.
Pepenele verde, tomatele şi grapefruitul sunt bogate în lycopen. Acesta este un nutrient care are o acţiune
puternică asupra sistemului imunitar prin producerea activităţii antioxidanţilorîn organism.
Strugurii - un agent anti-fungal descoperit în struguri poate ajuta la prevenirea apariţiei cancerului.
Resveratrolul este o moleculă care ajută culturile de viţă-de-vie şi alte culturi să se apere împotriva ciupercilor.
Cercetătorii au folosit teste de laborator şi analize ale tumorilor pentru a descoperi faptul că organismul poate
transforma resveratrolul într-un bine cunoscut agent anticancerigen a cărui ţintă să fie distrugerea celulelor
canceroase.
Aceştia recomandă un consum cât mai mare de resveratrol conţinut de strugurii roşii şi mure, ajutând la
educerea riscului dezvoltării cancerului. Vitamina C naturală din sucul unei lămâi, din 100 g pătrunjel tocat sau
dintr-un kilogram de mere s-a dovedit că are efecte stimulatoare asupra sistemului imunitar şi acţionează ca
bioantioxidant hidrosolubil cu rol în distrugerea celulelor tumorale. Vitamina C este foarte importantă datorită
faptului că neutralizează radicalii liberi datorită rolului antioxidant; protejează contra posibilei apariţii a
cancerului, frânând formarea nitrosaminelor - agenţi cancerigeni care se constituie în timpul asimilării
aminoacizilor - în stomac; revigorează vasele sangvine, prevenind astfel tulburările cardiovasculare şi
determinând reducerea crizelor de emfizem la fumători; unii medici prescriu pacienţilor cantităţi mari de
vitamina C - până la 1000 mg/zi - pentru scăderea nivelului colesterolului; contribuie la înlăturarea stării
de anxietate, oboseală, stress; facilitează absorbţia fierului.
Cele mai importante surse de vitamina C sunt legumele şi fructele proaspete, mai ales citricele (portocale,
lămâi, grapefruit), fructele precum frăguţele, zmeura, coacăzele, afinele, kiwi, ananas, legume ca: broccoli,
ardeii, tomatele, varza, pătrunjelul.
Retinoizii şi coloranţii roşii (Betacianine) din 200 ml suc de morcovi, 100 ml suc de ţelină, 400 ml suc de sfeclă
roşie, 50 g fructe de pădure (cătină, afine, coacăze negre), dar şi din alte legume şi fructe, au dat rezultate foarte
bune în cancerul de piele, pulmonar, intestinal, în cel al vezicii urinare şi chiar în cazurile de metastază osoasă.
După cercetări de ultimă oră, retinoizii s-au dovedit a fi substanţe citostatice foarte puternice, care reduc
capacitatea de diviziune a celulelor, forţând celulele tumorale să-şi reia funcţia de origine.
Mâncaţi zilnic cel puţin 3-4 porţii de legume care nu conţin amidon: broccoli, conopidă, mazăre, fasole verde,
salată verde, roşii, ţelină, sparanghel, gulii, morcovi, castraveţi fără coajă, ardei, etc.
Broccoli - specialiştii spun că o singură porţie de broccoli consumată în fiecare zi, poate preveni apariţia
cancerului cu până la 50%. Broccoli şi alte astfel de legume cum ar fi conopida, salată verde şi varză sunt, de
asemenea, bogate în anumiţi compuşi care se pare că pot modifica metabolismul estrogenului, micşorând riscul
apariţiei cancerului de sân. Două din trei studii auexaminat relaţia dintre cancerul de sân şi genul acesta de
legume, descoperind faptul că un consum mare din acestea poate reduce riscul apariţiei cancerului de sân cu
peste 40%.
Varza - unii specialişti spun că varza poate ajuta la prevenirea apariţiei cancerului de sân şi de colon.

3
Ultimele cercetări au arătat faptul că aceste grăsimiomega-3 pot preveni sau pot încetini dezvoltarea tumorilor
canceroase şi, de asemenea, poate contribui la intensificarea sistemului nostru imunitar. Grăsimile omega-3 sunt
diferite de grăsimile omega-6 (care se găsesc în uleiurile pentru gătit care încurajează divizia celulară).
Se pare că omega-3 are capacitatea de a stopa mecanismul de creştere a celulelor şi previne divizarea acestora
(ceea ce poate conduce la dezvoltarea tumorilor canceroase).Consumaţi peşte, pui, găină, curcan şi carne de
viţel. Cu moderaţie ficat, rinichi, limbă, creier- î n special în perioada de chimio sau radioterapie carnea roşie
este de evitat.
Pe cât posibil evitaţi consumul de mezeluri puternic afumate, parizer, cremwursti, tocătură.
Mâncaţi zilnic supe de zarzavaturi cu sau fără carne.
Uleiurile consumate să fie pe cât posibil vegetale, de floarea soarelui sau de porumb, de soia, de măsline,
margarina (cu moderaţie).
Ouăle consumate să fie numai ouă fierte moi, nu ouă răscoapte, ouă- ochiuri sau omletă cu slănină. în cazul
gălbenuşului trebuie să se atragă atenţia asupra toleranţei de către organism. Atenţie! Gălbenuşul este
contraindicat în afecţiunile căilor biliare.
Medicina oficială acceptă, în sfârşit, o realitate pe care naturismul o susţine de mult: alimentaţia corectă poate
să împiedice apariţia tumorilor.
Fructele, zarzavatul, leguminoasele, cerealele integrale şi ierburile aromate conţin substanţe active care pot
preveni îmbolnăvirea de cancer
Varza de Bruxelles conţine acea substanţă chimică numită "sinigrină" despre care se spune că reprimă
dezvoltarea celulelor pre- canceroase. Procesul de determinare a celulelor pre-canceroase să se sinucidă
funcţionează - este un proces natural numit apoptosis - iar efectul este puternic, astfel încât unii medici sunt
convinşi că Varza de Bruxelles poate influenţa celulele pre-canceroase din colon.
Varza conţine o substanţă cu proprietăţi antioxidante ce protejează celulele, împiedică distrugerea şi
degenerarea lor care ar putea cauza apariţia cancerelor.
O farfurie de varză gătită conţine aproximativ 100 mg din această substanţă miraculoasă numită indole-3-
carbinole. Mai oferă vitamina C, acid folie, calciu şi vitamina E.
Mâncaţi peşte de cel puţin 2 ori pe săptămână - orice tip de peşte sau crustacee sunt indicate: biban, cod, calcan,
şalău, păstrăv, ton, ştiucă, lin, raci, peşte în aspic, etc.
Peştele (cum ar fi macroul, sardinele, păstrăvul şi somonul) este recunoscut pentru scăderea razei de acţiune a
cancerului de sân.