DIETOTERAPIA IN BOLILE DE STOMAC

1.Regimul alimentar in dispepsiile gastrice

Dispepsiile gastrice nu sunt inca bine individualizate, ele impartindu-se:
-forme primitive-datorate unei alimentatii nepotrivite
-forme secundare-datorate altor boli: diabet, insuficienta renala,
ateroscleroza
O alta forma de clasificare a acestora este ca dispepsii organice:
-in urma unei apendicite, litiaze renale, hernii, intoxicatii
-functionale-din cauza nervoasa
Masuri dietoterapice
Alimente permise si interzise in dispepsii gastrice
ALIMENTE PERMISE ALIMENTE INTERZISE
Carnea de vaca Rantas
Carnea de pasare bine fiarta Sosuri
Ouale fierte moi Ceapa prajita
Supe de carne neunse Cartofi prajiti
Pestele slab Maioneza
Lapte cu fidea Usturoiul
Painea alba de o zi Castravetii
Painea prajita Mazarea
Legume a la grec Lintea
Legume sub forma de pireuri Fasolea
Fructe coapte la cuptor Carnurile grase
Compot nedulce Mezelurile
Untul si uleiul Untura
Ceaiul dupa fiecare masa Conservele nedietetice
Branzeturile nefermentate
Ouale tari
Zarzavaturilr si fructele crude
Dulciurile concentrate
Regimul alimentar in gastrite
Gastritele sunt afectiuni inflamatorii difuze ale mucoasei gastrice.Ele pot
avea un caracter acut sau cronic.Cele acute apar in contextul unor agresiuni
ocazionale asupra mucoasei gastrice,pe cand cele cronice se instaleaza in urma
celor acute.
Gastritele acute survin dupa agresiuni alimentare (masticatie incompleta,
abuz de vegetale cu continut crescut de fibre groase,ingestia exagerata de
alcool, consumul de produse prea reci sau prea calde, abuzuri ocazionale de
condimente sau de grasimi prajite etc.). Acest tip de afectiuni epidemica, viroza
herpetica, zona Zoster, toxiinfectiile alimentare, infectiile generale etc.
Agresiunile pot fi si chimice: medicamente, substante toxice, acidocetoze,
reflux duodenogastric sau alergice: sensibilizare la unele alimente sau
medicamente.
Aceste modificari au un caracter relativ usor reversibil,regenerarea
mucoasei facandu-se in cateva zile sau cel mult in 4-6 saptamani.
Riscul evolutiei prelungite creste odata cu repetarea tot mai deasa a
puseelor acute.
Manifestarile caracteristice ale bolii sunt:
· greturi si varsaturi
· dureri in etajul superior al abdomenului
· eructatii
· gust neplacut
· senzatie de plenitudine
· dureri continue de cap
· indispozitie generala
· manifestari infectioase
Aceste manifestari pot fi estompate sau,dimpotriva, se pot acutiza.
Gastritele cronice
Procesul inflamator are un caracter parcelar,fiind localizat la un capat sau
altul al stomacului. Instalarea acestui tip de gastrite se realizeaza prin
impletirea conditiilor genetice cu cele de mediu. Predispozitia ereditara se pare
ca este caracteristica la barbatii de grupa sanguina A, cu ochi albastrii, cu
incaruntire precoce si care prezinta in familie si alti membrii cu aceste afectiuni.
Factorii de mediu care actioneaza in sensul inducerii gastritelor sunt factori
exogeni:
-Helicobacter pilori
· agresiunile alimentare
· stresul, medicamentele etc
Factorii endogeni care pot induce gastrita, sunt:
· insuficienta renala
· infectiile cronice pulmonare
· guta
· bolile endocrine
· insuficientele cardiace
· ciroza hepatica
· afectiunile autoimune
· afectiunile biliare si pancreatice
Gastritele se prezinta sub mai multe forme:
· gastritele superficiale
· gastritele atrofice
· atrofia gastrica
Din punct de vedere clinic, majoritatea gastritelor au o simptomatologie
redusa; bolnavii acuza:
· dureri postprandiale in etajul superior al abdomenului
· senzatie de satietate prelungita
· balonari postprandiale
· greata
· varsaturi
· depresiuni nervoase
Datorita acestor manifestari, bolnavii isi reduc treptat ratia alimentara,
slabesc si se anemiaza. La inceput, durerile se manifesta intermitent, apoi din
ce in ce mai des, pana devin permanente.
Tratarea corecta si la timp a gastritelor este singura modalitate de
prevenire a complicatiilor acestei boli si de asigurare a unui confort de viata a
pacientilor.
Concomitent cu tratamentul medicamentos,in gastrite trebuie urmata si o
conduita dietoterapica,pentru a se vindeca sau a se ameliora afectiunea.
Principii dietoterapice in terapia gastritelor
Aceste conceptii recomanda evitarea unor diete dezechilibrate sau prea
restrictive in principii nutritive, ce se dovedesc nocive nutritiei generale a
bolnavului, mai ales dupa o suferinta lunga a stomacului. De aceea se
urmareste readaptarea treptata la o alimentatie cat mai apropiata de normal si
evitarea elementelor nocive stomacului, atat prin alimentul ca atare, cat si
modul sau de preparare.
Evitandu-se ingestia unei cantitati prea mari de alimente la mese, se
protejeaza stomacul de un efort prea mare digestiv. Trebuie respectata
urmatoarea conduita dietetica:
· masticatia sa fie inceata si completa
· ingurgitarea alimentelor sa nu fie prea rapida
· luarea meselor se va face intr-un mediu de calm
· se va evita lectura la masa, privitul la TV
· sunt interzise discutiile in contradictoriu
· se interzice fumatul
· nu sunt permise bauturile alcoolice
· se evita emotiile intense
· sunt interzise alimentele tari, iritante, condimentele
· sunt interzise carnurile grase si prajite
 · se recomanda consumarea alimentelor prea calde sau prea reci
Pentru a evita un travaliu prelungit al stomacului, continutul acestuia
trebuie sa stagneze cat mai putin in el. Tinand cont de acest avertisment, este
indicat ca sa se aleaga alimente din cele permise in asa fel incat nu il agreseze.
Se va tine seama de urmatoarele prescriptii:
· lichidele si semilichidele parasesc cel mai repede stomacul
· alimentele solide parasesc stomacul mult mai incet,de aceea
trebuie asociate cu cele lichide si semilichide; de asemenea, trebuie
tinut seama ca aceasta asociere va duce la imbibarea mai puternica
a bolului alimentar cu lichid, ceea ce va preveni aparitia
constipatiilor
· grasimile prelungesc stagnarea alimentelor in stomac, de aceea
trebuie evitata creearea unei diete pe baza de multe lipide.
· acelasi efect de prelungire a stagnarii a alimentelor in stomac il au
si amestecurile proteine-lipide
· zaharul intarzie evacuarea bolului, mai ales daca este servit la
sfarsitul masei.
· cu cat alimentele servie sunt la o temperatura mai apropiata fata
de aceea a corpului, cu atata se vor evacua mai rapid
In alcatuirea dietei in gastrite, se tine cont de anumite particularitati ale
acestei suferinte digestive ale bolnavului. Se are in vedere forma clinica a
gastritei,implicatiile existente, preferintele culinare, gradul de solicitare fizica si
ontelectuala, posibilitatile de procurare a alimentelor. Prin aceste masuri se
cauta protejarea maxima a mucoasei gastrice, atat in gastrita acuta, cat si in
cea cronica.
In alcatuirea dietei se vor indeparta toate alimentele iritante si se va
intocmi un program de alimentatie care sa restabileasca starea de confort
digestiv general al bolnavului. Se poate observa ca anumite alimente, care sunt
acuma iritante pentru mucoasa gastrica, au fost inainte bine tolerate,tragem
concluzia ca este esentiala luarea in seama a particularitatilor individuale. Daca
toleranta alimentara pentru unele produse este dificila, se va putea incerca
modificarea dietei, in sensul inlocuirii acestora cu altele sau cu aceleasi
alimente, dar preparate diferit.
Selectia alimentelor pentru bolnavii de gastrita se va face eliminand,in
primul rand, alimentele bogate in fibra alimentara, acestea pot insa sa fie
acceptate, daca sunt preparate astfel incat fibra sa devina inofensiva pentru
bolnav. Din aceasta cauza, se prefera utilizarea acestor alimente sub forma de
piureuri, sosuri, paste, budinci, sufleuri de legume verzi.
 In stabilirea conduitei dietoterapice, trebuie sa se tina cont si de
necesitatile calorice ale bolnavului. Aceasta se face in functie de greutatea
corporala, de activitatea fizica si intelectuala.
a)Dietoterapia in gastritele acute
· in primele 24 de ore se suspenda alimentatia orala
· se permite consumul doar de apa fiarta si racita
· dupa 1-2 zile,daca a disparut senzatia de greata,se va trece la
alimentatia cu alimente servite la temperatura camerei, si anume:
- supe de zarzavat limpede
- supe cu putin orez
- branza proaspati de vaci
- carne tocata proaspata
- paste fainoase cu apa si lapte
- paine alba veche
- gelatina de iaurt
- suc de fructe
- budinci
- sufleuri de branza de vaci
Se recomanda ca dupa fiecare masa ,bolnavul sa stea culcat, cu o compresa
calduta pe abdomen. De asemenea, se recomanda ca dupa fiecare masa,
bolnavul sa bea ceai de musetel sau de menta.
Acest regim va dura 8-10 zile, dupa care se trece la o alimentatie normala,
evitandu-se,incontinuare, alimentele iritante si greu digerabile. Se vor avea in
vedere particularitatile nutritive ale individului, preferintele sale culinare si
starea de igiena a alimentelor.
b)Dietoterapia in gastritele cronice
ALIMENTE PERMISE ALIMENTE INTERZISE
Supele de carne Carnea grasa
Borsurile Carnea de vanat
Supele-creme Mezelurile grase
Carnea de vaca.pasare sau vitel Condimentele
Pestele slab fiert,copt in pergament Conservele nedietetice
Orezul Molustele
Grisul Slanina
Pastele fainoase Legumele tari-castravetii

-ridichile

-ceapa
 -usturoiul

-lintea

-fasolea

-mazarea
Fulgii de ovaz Alimentele prajite in grasime
Painea alba veche de o zi Sosurile cu rantas
Iaurt ,lapte acidulat,chefir Dulciurile rafinate
Branza de vaci Bauturile iritante-ceaiul tare

-cafeaua

-alcoolul
Ouale fierte moi sau tari Alimentele prea sarate
Legumele fierte Painea neagra sau intermediara
Fructe coapte fara coaja Painea alba proaspata
Prajituri cu mere coapte,biscuiti Sarea
Regimul alimentar in boala ulceroasa
Ulcerul gastric este o afectiune caracteristica prin aparitia de eroziuni de
dimensiuni limitate ce intereseaza in mod variabil peretii gastrici sau duodenali.
Constituirea leziunilor ulceroase este un fenomen complex, care implica
scaderea capacitatii de aparare a mucoasei si, pe de alta parte,cresterea
ponderii factorilor de agresiune asupra acesteia. In ultima perioada, se
accentueaza agresiunea lui Helicobacter pillori, de care sufera peste 60% din
toti bolnavii de stomac.
Manifestarea cea mai intensa a ulcerului este durerea. Ea este resimtita ca
si crampe insotite sau nu de arsuri ale abdomenului superior.
Unele ulcere pot evolua fara durere.
Ulcerele mari evolueaza, aproape intotdeauna, cu dureri de mare
intensitate, care nu cedeaza la o medicatie obisnuita.
Daca nu se respecta prescriptiile dietoterapice, ulcerul se complica,
aparand:
 hemoragii digestive superioare
 perforatia acuta cu peritonita generalizata
 penetrarea peretelui stomacului
 cicatrizari repetate
 periviscerita
 malignizarea
 Alaturi de aceste fenomene clinice, bolnavul are de suferit si prin pierderea
temporara a capacitatii de munca, apar fenomene psihice.
Pe langa obligatiile pecuniare legate de spitalizare, medicatie, interventii
chirurgicale, cure balneare, ulcerul implica si cheltuieli impuse de absenteism,
de scaderea productivitatii, pensionarii. In tarile din apus, acesta reprezinta
cam 1% din totalul cheltuielilor medicale.
Tratamentul ulcerului gastric sau duodenal, este, in majoritatea cazurilor,
de natura medicala. Numai in numar mic de situatii se intervine chirurgical
pentru a rezolva efectele produse.
Terapia medicala are ca principal obiectiv reducerea secretiei
clorhidropeptice si protejarea mucoasei impotriva agresiunilor de natura
mecanica, chimica si termica. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul regimul
alimentar si al medicatiei antiulceroase.
Bolnavul ulceros trebuie sa invete ce si cand sa manance. In acest fel
contribuie la reducerea riscului de reactivare a maladiei, mai ales in cazul in
care sunt prezenti factori ulcerogeni. Nutritia deficitara faciliteaza actiunea
altor agenti cu potential nociv asupra mucoasei intestinale.
S-a constatat ca o serie de alimente ca laptele, ouale, carnea, poseda
capacitatea de tamponare a aciditatii gastrice (proteinele de comporta in
mediu gastric ca si substante alcaline). Acest efect este favorabil pentru
protejarea leziunii ulceroase de actiunea coroziva a acidului clorhidric.
In ceea ce priveste laptele, produs alimentar considerat a avea calitati
terapeutice in tratamentul acestei maladii, se observa ca efectul sa de balsam
nu dureaza mai mult de 20 de minute. Dupa acest interval, prin concentratia
mare de calciu pe care o contine, incepe sa stimuleze secretia gastrica acida,
care atinge niveluri care depasesc capacitatea de tamponare a laptelui. Din
aceste considerente, multe studii sustin lipsa beneficiului terapeutic al dietei
lactate (Mincu, 2007).
Efectul excitosecretor al laptelui poate fi compensat prin administrarea
laptelui in doze mici si dese. Monotonia acestui tip de dieta si carenta
nutritionala pe care o antreneaza alimentatia predominant lactata, face ca sa
se renunte tot mai mult la acest tip de dieta.
Dieta isi exercita efectul antiexcitator numai daca se asociaza cu alimente
protectoare, reparatoare.
Regimul alimentar trebuie sa nu contina alimente ca:
- supe si ciorbe de carne
- dulciuri concentrate
- sarea de bucatarie
- alimentele prajite in grasime
- apele minerale carbogazoase
 - condimentele iritante
Pare fireasca intrebarea daca se poate folosi acest tip de alimentatie in cazul
medicatiei cu Omeprazol pe parcursul a 4 saptamani. Modificarile gastrice sunt
prezente si la 2 luni de la aceasta medicatie.
Nu trebuie uitat ca leziunea ulceroasa trebuie protejata nu numai impotriva
agresiunii chimice (acide), dar si impotriva agresiunii mecanice si a celei fizice-
alimentele insuficient mestecate, foarte celulozice, dar si servirea alimentelor
prea reci sau calde.
Pe de alta parte, trebuie avut in vedere ca ulcerul este o boala de durata si
ca nerespectarea unei diete intre crize duce la indesirea acestora, la
accentuarea intensitatii lor si la cedarea mai dificila la tratament.
S-a observat ca aparitia de complicatii ale ulcerului sunt mai frecvente in
timp la bolnavii fara de regim decat la cei care respecta o dieta
corespunzatoare.
De asemenea s-a observat ca este necesara asigurarea unei protectii
alimentare, alaturi de cea medicamentoasa.
Dupa iesirea din puseul acut, nutritia se apropie tot mai mult de
deprinderile alimentare anterioare. Se fac totusi anumite corectii,in sensul
eliminarii sau limitarii unui anumit tip de alimente.
Principii dietoterapice in boala ulceroasa
Regimul alimentar albolnavilor ulcerosi a cunoscut de-a lungul timpului o
serie de transformari, uneori radicale in functie de gradul de cunoastere a
mecanismelor de producere a bolii, de modul sau de evolutie si de nutritie
capatate.
Indeferent de medicatia folosita, cel putin pe perioada acuta a bolii,
consumul de alimente care agreseaza mucoasa digestiva din punct de vedere
mecanic, termic sau chimic, este daunator si nu poate fi daunator bolnavului ce
ingera produse nutritive. De altfel, o parte dintre pacienti refuza in mod
constant o serie de alimente cu proprietati acidifiante, pentru ca simt ca le fac
rau.
Plecand de la observatia ca alimentele stimuleaza in mod variabil secretia
gastrica, s-au selectat, in vederea alegerii produselor necesare intocmirii dietei
antiulceroase, acelea sunt excitante slabe ale secretiei acide fiarta, albusul de
ou,pireul de legume, supele mucilaginoase, apa, apele minerale etc. La polul
opus se situeaza excitantii puterniciai secretiei gastrice, care trebuie evitati, cel
putin pe perioada puseului ulceros acut, alimentele prajite in grasime, bauturile
alcoolice, cafeaua, carne preparata termic insuficient, condimentele.
Aceasta delimitare neta a produselor alimentare nu corespunde suficient
realitatii. Chiar daca intr-o prima etapa unele produse alimentele sunt putin
excitante, in etapa urmatoare, ele pot deveni excitanti foarte puternici.
 Prin prisma conceptiilor actuale, efectul asupra stimularii gastrice trebuie
sa aibe in vedere nu numai influenta directa a alimentelor asupra mucoasei
gastrice ci si efectele indirecte asupra aceleiasi secretii, dar cu punct de plecare
in afara stomacului (secretia la gandul ingestiei unui anumit aliment, secretia in
timpul masticatiei, secretia nervoasa).
Un alt aspect al dietei il reprezinta influenta grasimilor neprajite asupra
secretiei sucului gastric. Numeroase studii de specialitate au demonstrat
reducerea secretiei gastrice in contextul consumarii unor grasimi neprajite
(Mincu, 2007). Efectul hiposecretor este direct, dar si indirect ,prin refluxul
duodenal,pe care cale se pot aduce in stomac secretii alcaline. Inhibitia este
trecatoare, pentru ca, dupa cateva ore, ele se transforma in sapunuri, care au
rol de a mari aceasta secretie gastrica. In plus, dieta cu grasimi, indicata multi
ani de scoala germana, are si alte efecte colaterale negative, ca:
cardiopatiaischiemica, ateroscleroza, accident vascular cerebral.
Prin prisma celor afirmate, consumul de lipide trebuie individualizat, tinind
seama de obiceiurile culinare ale bolnavilor, de starea fiziologica, de afectiunile
asociate.
Proteinele alimentare sunt si ele susceptibile la unele discutii privind
alcatuirea dietei de acest tip. S-a constatat ca, in conditiile in care carnea s-a
pus la fiert in apa rece, in mediul ambiant se elibereaza o serie de fractiuni
proteice cu rol stimulativ asupra protectiei de suc gastric. Daca introducerea
carnii se face dupa ce aceasta a inceput sa fiarba, se formeaza la suprafata ei o
manta proteica care impiedica iesirea in exterior a elementelor componente
gastrosecretorii. In cea de-a 2-a situatie, produsul culinar poate fi administrat
ulcerosilor, ceea ce nu se poate face in prima situatie. Carnea propriu-zisa
poate sa tamponeze o parte din aciditatea sucului gastric, intervenind in acest
fel la protectia mucoasei gastrice. Cu toate acestea, excesul de carne
presupune un efort digestiv mare, stimuland, in acelasi timp, contractiile
gastrice si duodenale, ceea ce intensifica suferintele bolnavului.
Efect similar cu al laptelui il are si albusul de ou.
Glucidele au si ele o influenta si importanta asupra secretiei gastrice. Felul
diferit in care actioneaza se datoreaza concentratiei acestora in glucoza si
asocierii cu alte elemente.De aceea, utilizarea lor necesita unele precizari: desi
la inceput au o actiune de inhibare a secretiei gastrice, ulterior produc o
eliberare brusca a insulinei, care va duce la o mare stimulare a secretiei
gastrice.
Toate aceste nuantari privind efectele alimentelor in diferite etape ale
secretiei gastrice, trebuie avute in vedere cand se pune in discutie crutarea
chimica a mucoasei. Cum de obicei se consuma amestecuri de macronutrienti,
activitatea excitatoare asupra mucoasei gastrice se modifica.
 Pentru a intari protectia fata de mucoasa gastrica, un rol important il are
prepararea culinara a alimentelor. Astfel, in timp ce painea prajita stimuleaza
secretia gastrica ,cea veche de o zi este protectoare.
Cu cat cantitatea de alimente consumate la o masa este mai mare, cu
atata efortul depus de stomac pentru digestia acestora creste, iar raspunsul
dinamic este mai agresiv. Mesele reduse cantitativ, dar dese, destind peretii
stomacului si nu mai antreneaza mari cantitati de HCl. Pe de alta parte, ele nu
mai solicita functia contractila a stomacului, contribuind la instalarea unor
perioade de repaus mai lungi, atat de necesare vindecarii ulcerului.
Refacerea mucoasei gastrice necesita si utilizarea unor alimente moi, care
sa nu raneasca mucoasa; este necesar eliminarea din alimentatie a alimentelor
tari (legumele si fructele care au un mare continut de celuloza-fibre alimentare
brute sau aceste alimente se vor prepara culinar astfel incat sa transforme
acest tip de fibra in una mai accesibila nutritiv). Este cazul legumelor si a
fructelor cu coaja, samburi, produsele animale cu cartilaje, tendoane
,aponevroze. Trebuie subliniat ca nu toate fibrele au caracter ulcerogen. Cele
fine sau prelucrate termic au caracter protector, intrucat absorb pepsina si HCl,
impiedicand exercitarea activitatii lor corozive.
Efectul iritant al alimentelor se poate exercita si daca acestea sunt
consumate in cantitati mari la o singura masa. Prin contactul lor cu peretii
stomacului, aflat in permanenta contractie, si continutul gastric, se pot obtine
mici eroziuni, care, in llipsa unei refaceri eficiente si la timp, sunt puncte pentru
instalarea ulcerului.
Un alt factor de care trebuie sa se tina seama este evitarea consumului de
solutii zaharoase sau sarate concentrate. Ele irita peretii cavitatii gastrice si
determina aparitia de secretii abundente.
Un alt principiu de care se va tine seama atunci cand se creeaza o dieta
pentru boala ulceroasa, este administrarea alimentelor la temperaturi cat mai
apropiate temperaturii corpului, pentru ca produsele prea reci sau prea calde
determina cresterea activitatii secretorii a stomacului.
Alcatuirea dietei in boala ulceroasa
In afara condimentelor iuti, conservele de carne si din peste, alimente
pregatite prin prajire in grasime si din cele ce contin celuloza greu digestibila ,in
boala ulceroasa, exceptand perioadele de criza, se pot folosi majoritatea
alimentelor, cu conditia ca acestea sa fie pregatite in mod corespunzator,
pentru a nu irita mucoasa gastro-intestinala.
Fiecare aliment va trebui supus unor modificari termice, mecanice si
chimice pentru a deveni mai usor digerabil, sa reduca la minim efortul secretor
si contractil al stomacului si duodenului, sa diminueze productia de HCl si sa o
neutralizeze in cea mai mare masura.
 1.Laptele este alimentul de baza utilizat in hrana acestora. El nu se
administreaza acidulat, doar sub forma de lapte dulce. In situatia in care nu
este tolerat, alimentul va fi mai bine acceptat daca se amesteca cu ceai de
plante sau cu apa alcalina, daca se adauga 5g citrat de sodiu sau o lingurita de
carbonat de calciu/1l de lapte. Toleranta cea mai buna este daca se
administreaza la fierturile de cereale (gris cu lapte, orez cu lapte) sau impreuna
cu ouale, la prepararea diferitelor creme. Trebuie amintit ca administrat in
cantitati mici si repetate, este mai bine tolerat decat daca este administrat in
cantitati mari odata.
2.Carnea si derivatele de carne ocupa, de asemenea, un loc important in
alimentatia ulcerosului. Fierberea ei implica respectarea anumitor reguli: cum
este introducerea carnii in apa deja fierbinte sau care fierbe deja.
Fragmentarea carnii prin tocare are efecte benefice asupra leziunilor ulceroase.
Se realizeaza astfel o marire a suprafetei de contact intre carne si sucul gastric,
lucru de mare importanta, pentru ca, daca tinem seama de activitatea de
tamponare a proteinei asupra sucului gastric, creste astfel prin maruntire
capacitatea de tamponare a proteinelor.
Asadar, carnea va fi tocata si administrata ca si perisoare dietetice, musaca
dietetica etc. Apa in care se fierbe carnea nu se va consuma. In felul acesta
tocatura, care in mod obisnuit este neprielnica, devine un aliment dietetic, care
se prepara fara adaosul componentelor excitosecretorii.
Tot in mod traditional, este folosita in alimentatia ulcerosului si supa de
zarzavat si painea alba prajita. Ulterior, s-a constatat activitatea
excitosecretorie a sarurilor minerale din supa si cea a painii prajite.
In locul acestor practici eronate, gastrotehnia actuala propune utilizarea
supelor din cereale, obtinute prin fierberea boabelor de grau, orz, ovaz, gris sau
fulgi de ovaz sau strecurate. Se recomanda pastele fainoase care dau un decoct
mucilaginos cu un rol protector pentru mucoasa gastrica. Se pot utiliza si
biscuitii,care ,prin compozitia lor, fac o dezagregare usoara, asigurand o
digestie rapida si scurtand perioada de sedere a alimentelor in stomac.
Tot in cadrul alimentelor usor digerabile intra si aluatul fiert. El este rapid
trecut in duoden, deoarece in timpul fierberii el inglobeaza mult aer sub forma
de ochiuri caracteristice, ceea ce usureaza patrunderea sucului digestiv si,
implicit, digestibilitatea acestuia. Aluatul este o masa de amidon a carui
pregatire s-a obtinut prin coagularea la caldura a albuminei din albusul de ou
batut spuma si incorporat fainii. Reteaua de albumina este rapid digerata in
stomac si elimina granule de amidon, care in acest fel, nu se aglomereaza intr-o
masa compacta indigesta cum se intampla in cazul aluaturile dospite.
Un preparat culinar folosit in dietetica bolii ulceroase este gelatina-proteina
care se digera in stomac sub actiunea HCl si a pepsinei. Ea are 2 calitati
esentiale: este antiacida, datorita legarii HCl liber si elibereaza treptat
elementele incorporate, cum este laptele, carora le faciliteaza digestia.
In ceea ce priveste legumele, fragmentarea si fierberea lor la aburi
protejeaza stomacul de efectul iritant mecanic, fara a lipsi organismul de
aportul de vitamine si minerale necesare. Fructele sunt folosite coapte la
cuptor sau sub forma de suc natural.
Prin tehnicile culinare folosite se cauta ca, in afara unei cat mai bune
digestibilitati a hranei, sa se creeze o diversificare a meniului, pentru a evita
monotonia si, implicit, refuzul acestuia de a se alimenta corespunzator.
Foarte multe scheme de tratament indica un regim in etape, in functie de
nivelul evolutiv al bolii care are la baza principiul protejarii maxime a mucoasei
lezionate in perioada acuta, cu largirea ulteriosara in mod progresiv, a dietei
prin introducerea de noi alimente. Ideea de baza este punerea pe cat posibil in
repaus a stomacului si a duodenului, ceea ce permite refacerea cat mai rapida a
zonelor afectate. Prin administrarea alimentelor in cantitati mici, esalonat, se
reduce efortul digestic, creandu-se astfel conditii cicatrizarii optime.
Se incepe prin administrarea laptelui, a supelor mucilaginoase, oua fierte
moi si se ajunge, dupa cateva saptamani, la o alimentatie apropiata de cea a
persoanelor sanatoase (exceptand condimentele iuti, conservele de carne si de
peste). In standardizarea dietetica a bolii ulceroase nu este atat de importanta
includerea unui aliment intr-o perioada sau alta. De o mare importanta este
introducerea treptata a produselor nutritive, mentinerea unui ritm frecvent de
mese mici, crutarea chimica si mecanica permanenta, individualizarea sa in
functie de etapa evolutiva a bolii, de toleranta individuala si de starea de
nutritie a bolnavului.
Scurtarea sau prelungirea unui stadiu dietetic ramane la aprecierea
medicului nutritionist, ca si introducerea mai timpurie sau mai tardiva a unui
aliment sau a altuia.
Probleme mai importante apar cand se instaleaza complicatii ale bolii. In
acest context, principiile generale care stau la alcatuirea dietei sunt date peste
cap. Dieta trebuie adaptata fiecarui caz in parte, tinand seama de natura
complicatiilor, de severitatea lor si de implicatiile pa care la are aceasta asupra
organismului.
Un alt factor de care se va tine seama in alcatuirea regimului alimentar este
preferinta culinara. A forta introducerea unui aliment, in conditia repulsiei
totale a bolnavului fata de acesta, nu face decat sa inrautateasca evolutia
leziunii ulceroase, data fiind starea de incordare psihica pe care o creeaza ideea
de a consuma alimente pe care nu le poti suporta. Prescriptiile medicale
trebuie facute in functie de preferintele bolnavului, acesta devenind, astfel, mai
atasat de recomandarile nutritionistului.
 Nu lipsita de importanta este si disponibilitatea sezoniera a unor
alimente.In practica nutritionala, mai ales in fazele mai cronice ale bolii,
folosirea unei game lari de alimente din acelea permise, duce la o reala
diversificare a meniurilor. Lipsa unor alimente sau dificultatile de procurare de
ordin financiar, reprezinta aspecte de care trebuie sa se tina seama in
elaborarea regimului bolnavului ulceros.
Un alt factor esential in conduita dietetica este stabilirea necesarului de
calorii. Acesta este mai scazut in faza initiala a bolii, cand se impune repausul la
pat, crescand in mod evident in fazele cronice ale bolii, cand este nevoie de
desfasurarea in bune conditii a activitatii socio-profesionale. Aceste necesare
sunt urmatoarele:
- 25 kcal/kcorp/zi- in repausul la pat,in conditiile greutatii ideale
- 30-35kcal/kcorp/zi –in cazul desfasurarii de exercitii usoare
- 35-40kcal/kcorp/zi –pentru exercitii moderate
- 40-45kcal/kcorp/zi –pentru exercitii intense
- 50-60kcal/kcorp/zi –pentru exercitii foarte intense
Dietoterapia ulcerului acut necomplicat
Scopul dietoterapiei este de a reduce secretia gastrica, de a diminua
inflamatia mucoasei gastrice, de a stimula procesele reparatorii.
1.In primul stadiu al bolii se consuma o gama restransa de alimente:
- laptele-caldut si usor indulcit; se poate adauga putina vanilie
- putina smantana proaspata sau frisca
- mucilagiile preparate cu unt desarat
- oua moi sau omleta
- gelatina de lapte
- creme de lapte si ou
- ceai slab de plante usor indulcit
Aceasta etapa dureaza cateva zile, uneori chiar mai putin. Trebuie tinut
seama ca in aceasta faza organismul nu beneficiaza de hrana vegetala si din
aceasta cauza se poate epuiza repede din punct de vedere vitaminic si mineral.
2.In stadiul al 2-lea al regimului dietetic din puseul acut, in functie de
evolutia clinica a pacientului si a starii sale de nutritie, alimentatia se
diversifica, introducandu-se:
- supe de orez strecurate
- gris cu lapte
- fulgi de ovaz
- paine alba de 1 zi
- pireuri de legume cu foarte putin unt
Acest regim se tine 7-10 zile si prin el se asigura 1700-1800 kcal.
3.In etapa a 3-a se introduc:
 - perisoare dietetice din carne de peste si legate cu ou
- supe de cereale pasate
- branza de vaci sau telemea desarata
- fainoase fierte
- cas proaspat
- sufleuri de carne
- supe de zarzavat fierte cu fainoase si strecurate prin sita
- prajituri de casa
Carnea trebuie fiarta bine si se adauga treptat. Se evita carnurile grase sau
bogate in elemente fibroase. Sarea se foloseste in cantitate mica. Se servesc 5-
6 mese/zi, reducandu-se astfel efortul contractil al stomacului si grabindu-se
cicatrizarea.
In stadializarea dietei ulcerului acut subliniem ca este de cea mai mare
importanta introducerea treptata a alimentelor si nu includerea ce rogurozitate
a unui produs nutritiv intr-o etapa sau alta. De asemenea, este important de
reamintit ca durata fiecarui stadiu nutritional nu este fixa, ci se stabileste in
functie de caracteristicile individuale a fiecarui individ in parte.
Dietoterapia ulcerului cronic
Dupa depasirea puseului acut si instalarea calmului, este necesar ca, prin
dieta sa se continue protejarea mucoasei gastrice si duodenale, asigurand
necesarul de calorii si principii nutritive care sa faca subiectul apt pentru
activitatea fizica si intelectuala pe care o are de prestat.
Eforturile dietetice trebuie cuplate cu evitarea celorlalti factori de risc:
fumat, alcool, stres, in caz contrar riscul reaparitiei puseului acut este iminenta.
Alimentele permise si interzise in ulcerul cronic
ALIMENTELE PERMISE ALIMENTELE INTERZISE
Laptele dulce Laptele batut
Fainoase –fulgi de ovaz Iaurtul, chefirul

-gris

-fidea

-taitei

-orez

-spaghete
Crema de lapte Branzeturile fermentate
Branzeturi proaspete de vaca Oule tari
Unt proaspat si nesarat Maioneza
Pateu de pasare Pestele gras
Supele mucilaginoase, preparate din Pestele conservat
lapte si fainoase cu pusin unt
Supa-crema de cartofi Sardelele
Carnea de pasare, vaca si vitel Racii
Carnea de peste slab Icrele
Zarzavaturile si legumele fierte Carnea de porc

-dovlecei

-morcovi

-conopida

cu untdelemn sau unt

Biscuiti Untura
Painea de 1 zi Supele de carne in care carnea a fost
pusa la fiert in apa rece
Prajituri de casa-gelatine Ciorbele grase

-sufleuri

-tarte
Compoturile nu foarte dulci Carnea conservata
Fructele coapte la cuptor Mezelurile grase
Sucurile naturale de fructe Afumaturile
Zarzavaturile crude tari

-andive

-gogosari

-ridichi

-varza

-castraveti

-ardei
Ciupercile
Legumele uscate-fasole boabe
 -linte

-mazare uscata
Condimente-mustar

-hrean

-piper

-boia
Telina
Prazul
Ceapa
Usturoiul
Muraturile
Fructele crude olaginoase-nuci

-migdale

-alune
Ciocolata
Cafeaua
Marmelada
Dulceturile
Inghetata
Painea neagra
Trebuie evitate ca aceste alimente sa fie pregatite ca sosuri cu rantas,
prajeli. Nu se vor administra sub forma de alimente prea fierbinti sau prea reci.
Nu se va consuma apa carbogazoasa.
Dietoterapia in cancerul gastric
Una din posibilitatile mai rare de evolutie a ulcerului gastric este aparitia
cancerului gastric.Diagnosticul se pune de multe ori tardiv, ceea ce reduce
speranta de viata a acestor bolnavi. In aceste conditii se cauta sa se asigure o
nutritie cat mai adecvata, care sa compenseze diminuarea apetitului si
eventuala scadere ponderala. Se tine cont de caracterul stenozat sau nu al
neoplasmului.Cand se ingusteaza comunicarea dintre esofag si stomac sau sa
permita alimentelor sa patrunda in spatiile amintite.
Dieta se alcatuieste din:
- oua fierte
- legume si fructe fierte si facute piureuri
- carne fiarta si trecuta de 2-3 ori prin masina
 - sucuri de legume si fructe proaspete
- lapte cu carbonat de calciu
Daca stenoza este stransa, nu se pot asigura prin alimentatia orala mai mult
de 1500-1600 kcal/zi, diferenta trebuie administrata parenteral. Daca
neoplasmul este situat in alte zone decat cele amintite si nu sunt probleme cu
evacuarea, se poate recurge la o paleta mult mai larga de alimente, evitandu-se
anorexia.
Sunt interzise alimentele iritante, prea fierbinti ori prea reci, cat si
condimentele iuti. Se evita mesele prea voluminoase.
Dintre alimentele permise amintim:
- laptele si derivatele din lapte
- ouale fierte moi si derivatela acestora
- carnea de pasare, vitel sau peste slab
- creierul si ficatul fierte si tocate marunt, sub forma de pasta
- legume cu celuloza fina, bine fierte, sub forma de piureuri
- fructele sub forma de compoturi pasate
- sucuri naturale
Daca neoplasmul a fost descoperit precoce, se intervine chirurgical.
Postoperator, alimentatia se imbunatateste treptat, pe masura vindecarii
cicatricei.
Se are in vedere asigurarea necesarului de calorii si nutrienti, la limita
necesara bolnavului, in functie de faza de neoplasm la care se gaseste.
Impartirea alimentelor in functie de tipul de evacuare gastrica
ALIMENTE CE PARASESC STOMACUL IN 1-2 ORE
Apa 100ml
Apa carbogazoasa 220ml
Ceai rusesc 200ml
Cafea 200ml
Cacao 200ml
Bere 200ml
Vin rosu 200ml
Lapte fiert 200ml
Bulion de carne 200ml
Oua fierte moi 100g
ALIMENTE CE PARASESC STOMACUL IN 2-3 ORE
Cafea cu frisca 200ml
Cacao cu lapte 200ml
Vin de Malaga 200ml
Vin dulce 200ml
Apa 300-500ml
Lapte fiert 300-500ml
Oua crude, tari, jumari, omleta 100g
Carnati din carne de vita cruzi 100g
Creier de vitel fript 250g
Creier de vitel-rasol 250g
Stridii crude 72g
Crap fiert 200g
Batog fiert 200g
Conopida fiarta 150g
Sparanghel fiert 150g
Piure de cartofi 150g
Compot de cirese 150g
Cirese crude 150g
Paine alba 70g
Pesmet 70g
Covrigi 70g
Biscuiti 50g
ALIMENTELE CE PARASESC STOMACUL IN 3-4 ORE
Carne fiarta de pasare 250g
Carne de potarniche fripta 250g
Porumbel fiert 250g
Porumbel fript 195g
Picioare de vitel fierte 250g
Sunca fiarta 100g
Friptura slaba de vitel 200g
Rinichi prajiti 75g
Somon fiert 200g
Icre negre 200g
Mreana in otet 150g
Scrumbie afumata 150g
Paine neagra 150g
Biscuiti 150g
Orez fiert 150g
Gulii, cartofi, morcovi, spanac fiert 150g
Salata de castraveti, mere 150g
ALIMENTENTE CE PARASESC STOMACUL IN 4-5 ORE
Fileu de vaca fript 250g
Limba afumata 250g
Felii de peste afumat 100g
Iepure fript 250g
Gasca fripta 250g
Rata fripta 280g
Heringi 200g
Piure de mazare 150g
Fasole verde fiarta 150g