ALIMENTATIA

BOLNAVULUI
 Una din cele mai importante sarcini ale îngrijirii bolnavului este
alimentaţia. Asigurarea aportului caloric necesar pentru susţinerea forţelor
fizice ale bolnavului, stabilirea regimului alimentar adecvat pentru asigurarea
condiţiilor de vindecare şi administrarea alimentelor pe cale naturală sau
artificială, constituie sarcini elementare ale îngrijirii oricărui bolnav spitalizat.

• Alimentatia rationala=aportul de alimente in concordanta cu nevoile

organismului,diferentiate dupa varsta,munca,stare de sanatate sau de boala,stare
fiziologica.
• O alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si
asigurarii tuturor functiilor organismului in conditii normale:
• -glucide(hidrati de carbon), proteine, lipide, vitamine, apa si saruri minerale
•Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii:

 inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului -cele necesare

cresterii (la copii) sau cele necesare refacerii peirderilor prin consum (la adult);
 asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului
normal, cresterii (la copii) si celorlalte functii;
 favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave;
 prevenirea evolutiei nefavorabile in bolile latente, transformarea bolilor acute in
boli cronice si aparitia recidivelor;
• consolidarea rezultatelor terapeutice
Calcularea ratiei alimentare
Definitie–proportia de alimente de origine vegetala si animala necesara unui
bolnav pe 24/h
Ratia alimentara se calculeaza in functie de :
- varsta,sex,greutate corporala,munca prestata,stare de sanatate sau boala
•Conditii
- ratia alimentara trebuie sa corespunda cantitativ si calitativ;
- sa asigure necesarul potrivit nevoilor organismului;
- se masoara in calorii
- ratia minima medie pentru organusmul in repaus este 1600calorii
- calculul se face in functie de sex,greutate,activitate
 
•Necesar caloric/24h
In functie de activitate:
- in repaus absolut-25 calorii/kg corp
- in activitate minima-35-40cal/kg corp
- in activitate medie-40-45 cal/kg corpIn activitate
- activitate intensa-45-60cal/kg corp
 
In functie de varsta:
-plus 20-30%pentru copii
-minus 10-15%pentru varstnici
 
ATENŢIE‼
 Numarul de calorii/kgcorp in stari fiziologice:sportivi,sarcina si alaptare +30%
 Un bolnav cu stare febrile necesarul de calorii este cu13% in plus pentru fiecare grad de
temperature: 25xG+13%(pentru T=38grade)
 In arsuri se cresc cu 40-100% in functie de gradul arsurii
 Un bolnav in repaus absolute la pat necesita 25cal/kg corp(de exemplu un bolnav cu
greutatea de 60kg necesita 1500cal/24h
 
• Valoarea calorica a principiilor alimentare in urma metabolizarii lor:
 
•1g glucide=4,1calorii
•1g proteine=4,1 calorii
•1g lipide=9,3 calorii
 
•Continutul ratiei echilibrate:

•400g glucide-6g/kgcorp
•70g lipide-1g/kg corp
•70g proteine-1g/kgcorp
 Echilibrul intre principiile nutritive
 
•50-55% hidrati de carbon
•10-15% proteine
•30-40% lipide
 
Se asigura echilibrul intre produsele de origine vegetala si animal
•40% protein de origine animala
•60%proteine de origine vegetala
•35%lipide de origine animala
•65%lipide de origine vegetala
 
Ratia echilibrata la adult va cuprinde:400g glucide/24h(6g/kg corp/24h);70g
lipide/24h(1g/kg corp/24h);70g proteinein 24h(1g/kg corp/24h)
• Intocmirea foii de alimentatie zilnica

• Foaia de alimentative zilnica=document in care se centralizeaza regimurile

alimentare zilnice prescrise de medic fiecarui bolnav in scop terapeutic.
• Intocmirea foii de alimentatie revine asistentei sefe; asistentele de salon
raporteaza numarul de regimuri dietetice si de suplimente prescrise de medic.

• Asistenta sefa totalizeaza numarul de regimuri dietetic pe cecţie si trimite foaia de

alimentative la blocul alimentar pentru efectuarea si livrarea regimurilor.
• Foaia de alimentative se intocmeste in fiecare zi.
ALIMENTAŢIA DIETETICĂ
- Alimentatia dietetica=contrubuie la tratarea pacientului prin alimentele
ingerate.
Regimurile dietetice sunt variate,in funcie de cantitatea si calitatea
alimentelor ce o compun.
Din punct de vedere cantitativ regimurile dietetice pot fi : ,- hipocalorice ,
-hipercalorice
 Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de
imbolnaviri.
•Regimurile dietetice urmaresc:
 
punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme:
- regim de crutare a intestinului gros – in dizenterie
- regim de crutare a mucoasei bucale – stomatita
- regim de crutare a stomacului – gastrita, ulcer gastric
-regim de crutare a ficatului – hepatita, ciroza
- regim de crutare a rinichiului – nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala
acuta;
 
echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului:
- in colita de fermentatie – regim bogat in proteine;
- in colita de putrefactie – regim bogat in carbohidrati;
- in insuficienta cardiaca – restrictie de lichide
compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine:
- se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharat; regimul va corespunde acestei
tolerante;

satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:

- in boli infectioase – regim bogat in vitamine;
-afectiuni osoase – regim bogat in calciu;
- in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali – regim bogat in proteine;

indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali:

- produse patologice:mucus, puroi, se pot indeparta cu ajutorul regimului de mere
rase sau morcovi;
1. REGIM HIDRIC
Indicatii : - in primele zile postoperator
- diaree acuta
- gastrite acute
Alimente permise : - supe limpezi de legume
- ceaiuri neindulcite sau indulcite cu zaharina
- zeama de orez
- supe diluate si degresate de carne
- apa fiarta si racita
2. REGIM HIDRO-ZAHARAT
Indicatii : - perioada de debut a hepatitei epidemice
- insuficienta renala acuta
- insuficienta hepatica acuta
- colecistita acuta
- boli infectioase – in perioada febrila
Alimente permise : - sucuri de fructe indulcite
- ceaiuri indulcite
- zeama de compot
- zeama de orez

3. REGIM SEMILICHID mese mici cantitativ si mai frecvente

Indicatii :
- hepatita epidemica – perioada icterica
- ciroza hepatica
- varice esofagiene
- infarct miocardic – in primele zile
Alimente permise : - supe fainoase, supe de legume, piureuri de legume,
fructe coapte, fainoase, sufleuri de branza de vaci

4. REGIM LACTAT
Indicatii : - ulcer – in primele 3-5 zile ale fazei dureroase
- hemoragia digestiva superioara
Alimente permise : -1000-2000ml lapte ± frisca sau smantana
 
5. REGIM LACTO-FAINOS (vegetarian)
Indicatii : - dupa puseul acut al ulcerului in remisiune
- operatii la nivel gastric
Alimente permise : - branza de vaci, oua moi, cas, lapte, piureuri de
legume, smantana, frisca, fainoase
6. REGIM HEPATIC
Indicatii : - hepatita cronica agresiva
- ciroza hepatica decompesata
- neoplasm hepatic
Alimente permise : - branza vaci
- cas, urda, carne slaba fiarta, paine alba prajita, legume, fainoase, fructe coapte, biscuiti, supe de
fainoase, unt 10g /zi, ulei 20-30 g/ zi
 
7. REGIM RENAL
Indicatii : - glomerulonefrita acuta difuza
- insuficienta renala
Alimente permise : - salata de cruditati cu untdelemn, fructe crude coapte, compot, supe de legume
si fainoase, prajituri de mere, cas, branza de vaci, urda, galbenus de ou, frisca, paine fara sare
 
8. REGIM CARDIO-VASCULAR
Indicatii : - cardiopatii decompensate
- HTA
- infarct miocardic acut in a 2-a sapt. de boala
Alimente permise :
-lapte, iaurt, branzeturi, carne slaba fiarta, salata de sfecla, fructe crude sau coapte, compot, aluat de
tarta, dulceata, unt 10g/zi, ulei 30g/ zi
9. REGIM DIABETIC in functie de toleranta la glucide va cuprinde alimente
cantarite in mod obligatoriu si alimente necantarite
Indicatii : - diabet zaharat
Alimente permise : - alimente cantarite : -paine, lapte, cartofi, fainoase,
legume uscate, fructe
- alimente necantarite : - peste, carne, mezeluri, oua,
supe de carne, sosuri fara faina, ulei

10. REGIM HIPOCALORIC

Indicatii : - obezitate
- HTA
Alimente permise :
- 240 calorii – 300g branza de vaci
- 400 calorii – lapte, branza de vaci, carne alba, legume, mere
- 600 calorii – aceleasi alimente
 
 MODURILE DE ALIMENTATIE A BOLNAVULUI
 
În funcţie de starea pacientului, alimentarea se face:
- activ – pacienta mănâncă singură în sala de mese sau în salon
- pasiv – pacientei i se introduc alimentele în gură
- artificial – alimentele sunt introduse în organism în condiţii nefiziologice.
I. Alimentarea activă se poate face în sala de mese, în salon; la masă
sau la pat.
În sala de mese aerisită, curăţenia trebuie să fie desăvârşită; porţiile
aranjate estetic sunt aşezate pe mese mici (4 persoane). Se invită pacientele
la masă, se invită să se spele pe mâini. Felurile de mâncare se servesc pe
rând, vesela folosită se ridică imediat. Nu se ating alimentele cu mâna.
• Se observă dacă pacientul a consumat alimentele; în caz contrar se află
motivul şi se iau măsuri.
• În salon la masă: se îndepărtează tot ce ar putea influenţa negativ apetitul
pacientului (tăviţă,scuipători, ploscă). Se invită pacientul să se spele pe mâini,
se ajută să se aşeze la masă; servirea mesei se face ca în sala de mese.
• În salon, la pat: se pregăteşte salonul ca pentru alimentarea în salon la
masă. Se aşează pacientul în poziţie confortabilă, este invitat să se spele pe
mâini, asistenta servindu-i materialele necesare şi protejând lenjeria de pat cu
muşama. Se adaptează masa specială la pat şi se serveşte masa la fel ca în
salon la masă.
 II. Alimentarea pasivă - Când starea generală a bolnavilor nu le permite să se
alimenteze singuri, trebuie să fie ajutaţi.
Scop
 vor fi hrăniţi bolnavii
- imobilizaţi, paralizaţi , epuizaţi , adinamici , în stare gravă , cu uşoare
tulburări de deglutiţie
•Pregătiri materiale
- tavă, farfurii, pahar cu apă sau cană cu cioc, şervet de pânză, cană de supă,
tacâmuri
Asistenta
 îmbracă halatul de protecţie
 aşază părul sub bonetă
 se spală pe mâini
Pacient
 se aşază în poziţie semişezând cu ajutorul rezemătoarelor de pat sau în decubit dorsal cu
capul uşor ridicat şi aplecat înainte pentru a uşura deglutiţia
 i se protejează lenjeria cu un prosop curat
 se protejează cu un prosop în jurul gâtului
 se adaptează măsuţa la pat şi i se aşază mâncarea astfel încât să vadă ce i se introduce în
gură
•Servirea mesei
 asistenta se aşează în dreapta pacientului şi îi ridică uşor capul cu perna
 verifică temperatura alimentelor(pacienţii în stare gravă nu simt temperatura, nici gustul
alimentelor), gustând cu o altă lingură
 îi serveşte supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide
 supraveghează debitul lichidului pentru a evita încărcarea peste puterile de deglutiţie ale
pacientului
 este şters la gură, i se aranjează patul
 se îndepărtează eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav, pot contribui la
formarea escarelor
 schimbă lenjeria dacă s-a murdărit
 acoperă pacientul şi aeriseşte salonul
 strânge vesela şi o transportă la oficiu
III. ALIMENTAREA ARTIFICIALĂ înseamnă introducerea alimentelor în
organismul pacientului prin mijloace artificiale.
Se realiz. prin următoarele procedee:
 sondă nazo-gastrică, gastrostomă (Deschiderea chirurgicala a stomacului la
peretele abdominal, pentru a permite introducerea alimentelor in stomac
printr-o sonda evitand astfel esofagul.), clismă, parenteral
PREGATIREA MATERIALELOR

• Pe o tavita medicala se vor pregati:

-sonda gastrică, sonda duodenala Einhorn, sonde intestinale din cauciuc sau sonde
din polietilen
-pâlnie, tub de cauciuc, prestub
-solutie de cocaina 2%
-glicerina sau ulei de vaselina pentru lubrefiere
-leucoplast
-seringi
-aparat de perfuzie a alimentelor
-tava medicala, musama
-manusi de unica folosinta
-ratia de lichide alimentare
-amestecuri alimentare: oua crude, lapte, zahar, cacao, sare, vitamine, unt,
smantana
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Spalarea mainilor si imbracare manusilor;
-Introduceti sonda gastrica, verificati pozitia acesteia si fixati extremitatea libera a sondei cu
leucoplast de fata si urechea pacientului ;
-Controlati continutul gastric si la nevoie aspirati staza;
-Folositi amestecurile preparate pentru alimentarea pe sonda, lipsite de grunji sau alte conglomerate,
care ar putea astupa sonda (vor fi mixate foarte bine);
-Pregatiti aparatul de perfuzie, umpleti rezervorul picuratorului, eliminati aerul din tubul de legatura
si racordati perfuzorul la sonda;
-Introduceti ratia zilnica in 4-6 doze, foarte incet, cu aparatul de perfuzie atasat la extremitatea libera
a sondei,
-Incalziti lichidul alimentar la temperatura corpului;
Verificati viteza de scurgere a picuratorului; nu se va administra mai mult de 200-250 ml intr-o ora;
-Administrati pe sonda 200-300 de ml de apa pentru spalarea perfuzorului si a sondei, apoi insuflati
putin aer, pentru a o goli complet si inchideti extremitatea libera cu o clama Hoffmann sau o pensa
Pean, impiedicand picurarea ramasitelor de lichid din sonda in faringe si laringe, acestea putand fi
aspirate de bolnavul inconstient, lipsit de reflexul tusei;
-Asigurati-va ca pacientul primeste ratia adecvata, cantitativ si calitativ si i se asigura necesarul de
lichide;
•INGRIJIREA PACIENTULUI

• -Asezati  pacientul intr-o pozitie comoă si inchideti sonda intre doua administrari;
-Urmariti pacientul pentru a sesiza aparitia greturilor, varsaturilor, balonarii, crampelor, diareei;
-Indepartati sonda cand se termina indicatia de alimentare artificiala, respectand pasii de la tubajul nazo-
gastric sau la intervale stabilite de medic (2-3 zile - sondele de cauciuc, 4-7 zile  sondele de polietilen);
-Lasati un interval liber de 6-8 ore pe timpul noptii pana la montarea unei noi sonde, pentru refacerea
circulatiei la nivelul mucoasei si, daca nu exista o contraindicatie, schimbati nara;
-Mobilizati sonda ramasa pe loc pentru a evita lezarea mucoasei;
-Verificati daca senzatia de foame a disparut sau a diminuat;

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

-Indepartati manusile si materialele folosite in containere speciale;
-Spalati-va mainile;

NOTAREA PROCEDURII
Notati:
-Procedura si numele celui care a efectuat-o
-Data, ora, cantitatea si felul alimentelor administrate
-Reactii adverse, intoleranta (greata, voma)
•2. Alimentarea prin gastrostomă
 deschiderea şi fixarea operatorie a stomacului la piele în scopul alimentării
printr-o sondă în cazul în care cale esofagiană este întreruptă
 în cazul stricturilor esofagiene, după arsuri sau intoxicaţii cu substanţe
caustice, când alimentaţia artificială ia un caracter de durată şi nu se poate
utiliza sonda gastrică , alimentele vor fi introduse în organism prin
gastrostomă
 în stomă, este fixată o sondă de cauciuc prin intermediul căreia alimentele
sunt introduse cu ajutorul unei seringi sau prin pâlnie
 respectându-se aceleaşi principii se introduc şi aceleaşi amestecuri alimentare
ca în cazul alimentaţiei prin sondă gastrică
 alimentele vor fi introduse în doze fracţionate la intervale obişnuite , după
orarul de alimentaţie al pacienţilor , încălzite la temperatura corpului
 cantitatea introdusă o dată nu va depăşi 500 ml
 după introducerea alimentelor sonda se închide pentru a împiedica refularea
acestora
 tegumentele din jurul stomei se pot irita sub acţiunea sucului gastric care se
prlinge adesea pe lângă sondă , provocând uneori leziuni apreciabile
 de aceea , regiunea din jurul fistulei se va păstra uscată, acoperită cu un
unguent protector şi antimicrobian, pansată steril cu pansament absorbant
•3. Alimentarea prin clismă
 se poate asigura hidratarea şi alimentarea pe o perioadă scurtă de timp
 deoarece în rect nu sunt fermenţi pentru digestie, iar mucoasa absoarbe
numai soluţii izotonice, substanţele proteice sunt eliminate sau supuse unui
proces de putrefacţie
 alimentarea se face prin clisme picătură cu picătură cu soluţie Ringer,
glucoză 47‰ cu rol hidratant
 pacientul stă în d.l stg sau dr. , este dezbrăcat, lenjeria de pat protejată
 este rugat să relaxeze musculatura anală.se introduce canula rectală cu
mişcări de răsucire şi înaintarev.pregătirea şi efectuarea clismei
 în locul irigatorului se foloseşte un termos
4. Alimentarea parenterală
materile necesare
 dezinfectante - alcool
 materiale pentru puncţia venoasă
 de protecţie-pernă elastică pentru sprijinirea braţului,
muşama, aleză;
 pt. dezinfecţia tegumentului tip I (cu tamponul îmbibat
în alcool se badijonează tegumentul timp de 30 de
sec.)
 instrumentar şi materiale sterile - seringi şi ace de
unică folosinţă (se verifică integritatea ambalajului,
valabilitatea sterilizării, lungimea şi diametrul acelor)
- în funcţie de scop; pense, mănuşi chirurgicale,
tampoane
 alte materiale-garou sau bandă Esmarch, fiole cu
soluţii medicamentoase, soluţii perfuzabile, tăviţă
renală
 perfuzor = trusă de perfuzie (ambalat de unică întrebuinţare)
 pompă de perfuzie automată-cu reglare programată a volumului şi ratei de flux
 robinete cu două sau mai multe căi
 branulă(cateter i.v.)
 fluturaş
 benzi de leucoplast pentru fixarea acului(canulei) şi a tubului perfuzorului de pielea
bolnavului
Se face cu substanţe care:
 Au valoare calorică ridicată
 Pot fi utilizate direct de ţesuturi
 Nu au acţiune iritantă sau necrozantă asupra ţesuturilor
 Pe cale i.v. pot fi introduse soluţii izo- sau hipertone : glucoză 10-20-33-40% , fructoză
20% , soluţie dextran , hidrolizate proteice
 Planul de alimentare se face după calcularea necesarului de calorii / 24h şi a raţiei de
lichide în care pot fi dizolvate principiile nutritive
 Nevoia de lichide este completatăcu ser fiziologic sau sol. glucozate şi proteice
 Alimentarea parenterală se face ca şi hidratarea
 Ritmul de administrare diferă după natura şi concentraţia preparatului, starea pacientului,
de la 50ml/h la 500ml/h