NURSING GENERAL II

ALIMENTATIA BOLNAVULUI.TIPURI DE ALIMENTAȚIE

Definitie

Alimentatia rationala (stiintifica) = aportul de alimente in concordanta cu nevoile

organismului, diferentiate dupa varsta, munca, stare de sanatate sau de boala, stare
fiziologica
O alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si asigurarii
tuturor functiilor organismului in conditii normale:
- Glucide (hidrati de carbon)
- Protein
- lipide,

1
 NURSING GENERAL II
- vitamine,
- apa si saruri minerale
Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii:
- sa inlocuiasca cheltuielile energetice de baza ale organismului
- cele necesare cresterii la copii sau cele necesare refacerii peirderilor prin consum la
adult
- asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului normal,
cresterii la copii si celorlalte functii
- favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave
- prevenirea evolutiei nefavorabile in bolile latente, transformarea bolilor acute in boli
cronice si aparitia recidivelor
- consolidarea rezultatelor terapeutice
Calcularea ratiei alimentare
Definitie – proportia de alimente de origine vegetala si animala necesara unui bolnav pe
24/h .
Ratia alimentara se calculeaza in functie de:
- varsta, sex, greutate corporala, munca prestata, stare de sanatate sau boala;
- ea trebuie sa corespunda atat cantitativ cat si calitativ;
- sa asigure necesarul potrivit nevoilor organismului.
Ratia alimentara se masoara in calorii.
Necesarul caloric/24h se calculeaza in functie de:
▪activitate:

2
 NURSING GENERAL II

- in repaus absolut-25 calorii/kg corp

- in activitate minima-35-40cal/kg corp
- in activitate medie-40-45 cal/kg corp în activitate
- activitate intensa-45-60cal/kg corp
▪vârsta:
- plus 20-30%pentru copii
- minus 10-15%pentru varstnici

▪Valoarea calorica a principiilor alimentare in urma metabolizarii lor:

-1g glucide = 4,1calorii
-1g protein = 4,1 calorii
-1g lipide = 9,3 calorii
Ratia echilibrata la adult de 70 de kg, va cuprinde:
- 400g glucide/24h (4-6g/kg corp/24h);
- 70g lipide/24h (1g/kg corp/24h);
- 70g proteinein 24h (1g/kg corp/24h).
▪Echilibrul intre principiile nutritive
-50-55% hidrati de carbon
-10-15% proteine
- 30-40% lipide
▪Se asigura echilibrul intre produsele de origine vegetala si animala:

3
 NURSING GENERAL II

- 40% proteine de origine animala

- 60% proteine de origine vegetala
-35% lipide de origine animala
-65% lipide de origine vegetala
▪stare de sanatate sau boala
- stari fiziologice: sportivi, sarcina si alaptare +30%
-stare febrila necesarul de calorii este cu 13% in plus pentru fiecare grad de temperature:
25xG+13% (pentru T=38grade)
-In arsuri se cresc cu 40-100% in functie de gradul arsurii

Intocmirea foii de alimentatie zilnica

Foaia de alimentatie zilnica = document in care se centralizeaza regimurile
alimentare zilnice prescrise de medic fiecarui bolnav in scop terapeutic.
Intocmirea foii de alimentatie revine asistentei sefe;
- asistentele de salon raporteaza numarul de regimuri dietetice si de suplimente prescrise
de medic.
Asistenta sefa totalizeaza numarul de regimuri dietetice pe clinica si trimite foaia

4
 NURSING GENERAL II

de alimentatie la blocul alimentar pentru efectuarea si livrarea regimurilor.

Foaia de alimentative se intocmeste in fiecare zi.
Exemplu de foaie de masa
Clinica CHIRURGIE
FOAIE DE MASA
Ziua……….luna……….anul…

Regim Nr.portii Observatii referitoare la

hrana din ziua
precedenta

Hidric 10
Hidrozaharat 10
Semilichid 3
Renal 5
Cardiovascular 5
Diabet 5
Mixt 20

5
 NURSING GENERAL II

1000calorii 2
Total 60

Medic … Asistenta sefa ….

Regimurile dietetice
Regimul dietetic = regimul alimentar al unui bolnav stabilit in functie de boala si de
necesitatile sale.
Regimurile dietetice sunt variate, in funcie de cantitatea si calitatea alimentelor ce o
compun:
Din punct de vedere cantitativ regimurile dietetice pot fi :
- hipocalorice
- hipercalorice
Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de imbolnaviri.
Regimurile dietetice urmaresc:
● punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme:
- regim de crutare a intestinului gros – in dizenterie;
- regim de crutare a mucoasei bucale – stomatita;

6
 NURSING GENERAL II

- regim de crutare a stomacului – gastrita, ulcer gastric;

- regim de crutare a ficatului – hepatita, ciroza;
- regim de crutare a rinichiului – nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala acuta;
● echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului:
- in colita de fermentatie – regim bogat in proteine;
- in colita de putrefactie – regim bogat in carbohidrati;
- in insuficienta cardiaca – restrictie de lichide si sodium (regim hiposodat)
● compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine:
- se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharat; regimul va corespunde acestei
tolerante;
● satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:
- in boli infectioase – regim bogat in vitamine;
- afectiuni osoase – regim bogat in calciu;
- in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali – regim bogat in proteine;   
● indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali:
mucus, puroi, se pot indeparta cu ajutorul regimului de mere rase sau morcovi;

Regimurile alimentare

Hidric Indicatii: postoperator, diaree acuta, gastrita acuta

Alimente permise: supe limpezi de legume, ceaiuri, zeama de orez, supe

7
 NURSING GENERAL II

diluate si degresate din carne, apa fiarta si racita

Hidro- Indicatii: perioada de debut a hepatitei epidemice, insuficienta renala
zaharat acuta, insuficienta hepatica acuta, colecistita acuta, in perioada febrila a
bolilor infectioase
- va fi prescris pe o perioada limitata, fiind un regim restrictiv
Alimente permise: suc de fructe indulcite, ceaiuri indulcite, zeama de
compot, zeama de orez
Semilichid Indicatii: colecistita subacuta, perioada icterica a hepatitei epidemice,
ciroza hepatica, varice esofagiene, dupa primele zile ale infarctului de
miocard
Alimente permise: supe de fainoase, supe de legume, piureuri de
legume, fructe coapte, fainoase, sufleuri de branza de vaci-mese mici
cantitativ si frecvente
L actat Indicatii:in primele 3-5 zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase, in
primele zile dupa hemoragie digestiva superioara;
alimente permise:1000-2000ml lapte, eventual imbogatit cu frisca sau
smântână
Lacto-fainos Indicatii: dupa puseul acut al ulcerului in remisiune, dupa operatii pe
vegetarian stomac
Alimente permise: branza de vaci, oua moi, cas, lapte, piureuri de
legume, smantana, frisca, fainoase
Hepatic Indicatii: hepatita cronica agresiva, ciroza hepatica decompensata,
neoplasm hepatic
Alimente permise: branza de vaci, cas, urda, iaurt, carne slaba fiarta,
paine alba prajita, legume, fainoase, fructe coapte, biscuiti, supe de

8
 NURSING GENERAL II

fainoase, unt1og/zi, ulei20-30g/zi

Renal Indicatii: glomerulonefrita acuta difuza, insuficienta renala
Alimente permise: salata de cruditati cu untdelemn, fructe crude coapte,
compot, supe de legume si fainoase, prajituri cu mere, cas, branza de
vaci, urda, galbenus de ou, frisca, paine fara sare
Cardio- Indicatii: cardiopatii decompensate, hipertensiune arteriala, infarct
vascular miocardic acută, in a doua saptamana de boala;
alimente permise: lapte, iaurt, branzeturi, carne slaba fiarta, salata de
sfecla, fructe crude sau coapte, compot, aluat de tarta, dulceata, unt10g,
ulei 30g
Diabet Indicatii: diabet zaharat: alimente in functie de toleranta la glucide;
● alimente cantarite: paine, lapte, cartofi, fainoase, legume uscate,
fructe;
● necantarite: peste, carne, mezeluri oua, supe de carne, sosuri fara
faina, ulei

Hipocaloric Indicatii –obezitate, hipertensiune arteriala

Alimente permise:
- 240cal-300g branza de vaci;
- 400cal-lapte, branza de vaci, carne alba, legume, mere;
- 600cal din aceleasi alimente

9
 NURSING GENERAL II

Modurile de alimentatie a bolnavului

În funcţie de starea pacientului, alimentarea se face:

- Natural – când calea de introducere a alimentelor este cea natruralăm pec ale
bucală
- Pacientul poate fi alimentat natural:

 activ – pacientul mănâncă singur în sala de mese sau în salon;

 pasiv – necesita ajutor;

- Artificial – alimentele sunt introduse în organism pe cale artificiala:

 enteral
 parenteral
 mixt

10
 NURSING GENERAL II

Ordinea de servire a mesei :

- se va distribui mai intai regimul comun, apoi regimurile tip si la urma se va dispune
aducerea regimurilor individuale
- vor lua masa mai intai pacientii care se vor alimenta singuri, apoi cei care necesita ajutor.

Alimentatia activa si pasiva

Obiective

- Asigurarea necesitatilor calorice si calitative in functie de varsta si starea

organismului

- Favorizarea procesului de vindecare,

- consolidarea rezultatelor terapeutice

- prevenirea cronicizarii unor imbolnaviri

Pregatirea materialelor
- Vesela si tacamuri;
- Cana simpla;
- Cana speciala cu cioc sau in functie de starea pacientului, tub pentru administrarea
lichidelor;
- Tava, carucior pentru alimente;
- Alimente conform regimului recomandat;

11
 NURSING GENERAL II

- Servetele de masa;
- 2 prosoape (servete) pentru protectia lenjeriei de corp si pat
Pregatirea pacientului
Culegera datelor
- Afectiune, regim, orarul meselor, repartizarea alimentelor pe mese
- Posibilitatile de mobilizare, daca pacientul este imobilizat, daca are indicatie de
repaus
- Posibilitatea de a-si folosi membrele superioare si nivelul de autonomie (se poate
alimenta singur-activ, sau este alimentat de alta persoana - pasiv)
- Efectuarea unor examene care impun un anumit regim sau restrictii alimentare
inainte sau dupa acestea
- Administrarea unor medicamente inainte, in timpul mesei sau dupa masa
- Preferintele alimentare ale pacientului
Psihica
- se stimueaza autonomia
- se explica pacientului importanta alimentatiei si a respectarii regimului pentru
evolutia favorabila a bolii
Fizica
- se respecta recomandarile cu privire la mobilizarea lui, se asigura pacientul de ajutor
- se ajuta pacientul sa se spele pe maini
- se aseza pacientul intr-o pozitie confortabila in raport cu starea sa generala:
- Sezand la masa in salon sau in pat

12
 NURSING GENERAL II
- Semisezand pentru pacientul care se poate ridica putin
- In decubit lateral stang daca pacientul este dreptaci, cu capul usor ridicat
Efectuare:
- se verifica daca sunt indeplinite conditiile pentru servirea mesei: salonul este aerisit,
au fost indepartate plostile si urinarele, nu se fac tratamente, nu se face curat in salon
- se identifica pacientul si regimul alimentar recomandat
- se ajuta pacientul sa-si spele mainile
- porţiile aranjate estetic sunt aşezate pe mese mici (4 persoane - in sala de mese).
- se invită pacientii la masă
- felurile de mâncare se servesc pe rând, vesela folosită se ridică imediat.
- nu se ating alimentele cu mâna.
- se pregatesc alimentele pe o tava acordand atentie aspectului estetic pentru
alimentarea in salon
- se imbraca un halat curat si manusi
Alimentarea activă se poate face:
● în sala de mese
● în salon
● la masă sau la pat.
În salon la masă:
- se îndepărtează tot ce ar putea influenţa negativ apetitul pacientului (tăviţă, scuipători,
ploscă).
- se invită pacientul să se spele pe mâini, se ajută să se aşeze la masă;
- servirea mesei se face ca si în sala de mese.
În salon, la pat:

13
 NURSING GENERAL II
- se pregăteşte salonul ca pentru alimentarea în salon la masă.
- se aseaza pacientul in pozitie confortabila sezand sau semisezand
- se protejeaza lenjeria pacientului cu ajutorul unui prosop daca este cazul
- se aseza tava cu alimente in fata pacientului sau se adapteaza o masuta speciala
- se ajuta pacientul sa taie alimentele daca este necesar
- se observa daca pacientul consum toate alimentele
La pat in decubit lateral stang (daca pacientul este dreptaci) :
- se aseaza bolnavul in decubit lateral stang, cu capul sprijinit pe o perna
- se spala pe maini
- se protejeaza lenjeria de pat cu o aleza (sau alt material de protectiv) iar a bolnavului cu
un prosop curat
- se aseaza tava la marginea patului sau pe un taburet la inaltimea patului
- se servesc alimentele pe rand, se taie cele solide
- lichidele se servesc în căni special, cu cioc sau cu paiul

14
 NURSING GENERAL II

Alimentarea pasivă

Când starea generală a bolnavilor nu le permite să se alimenteze singuri, trebuie să fie

ajutaţi.
Scop: vor fi hrăniţi bolnavii imobilizaţi, paralizaţi, epuizaţi, adinamici, în stare gravă cu
uşoare tulburări de deglutiţie
Efectuare
- se aseza pacientul in pozitie sezand (daca are membrele superioare afectate) sau
semisezand (daca este imobilizat, adinamic, epuizat, in stare grava);
- se protejaza lenjeria de pat si de corp folosind prosoape curate;
- se plaseaza tava cu alimente pe noptiera, pe un taburet, sau pe o masuta adaptabila la
pat;
- asezare in partea dreapta a pacientului (de regula) pe un scaun, si se verifica
temperatura alimentelor;

15
 NURSING GENERAL II
- se ridica cu o mana (stanga) capul bolnavului cu perna si se administreaza supa cu
lingura pe jumatate plina;
- se asigura ca pacientul a inghitit inainte de a administra o noua cantitate;
- se rezerva suficient timp pentru a putea face mici pauze daca este nevoie;
- se taie alimentele in bucati mici, fara a le atinge cu mana;
- se incurajeaza pacientul sa consume alimentele purtand o discutie agreabila;
- se foloseste lingurita sau o pipeta daca pacientul este in stare foarte grava sau are
tulburari de deglutitie
- se observa permanent faciesul pacientului
Ingrijiri dupa tehnica
- se aseza pacientul in pozitie comoda, daca nu poate singur
- se reface patul, se indeparteaza eventualele firmituri sau se schimba lenjeria daca
este necesar
- se verifica dacă prezinta senzatie de greaţă;
- se ajuta pacientul sa-si faca toaleta cavitatii bucale
Reorganizare
- se îndeparteaza vasele murdare si resturile alimentare;
- se aeriseste salonul
Notarea procedurii în dosarul de îngrijire
- Notati în dosarul de îngrijire cantitatea de alimente si lichide ingerate
- Modificarile de apetit: disparitia, diminuarea, exagerarea, refuzul alimentelor, nu-i
place mancarea, respecta restrictiile religioase, refuza anumite alimente;

16
 NURSING GENERAL II

- Prezinta sete exagerata;

- Acuza senzatie de greata, de rau in timpul mesei sau dupa masa;
- Acuza senzatia de plenitudine;
- Refuza regimul recomandat, consuma alimente nepermis;
- Recomandari speciale care trebuie comunicate turei urmatoare: mese mici si dese, in
timpul noptii, restrictie alimentare pentru examinarile din zilele urmatoare
Evaluarea eficacitatii procedurii
Rezultate asteptate/dorite:
- Pacientul consuma intreaga cantitate de alimente si se hidrateaza corespunzator
- Exprima stare de confort
- Respecta regimul alimentar, o parte din simptome au disparut
Rezultate nedorite / Ce faceti
- Pacientul nu consuma intreaga cantitate de alimente;
- Cercetati cauzele: apetit diminuat, conditii necorespunzatoare de servire a mesei, nu-
i plac alimentele, consuma alimente aduse de apartinatori, isi respecta religia;
- Pacientul refuza anumite alimente, acuza greata;
- Se consemneaza observatiile si se anunta medical

17
 NURSING GENERAL II

Alimentarea artificială

Alimentatia artificială = introducerea alimentelor în organismul pacientului prin mijloace

artificiale, pe altă cale decât cea natural.
Se realizeaza prin următoarele procedee:
- Enteral:
▪ sondă gastrică sau intestinală
▪ gastrostomă, jejunostomă, clismă etc.
- Parenteral
Scop:
- hrănirea pacienţilor inconştienţi
- cu tulburări de deglutiţie
- cu intoleranţă sau hemoragii digestive
- operaţi pe tubul digestiv şi glandele anexe
- cu stricturi esofagiene sau ale cardiei
- în stare gravă; negativism alimentar

Alimentaţia enterală
Numele de alimentaţie enterală vine din limba greaca: enteron = intestine, aşadar
alimentaţia enterală constă în orice formă de alimentaţie care foloseşte tractul
gastrointestinal.

18
 NURSING GENERAL II
Se poate realiza pe următoarele căi:
- sonda gastrică: nasogastrică, orogastrică
- sonda nasoduodenală
- sonda nasojejunală (plasată intraoperator)
- jejunostoma chirurgicală
Şi mai rar prin:
- faringostomă
- esofagostomă
- gastrostomă chirurgicală
- P.E.G. (gastrostoma endoscopică percutană)

19
 NURSING GENERAL II

ALIMENTAȚIA PRIN SONDA NAZOGASTRICĂ – ALIMENTAȚIA ENTERALĂ

INDICAȚII

 pacienţi inconştienţi;
 pacienţi cu tulburări de deglutiţie;
 pacienţi cu negativism alimentar;
 pacienţi cu stricturi esofagiene.

PREGĂTIREA MATERIALELOR

20
 NURSING GENERAL II
 material pentru tubaj, dacă sonda nu este deja montată;
 seringă Guyon, pâlnie de sticlă;
 produse oficinale de bucătărie - lichide alimentare la temperatura corpului, fără
grunji, care pot înfunda sonda;
 produse farmaceutice concepute special pentru acest tip de alimentație, care conțin
toți macro și micronutrienții necesari unei persoane aflate în situație critică.
 materiale pentru protecţia lenjeriei.

PREGĂTIREA PACIENTULUI ȘI REALIZAREA ALIMENTAȚIEI

 se aşează pacientul în poziţie comodă;

 la capătul liber al sondei se poate ataşa, după caz: pâlnie de sticlă, seringă Guyon sau
un aparat de perfuzie;
 se administrează 4-6 doze pe zi, fiecare doză fiind în jur de 250-400 ml;
 ritmul de administrare este de 20 ml/minut, administarea prea rapidă poate duce la
distensia bruscă a stomacului și refularea alimentelor;
 dacă lichidele sunt administrate prin aparatul de perfuzie, cantitatea va fi de cel mult
200-250 ml/oră;
 după administrarea alimentelor, sonda se spală prin introducerea a 200-300 ml de
apă şi apoi a unei cantităţi mici de aer;
 la sfârşit, sonda se închide cu ajutorul unei pense.

21
 NURSING GENERAL II

Îngrijirea pacientului
- se aseaza pacientul intr-o pozitie comoda si se inchide sonda intre doua administrari;
- se urmareste pacientul pentru a sesiza aparitia greturilor, varsaturilor, balonarii,

22
 NURSING GENERAL II
crampelor, diareei
- se indeparteaza sonda cand se termina indicatia de alimentare artificiala, respectand
pasii de la tubajul nazo-gastric sau la intervale stabilite de medic (2-3 zile - sondele de
cauciuc, 4-6 zile  sondele de polietilen);
- se lasa un interval liber de 6-8 ore pe timpul noptii pana la montarea unei noi sonde,
pentru refacerea circulatiei la nivelul mucoasei si, daca nu exista o contraindicatie, se
schimba nara;
- se mobilizeaza sonda ramasa pe loc pentru a evita lezarea mucoasei;
- se verifica daca senzatia de foame a disparut sau a diminuat;
Reorganizarea locului de munca
- se indeparteaza manusile si materialele folosite in containere speciale;
- se spala mainile;
Notarea procedurii
- se noteaza procedura si numele celui care a efectuat-o:data, ora, cantitatea si felul
alimentelor administrate; reactii adverse, intoleranta (greata, voma).
Evaluarea eficacitatii procedurii
Rezultate asteptate/dorite:
- Pacientul a tolerat bine administrarea alimentelor pe sonda gastrică
- Pacientul este satisfacut
Rezultate nedorite / Ce faceti:
- Pacientul prezinta greata, varsaturi
- Se consulta medical - poate fi o intoleranta sau o reactie la unele alimente
- Pacientul prezinta leziuni la nivelul mucoasei nazale si uscaciunea mucoasei bucale
-se asigura o buna igiena a cavitatii bucale; se mobilizeaza sonda; se schimba nara dupa

23
 NURSING GENERAL II
asigurarea unui repaus intre indepartarea si repunerea sondei
- Pacientul prezinta tuse si semne de sufocare - s-a gresit procedura si alimentele au
ajuns in caile aeriene - se retrage sonda si se introduce pe cale esofagiana
- Se anunta medicul pentru a stabili masuri de prevenire a bronhopneumoniei de
aspiratie
- Acordati o atentie deosebita pacientului inconstient.
Recomandari
- Sondele de cauciuc pot fi lasate pe loc 2-3 zile, mentinerea lor peste acest termen
poate cauza leziuni ale mucoasei nazale
- Sondele de polietilen pot fi mentinute si tolerate mai mult, pana la 4-7 zile.
- Este recomandabil ca sonda sa fie mobilizata de mai multe ori in cursul zilei,
favorizand prin aceasta circulatia sanguina normala la nivelul suprafetelor apasate de ea;
- La 3-5 zile, sonda trebuie indepartata pentru 6-8 ore (repausul de noapte), dupa care
se va putea reintroduce, insa prin nara de parte opusa.
- Este important ca alaturi de aportul caloric si vitaminic, pacientul sa primeasca si
ratia corespunzatoare de lichide pentru acoperirea necesitatilor hidrice care trebuie
calculate exact.
- Raţia zinică se administrează în 4-6 doze foarte încet, de preferinţă cu aparatul de
perfuzat utilizând vase izoterme.

24
 NURSING GENERAL II

ALIMENTAȚIA PRIN GASTROSTOMĂ

Gastrostoma este deschiderea chirurgicală şi fixarea la perete a stomacului în scopul
alimentării cu ajutorul unei sonde, atunci când calea esofagiană nu este abordabilă.

În stomă se fixează o sondă de cauciuc prin intermediul căreia alimentele sunt

introduse în stomac cu o pâlnie sau seringă.

25
 NURSING GENERAL II
INDICAȚII:

 punerea în repaus a esofagului după operaţii, arsuri cu substanţe caustice după

ingestie
 voluntară sau accidentală;
 stricturi esofagiene postcaustice sau obstacole;
 când alimentarea artificială se impune vreme mai îndelungată.

MATERIALE NECESARE:

 alimente pasate, cu consistenţă foarte redusă, la temperatura corpului;

 pâlnie sau seringi de cel puţin 20-50 ml;
 şerveţele de hârtie;
 baghetă pentru împingerea alimentelor;
 material pentru protecţia stomei;
 material pentru protecţia patului.

PREGĂTIREA PACIENTULUI ȘI EFECTUAREA PROCEDURII:

 este instruit cum se poate alimenta singur;

26
 NURSING GENERAL II
 să-şi spele mâinile;
 să îndepărteze pensa care închide sonda;
 să adapteze pâlnia la capătul liber al sondei sau să monteze seringa;
 se introduc pe rând alimentele fără să se depăşească 100 ml/minut, pentru a nu
destinde stomacul şi pentru ca alimentele să nu se scurgă înafară;
 se alternează introducerea lichidelor cu semisolidele;
 doza pentru o masă nu trebuie să depăşească 400 ml;
 la sfârşitul mesei se administrează un lichid, pentru a spăla lumenul sondei;
 se închide sonda la sfârşitul alimentaţiei;
 se fixează sonda în poziţie verticală;
 pacientul rămâne în poziţie şezândă sau semişezândă (poziţia de decubit dorsal
favorizează „regurgitarea” conţinutului pe sondă);
 este ajutat să-şi spele mâinile.

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI

 se observă tegumentele din jurul stomei;

 se protejează pielea;
 se reface pansamentului din jurul stomei în capul regurgitării sucului gastric.

27
 NURSING GENERAL II
OBSERVAȚII

 alimentarea poate fi făcută şi de altă persoană instruită în acest sens;

 când indicaţia de alimentare prin gastrostomă nu mai este de actualitate, sonda se
retrage şi se aşteaptă închiderea stomei.
 plaga se îngrijeşte în condiţii de asepsie şi antisepsie.

Alimentarea prin clismă

- se poate asigura hidratarea şi alimentarea pe o perioadă scurtă de timp
- deoarece în rect nu sunt fermenţi pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai soluţii
izotone, substanţele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefacţie
alimentarea se face prin clisme picătură cu picătură cu soluţie Ringer, glucoză 47‰ cu rol
hidratant.

28
 NURSING GENERAL II

Alimentarea parenterală

Materile necesare
- de protecţie - pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama, aleză;
- pentru dezinfecţia tegumentului tip I
- instrumentar şi materiale sterile - seringi şi ace de unică folosinţă (se verifică integritatea
ambalajului, valabilitatea, lungimea şi diametrul acelor) - în funcţie de scop; pense,
mănuşi, tampoane
- alte material - garou sau bandă Esmarch, fiole cu soluţii medicamentoase, soluţii
perfuzabile, tăviţă renală
- perfuzor = trusă de perfuzie
- pompă de perfuzie automata - cu reglare programată a volumului şi ratei de flux
- robinete cu două sau mai multe căi
- branulă (cateter i.v.)
- fluturaş
- benzi de leucoplast pentru fixarea acului (canulei) şi a tubului perfuzorului de pielea
bolnavului
Se face cu substanţe care:

29
 NURSING GENERAL II
- Au valoare calorică ridicată
- Pot fi utilizate direct de ţesuturi
- Nu au proprietăţi antigenice
- Nu au acţiune iritantă sau necrozantă asupra ţesuturilor
Pe cale i.v. pot fi introduse soluţii izo- sau hipertone: glucoză 10-20-33-40%, fructoză
20%, hidrolizate proteice. Planul de alimentare se face după calcularea necesarului de
calorii / 24h şi a raţiei de lichide în care pot fi dizolvate principiile nutritive
Nevoia de lichide este completată cu ser fiziologic sau sol. glucozate şi proteice.
Ritmul de administrare diferă după natura şi concentraţia preparatului, starea
pacientului, de la 50ml/h la 500ml/h.

30