Alimente permise şi interzise

CSÎD:  Care sunt alimentele care nu trebuie în nici un caz să se regăsească în dieta
ketogenică şi care sunt absolute necesare pentru ca dieta să funcţioneze?

C.M.: În dieta ketogenică accentul este pus pe alimentele bogate în grăsimi şi pe vegetalele cu
puţini carbohidraţi. Se evită sursele dense de carbohidraţi şi cele de proteine. Avem deci pe lista
de alimente care ajută dieta ketogenică: organe de animale (creier, măduvă, ficat, slănina,
carne grasă), peştele gras, lactate grase (smântână, unt), gălbenuş de ou, nuci şi seminţe cu
conţinut mare de grăsime (şi uleiurile extrase din ele), avocado, măsline.
Pentru aportul de fibre şi alcalinizare se folosesc frunze şi legume cu conţinut mic de
carbohidraţi: spanac, pătrunjel, tulpini de ţelină, castraveţi, dovlecei, fenicul, andive, broccoli,
varza de bruxelles, salata verde, fasole păstăi, iarba de grâu, altele de tip spirulină, clorela.
Sunt preferate şi plantele aromatice cu efect detoxifiant şi antioxidant: busuioc, rozmarin,
cimbru, salvie, coriandru, ghimbir.
Din când în când pot fi folosite şi fructe cu conţinut mic de carbohidraţi, cum ar fi fructele de
pădure (zmeură, afine, cătină).
Rădăcinoasele de tip morcov, ţelină, sfeclă roşie pot fi doar apariţii ocazionale, la fel şi
ciupercile.
Tot ocazional pot fi în dietă leguminoase de tip fasole, mazăre, linte, năut.

De evitat cu orice preţ sunt: zahărul, mierea, siropurile dulci (agave, arţar), lactatele slabe,
carnea slabă, cerealele şi derivatele din cereale, fructele, cartofii.

Există însă şi variaţii ale dietei, unde consumul de carbohidraţi este permis după antrenament sau
într-o zi când consumul de grăsimi este redus la minimum, dar putem mânca mai multe proteine
şi carbohidrati.

sus

Exerciţii şi suplimente alimentare

CSÎD:  Ce exerciţii fizice şi ce suplimente alimentare sunt recomandate în timpul dietei
ketogenice?

C.M.: Programele de exerciţii fizice este bine să includă atât antrenamente de tip "cardio",
unde este maximizată arderea de grăsimi în timpul antrenamentului, cât şi antrenamente de
forţă,  cu care păstrăm sau creştem masa musculară şi obţinem un efect pe termen lung.
Pot fi completate şi cu antrenamente mai uşoare, cum ar fi yoga, Pilates, stretching.

Suplimentaţia este foarte importantă într-o dietă ketogenică, atât pentru completarea dietei
(lipsesc grupe alimentare importante), pentru protecţia corpului dar şi pentru îmbunătăţirea
mobilizării, a transportului şi arderii grăsimilor. Astfel sunt indicate suplimentele cu uleiuri de
nucă de cocos (sau MCT Oil), minerale (magneziu, zinc), Omega 3, CLA, carnitină, lecitină,
antioxidanţi şi enzime digestive.
sus

Avantaje şi dezavantaje
CSÎD: Câte kilograme pot fi pierdute într-o săptămână cu ajutorul dietei ketogenice dacă,
bineînţeles, nu trişăm?

C.M.: Numărul de kilograme slăbite în prima fază a unei astfel de diete ţine în special de
eliminarea apei în exces, de reducerea conţinutului intestinal şi a rezervelor de carbohidraţi din
ficat şi muschi. De aceea, kilogramele slăbite în primele 1-2 săptămâni de dietă ketogenică nu ar
trebui calculate la "slăbire". Abia după această etapă ne putem gândi la o medie de 500 de grame
pe săptămână ca o slăbire sănătoasă, fiziologică.
Trebuie ţinut cont că în stratul de grăsime avem şi toxine, acum eliminate în sânge. Deci trebuie
să dăm timp corpului să ardă grăsimea şi să se detoxifice. Rezultatele unui program de slăbire se
evaluează după luni sau ani, şi mai puţin după cântar, ci mai mult după perimetre şi măsurarea
compoziţiei corporale (procentul de grăsime din corp).

CSÎD:  Pe lângă slăbire, dieta ketogenică mai are şi alte efecte benefice?

C.M.: O dietă ketogenică ţinută corect şi respectând regulile de mai sus este benefică pentru
controlul crizelor epileptice, obţinerea unei stări de tonus psihic îmbunătăţit, întârzierea creşterii
sau chiar eliminarea unor tumori, îmbunătăţirea analizelor de sânge (în special de colesterol),
păstrarea masei musculare sau chiar creşterea ei şi obţinerea unei restricţii calorice pentru
prelungirea vieţii.

CSÎD:  Orice dietă are şi părţile ei proaste. În cazul dietei ketogenice, care sunt precauţiile
şi contraindicaţiile de care ar trebui să se ţină cont?

C.M.: Dieta ketogenică este foarte specifică şi restrictivă, deci ar trebui urmată doar după un
control medical amănunţit şi numai cu acordul medicului. Persoanele cu afecţiuni deja
diagnosticate vor trebui să verifice, de asemenea, eventualele interacţiuni cu medicaţia sau
tratamentele deja prescrise. Trebuie să ţinem cont şi de faptul că există foarte puţini medici cu
specializare, cunoştinţe şi experienţă în acest domeniu, deci trebuie avută o atenţie deosebită la
eventualele recomandări superficiale sau chiar eronate.
Consider că o astfel de dietă ar putea fi urmată doar după o documentare serioasă şi înţelegerea
mecanismelor, avantajelor şi riscurilor. Nu cred ca e o dietă pentru oricine, oricum, oricând sau o
dietă care să poată fi ţinută imitând un meniu care a funcţionat pentru altcineva.
Oamenii cred ca mancand putine grasimi slabesc, desi este exact pe dos. Cea mai
buna metoda de a slabi este sa mananci mai multe grasimi si sa restrictionezi la
maximum carbohidratii, in special zaharurile simple.

Si functioneaza, in conditiile in care putem manca delicios: salate cu avocado, nuca de

cocos, nuci si smantana, oua prajite in unt, supa de pui a la grec, muschiulet de vita in
sos de branza gorgonzola, alune de padure, migdale, seminte si asa mai departe. Este
vorba despre o infinitate de combinatii, multe extrem de usor de gatit. Dar este cam
greu sa te creada cineva ca slabesti mancand nuci si smantana. Dar eu am un echilibru
intre grasimile animale si vegetale in dieta mea, mananc zilnic salate de cruditati,
legume si fructe putini dulci, pentru ca toate astea vin cu putine glucide care sunt
insotite de fibre, vitamine, minerale si antioxidanti”, povesteste medicul Andrei
Laslau pe pagina sa de Facebook.

Care sunt alimentele permise in dieta ketogenica?

Sunt o multitudine de alimente permise. Pe categorii de alimente inseamna asa carne

de pui, porc, vita, oaie, miel, capra, berbec, ied. Adauga orice fel de peste. Din
categorie sunt complet excluse mezeluri, carnati, alte carnuri procesate industrial sau
acasa, dar si carnurile afumate. La capitolul branzeturi: telemea maturata, cascaval,
branzeturi frantuzesti sau italienesti. Practic toate branzeturile excluzand branza topita
care este plina de E-uri. Este permisa smantana si este de preferat sa fie grasa, este
buna si branza mascarpone, dar si untul – de preferat de tara, din surse locale si gras.
Sunt permise ouale, iar eu le recomand pe cele de la tara si abia apoi pe cele bio.
Urmeaza o categorie de mixuri de nuci si seminte, unde intra alune de padure, migdale,
nuca romaneasca, nucile braziliene, caju – acesta din urma nu in cantitate foarte mare
pentru ca are destule glucide, macadamia, fisticul, seminte de in si de floarea soarelui,
semintele de dovleac, samburi de caisa si seminte de susan. Este bine ca aceste
oleaginoase sa fie crude, neprajite si fara sare. Toate trebuie pastrate la rece. In dieta
este permis si necesar avocado, nuca de cocos si uleiul de cocos, maslinele si uleiul de
masline. La toate acestea se mai adauga legume putin glucidice precum broccoli,
conopida, spanac, fasole verde, varza, ardei, castravete, rosie, morcov, ceapa, usturoi,
dovlecei, vinete, salata verde, ridiche, telina si fructe de padure, kiwi, ananas, mere,
fructe de sezon, in limita glucidelor permise zilnic.

Lichide?

Apa plata, minerala, ceai verde, ceai negru si cafea, de preferat bio, de preferat
preparate in casa, fara zahar.

Da-ne cateva sfaturi in plus legate de aceste alimente permise.

Indiferent de tipul de alimente, recomandarea mea este ca acestea sa fie din surse
naturale, de la animale crescute traditional, de preferat de la tara, locale, sezoniere, cat
mai proaspete, cat mai putin procesate. Apoi daca de la tara nu se poate, oricine poate
merge in piata si oricine se poate imprieteni cu un producator local de branza si
oua. II gasesti si pe Facebook sau pe internet. Exista producatori care iti aduc marfa la
usa. Recomand  abia apoi variantele bio si la final alimente conventionale, ca solutie de
avarie. Este evident ca trebuie luat in calcul si raportul pret calitate, usurinta in
procurare si usurinta in utilizare. Nu suntem roboti si nu traim in carti, unde dieta este
ideala si noi suntem perfecti. De multe ori ai alegeri limitate, iar atunci chiar si
alimentele conventionale, intr-un raport corect pret/calitate si o disponibilitate decenta
pot fi bune. Un ou, chiar si conventional, este mai bun decat un batonas cu ciocolata.

Absolut corect! Oricine poate merge in piata si poate cumpara produse naturale,
sau cu certitudine mai bune decat cele din marile magazine, iar pretul este uneori
sensibil identic. Noi avem foarte multi prieteni vegetarieni. Ceva sfaturi pentru ei?

Dieta aceasta poate fi tinuta si de vegetarieni (sau de ovo-lacto-vegetarieni), cat si de

vegani. Alimentele permise sunt chiar alimente. Nutritionismul a gresit, dupa parerea
mea. S-a scos nutrimentul (vitamina, mineral, polifenol etc.) din aliment, s-a scos
alimentul din dieta si dieta din stilul de viata. Asta a dus la  imitatiile de alimente pe care
le stie toata lumea precum margarina pentru unt, branza topita pentru branza,
mezelurile pentru carne. Si la posibilitatea ca unele alimente, daca au in continut o
substanta considerata sanogena, sa fie brusc si el considerat sanogen.

Micul dejun salata de cruditati (salata verde, ceapa verde, castravete, kapia, o
rosie), zeama de lamaie si nuci, doua felii extrem de subtiri de paine cu seminte,
pate de ficat de pui adevarat, facut in casa (ficat de pui, unt 82%, cimbru,
nucsoara, piper si vin – fara porcariile din comert), cascaval de capra, nuci (iar),
masline si castraveciori murati.
Adica? Fii mai limpede….De exemplu margarina cu omega 3 care are marketing
cum ca ar fi buna pentru inima. Parerea mea este ca nu este, intrucat contine grasimea
hidrogenata care ramane si este daunatoare indiferent de cantitatea de omega 3, iar
despre grasimea hidrogenata, despre care s-au pronuntat toate studiile – nivelul ei in
alimentatie trebuie sa fie zero. Este un aliment daunator! Foarte danunator!Care sunt
alimentele interzise?Categoric interzise painea, pastele, cartofii, orezul, cereale,
porumb, fructele prea dulci sau cele uscate sau cele confiate – mere golden, pere,
struguri, banane, mango, stafidele, curmalele, smochinele. Este interzis si laptele,
iaurtul cu fructe, zaharoasele, fainoasele, produsele de cofetarie si patiserie, chipsuri,
diverse batonase si batoane din comert, cornuri cu ciocolata, ciocolata cu foarte mult
zahar.De unde vin glucidele zilnice necesare? Putine, dar si ele parte a dietei.O
cantitate foarte mica de glucide bune este permisa, in limita glucidelor zilnice. Nu patim
nimic de la doua feliute de paine foarte subtiri zilnic, sau de la o jumatate de mar, desi
mai bine luam cele 5 grame de glucide din 100 grame de fructe de padure. Totodata,
aceste alimente sunt permise o zi pe saptamana. Exista o zi pe saptamana,din a doua
luna de dieta, in care se poate „trisa” – in sensul ca in timpul saptamanii tinem dieta, iar
duminica, sa zicem, ne facem poftele.
 

Chiar asa, povesteste-ne mai mult desre ziua de „incarcare”…

Unii au rezultate si cu o zi de incarcare dupa trei zile de dieta. In ziua respectiva limitam
grasimile si consumam mai multe glucide, la inceput simple – zaharuri, iar apoi mai
complexe – amidonoase – cartof, orez, paste etc. Inaintea acestui festin ar fi bine sa ne
antrenam intens si sa ne „golim” complet. In felul asta glucidele vor lua calea muschiului
si ne vor ajuta sa crestem in masa musculara. Nu se incarca cu glucide mai mult de 24
de ore si nu mancam grasimi decat in cantitate mica in aceasta zi. Proteine raman in
dieta. Este bine sa ne facem niste calcule pentru aceasta zi, dar sunt elemente
complexe care nu-si au locul in acest scurt interviu.

Unii au rezultate bune pur si simplu mancand ce vor, fara sa se indoape – chiar daca
asta include cheesecake, pizza, lasagna etc, in conditiile in care a doua zi o iau de la
capat. Cel mai corect este sa mancam totusi fructe de care nu am avut voie si care ne
plac – mere, banane, piersici, mango, eventual sa bem o bautura cu dextroza si ceva
proteina imediat dupa antrenamentul ala de care am pomenit, iar in cursul zilei mesele
sa fie cu carne slaba si cartofi/orez. Dar, repet, lucrurile trebuie individualizate daca
vrem sa facem profesionist lucrurile astea. Merge si amatoriceste, insa.

Gustare de seara: o felie de paine cu seminte, unt de tara, branza de tara, mac si
niste caju crud.

Ce mananci tu la micul dejun?

Sandvisuri gustoase cu branza telemea, felii de castraveti pe deasupra, decorate cu

rosii si alune. Sau cateva feliute de kiwi, branza, cascaval, caju, cateva migdale si alune
de padure, trei patratele de ciocolata neagra cu 80% cacao, o cafea Dark Sumatra
(asta e pasiunea mea vinovata). Nu cred ca exista om caruia sa nu-i placa asa ceva si
nu se poate compara cu un bol de cereale cu lapte, pline de zahar…. Ce mai mananc
eu dimineata? Omleta din trei oua de tara, cascaval, caju, nuci, putin patrunjel. Cateva
rosii cherry pentru „decor”. Asta imi aduce proteine de foarte buna calitate, grasimi
suficiente pentru keto, acizi grasi buni, fibre, fitonutrienti, antioxidanti, minim de
carbohidrati si, foarte important o foarte confortabila senzatie de satietate. Plus ca este
foarte, foarte gustos. Adica slabesc si mananc imparateste. Nu doar imparateste, dar si
sanatos!