RECOLTAREA SANGELUI

Sangele se recolteaza pentru examene :

- hematologice

- biochimice

- parazitologice

- serologice

- bacteriologice

Recoltarea se face prin :

- intepare la adult : -pulpa degetului,lobul urechii

la copil : - fata plantara a halucelui,calcai

- punctie venoasa
- punctie arteriala

Ordinea recoltarii :

tuburi fara aditivi

tuburi t probe de coagulare
alte tuburi cu diversi aditivi.

ROSU,BLEU,MOV,VERDE,NEGRU

1. EXAMENE HEMATOLOGICE( vacutainerele contin subst.anticoagulante)

ANALIZA CERUTA CULOARE CONTINUT

VACUTAINER
1 VSH (ex hematologic) NEGRU CITRAT DE Na 3.8%

2 HEMATOCRIT sau VET(ex MOV CRISTALE EDTA

hematologic)
2 REZISTENTA MOV CRISTALE EDTA K3 SAU 5-10 PERLE DE STICLA
GLOBULARA(ex.hematologic)

4 HEMOLEUCOGRAMA sau MOV CRISTALE EDTA

HLG(ex.hematologic)
5 INDICII ERITROCITARI,CONSTANTE MOV CRISTALE EDTA
ERITROCITARE(ex.hematologic)
6 HEMOGLOBINA(ex.hematologic) MOV CRISTALE EDTA

1
RECOLTAREA SANGELUI CAPILAR PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE
Pregatirea materialelor

Materiale de protectie: manusi de cauciuc.

Materiale sterile: ace; tampoane de vata; seruri test;
Materiale nesterile: tava medicala curata, camera umeda, lame uscate, curate, degresate, slefuite, pipete
Potain, alcool sanitar 90°.

Pregatirea pacientului:
Pregatirea psihica: se anunta sa nu manance, i se explica necesitatea efectuarii tehnicii;
Pregatirea fizica: se asaza in pozitie sezand cu mana sprijinita.

Efectuarea tehnicii:
 Se aseptizeaza pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool;
 Se evita congestionarea printr-o frecare puterinica si prelungita;
 Se asteapta evaporarea alcoolului;
 Cu o miscare brusca se inteapa pielea pulpei degetului in partea laterala a extremitatii, perpendicular pe
straturile cutanate;
 Se sterge cu un tampon uscat prima picatura de sange, se lasa sa se formeze o alta picatura de sange
din care se recolteaza cu pipeta sau lama;
 Se sterge cu un tampon cu alcool.
Pregatirea produsului pentru laborator - efectuarea frotiului:
 La extremitatea unei lame se pune o picatura de sange de 3 – 4 mm diamteru;
 Se aseaza o lamela cu marginile slefuite in unghi de 45 de grade, picatura se intinde prin capilaritate;

 Lamela se trage catre partea libera a lamei, pastrand aceeasi inclinatie si antrenand toata picatura fara sa o
fragmenteze;
 Se agita lamela pentru uscare;
 Se eticheteaza si se trimite la laborator.

RECOLTAREA SANGELUI VENOS PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE

 Sedimentarea: asezarea progresiva a elementelor figurate spre fundul eprubetei din sange necoagulabil
lasat in repaus (fenomen fizic);
 Viteza de sedimentare a hematiilor (V.S.H.): rapiditatea cu care se produce depunerea lor.

Pregatirea materialelor pentru recoltarea V.S.H. – ului:

Materiale strile:
 Seringa de 2 ml uscata;
 Solutie de citrat de Na 3.8 %;
 Ace pentru punctia venoasa.

Materiale nesterile:
 Stativ si pipete Westergreen;
 Pernuta, musama, eprubete, tavita renala, garou, vata, alcool sanitar 70°.

2
Pregatirea pacientului:
Pregatirea psihica: i se explica, cu 24 de ore inainte, necesitatea efectuarii examinarii.
Pregatirea fizica: se anunta sa nu manance, sa pastreze repaus fizic.

Efectuarea tehnicii:
 Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun;
 Imbraca manusi de cauciuc sterile;
 Aspira in seringa 0.4 ml citrat de sodiu 3.8% (concentratie);
 Punctioneaza vena fara garou si aspira sange 1.6 ml;
 Retrage acul si aplica tampon cu alcool;
 Scurge amestecul sange-citrat in eprubeta si se omogenizeaza lent;
 Asaza eprubeta in stativ;
 Se ingrijeste pacientul in continuare.

Pregatirea produsului pentru laborator:

 Se completeaza buletinul;
 Se eticheteaza produsul si se trimite la laborator.
 Valori: V.S.H. barbati = 1 – 10 mm/1h; 7 – 15 mm/2 h;
femei = 2 – 13 mm/1h; 12 – 17 mm/2 h.
Hematocrit (VET): recoltarea sangelui pentru determinarea hematocritului se face prin punctie venoasa. Se
recolteaza 2 ml de sange pe cristale de EDTA (acid etilen diaminotetraacetic 1%) – 0.5 ml solutie, uscata prin
evaporare.
VET = 46 ± 6 % barbati ; 41 ± 5 % femei.

Rezistenta globulara:
 Se recolteaza sange pentru obtinerea globulelor rosii;
 Se evita hemoliza si coagularea sangelui;
 Sangele recoltat 5 - 6 ml se trece imediat intr-un balon Erlenmeyer de 100 ml in care s-au pus 5 – 10
perle de sticla;
 Se agita usor balonul timp de 5 - 10 min cu miscari circulare;
 Sangele se defibrineaza si nu se mai coaguleaza;
 Se trimite imediat la laborator;
 Rezistenta globulara = 0.42 – 0.34 %.

Hemoleocograma reprezinta studiul cantitativ si calitativ al globulelor din sange. Cuprinde numarul
globulelor, al tuturor elementelor figurate dintr-un mm cub de sange, cantitate de hemoglobina, formula
leucocitara.

Hemoglobina este o proteina complexa ce constituie pigmentul respirator al globulelor rosii este
compusa din: o proteina numita “globina” , un fragment neproteinic numit “ hem “.
Are rol de transport al O2 de la plamani la tesuturi si a CO2 de la tesuturi la plamani.

3
2. EXAMENE BIOCHIMICE (vacutainerele nu contin subst. anticoagulanta,cu exceptia
particularitatilor)
ANALIZA CERUTA CULOARE CONTINUT
VACUTAINER
- UREE SANGUINA, ROSU NU CONTINE
- ACID URIC, ANTICOAGULANT
- CREATININA,
- BILIRUBINA,
- COLESTEROL,
- LIPEMIE,
- TESTE DE DISPROTEINEMIE,
- FOSFATAZA ALCALINA,
- TRANSAMINAZE(TGO,TGP)
- AMILAZA,
- ELECTROFOREZA,
- CALCEMIE,SIDEREMIE,
- GLICEMIE
-
PARTICULARITATI : BLEU 0,5 ml Citrat de Na
1.FIBRINOGEN (ex.biochimic) 3,8%
2.TIMP DE PROTROMBINA (denumire BLEU 0,5 ml Oxalat de K
alternativa:Timpul QUICK sau INR+ Timpul Howell)
3.REZERVA ALCALINA+ IONOGRAMA SANGUINA VERDE sau GRI Contine Heparina

RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE

Se efectueaza prin punctie venoasa, dimineata, bolnavul fiind “ a june”, nemancat. Se recolteaza 5 – 10
ml sange simplu, pentru a determina:

 Ureea sanguina: 0.20 – 0.40 gr/ 1000 ml;

 Acidul uric: 2 – 6 mg %;
 Creatinina: 0.6 – 1.20 mg%;
 Bilirubina: T = 0.6 – 1 mg %; D = 0.1 – 0.4 mg%;
 Colesterol: 1.80 – 2.80 gr ‰;
 Lipemie: 600 – 800 mg%;
 Teste de disproteinemie;
 Fosfataza alcalina: 2 – 4 uBodansky;
 Transaminaza: T.G.O. = 2 – 20 ui; T.G.P. = 2 – 16 ui;
 Amilaza: 8 – 32 uW (Wolghemuth);
 Electroforeza:
 Calcemie: 9 – 12 mg %; 4.5 – 5.5 mEg/l;
 Sideremie: 100 – 160 / 100ml;
 Rezerva alcalina: 58 – 65 vol. %;
 Ionograma sanguina: Na + = 137 – 152 mEg/l; K+ = 3.8 – 5.4 mEg/l;
 Cl = 94 – 111 mEg/l;
 Ca ++ = 4.5 – 5.5 mEg/l.
 Glicemie: 0.80 – 1.20 gr ‰;
 Fibrinogen: 200 – 400 mg%;
 Timp de protrombina: T. Quick = 12`` - 14``; T. Howell = 1` 30``- 2` 30``
4
 Acidul uric este un component al urinii ce contine azot, acidul uric continut in sange este filtrat de
rinichi pe care il elimina prin urina. 2 – 6 mg%

Urea sanguina si creatinina se recolteaza in scopul de a evalua functiile renale si pentru a monitoriza
pacientul cu afectiuni acute sau cronice ale rinichilor.
0.20 – 0.40 gr/1000 ml

Bilirubina este o substanta galben maronie ce se gaseste in bila, se produce prin distrugerea hematiilor
imbatranite la nivelul ficatului.
Cel mai important semn al cresterii nivelului de bilirubina este aparitia icterului, poate aparea in
urmatoarele afectiuni: hepatite, ciroza hepatica, anemii.
T = 0.6 – 1 mg %; D = 0.1 – 0.4 mg %

Colesterolul reprezinta o fractiune a lipidelor elaborate de ficat.

Colesterolul formeaza unele placi de grasime (aterom) care se pot rupe brusc si pot infunda arterele.
Urmarile pot fi: infarct de miocard acut, atac cerebral, tulburari acute de circulatie a sangelui in membrele
inferioare. 1.20 – 2.80 gr ‰

Lipemia reprezinta concentratia de lipide din sange (grasimile). Test de disproteinemie reprezinta o
anomalie cantitativa si calitativa a proteinelor din plasma (albumina, globuline). Cresterea albuminelor este
reprezentata in sindromul inflamator iar scaderea in infectii. 600 – 800 mg%

Fosfataza alcalina este o enzima care diagnosticheaza bolile hepatice si afectiunile osoase. 2 – 4 u
Bodansky

Transaminaza este o enzima care accelereaza transferul unei grupari de la un acid aminat la un acid
cetonic. T.G.P. (transaminaza glutamica piruvica) este prezent in ficat si in rinichi iar T.G.O. (transaminaza
glutamica oxalica) se afla in celulele muschilor striati ale ficatului si in globulele rosii. T.G.O. = 2 – 20 ui;
T.G.P. = 2 – 16 ui.

Amilaza prezinta fermentul in sucul pancreatic din saliva. 8 – 32 uW (Wolgemuth)

Glicemia reprezinta concentratia glucozei in sange. 0.80 – 1.20 gr ‰

Electroforeza reprezinta fenomenul de imigrare diferentiata catre anod sau catod intr-un camp electric
a diferitelor componente ale unor solutii, metoda este folosita in laborator pentru separarea fractiunilor proteice
ale serului
(albumine, globuline, alfa 1, alfa 2, beta, gama).

Sideremia reprezinta cantitatea de fier din sange. Metoda de preparare punctie venoasa recoltarea direct
in eprubeta cu ac de platina. 100 – 160/ 100 ml

Rezerva alcalina reprezinta cantitatea totala de ioni care pot neutraliza o eventuala crestere a aciditatii
sanguine. 58 – 65 vol.%.

Ionograma sanguina este un tabel cu cifre ce reprezinta cantitatea de ioni amioni, cationi in plasma.
Na + = 137 – 152 mEg/l; K+ = 3.8 – 5.4 mEg/l; Cl = 94 – 111 mEg/l; Ca ++ = 4.5 – 5.5 mEg/l.

Fribrinogen este o proteina in sange sintetizata de ficat. 200 – 400 mg%

5
 Timp de protrombina reprezinta timpul de coagulare al plasmei in prezenta unui extract de tesut de
origine umana, animala sau sintetica, acest test serveste la cercetarea unei tendinte hemoragice cauzate de boli
severe hepatice sau boli de sange cu deficit de factori de coagulare sau de o avitaminoza K ( deficit de
vitamina K). T. Quick = 12`` - 14``; T. Howell = 1` 30``- 2` 30``

3. EXAMENE BACTERIOLOGICE(HEMOCULTURA)

HEMOCULTURA = introducerea sangelui pe un mediu de cultura pt examen bacteriologic

Se recolteaza pe vacutainer cu dop de culoare ROSU
SCOP = descoperirea bacteriilor atunci cand se suspecteaza :

1. O septicemie cu stafilococ,meningococ,bacilul Koch(bolnavul are febra ridicata cu oscilatii

mari,febra,frison,stare generala alterata)

2. O bacteriemie : febra tifoida,bruceloza,endocardita maligna subacuta.

4.EXAMENE PARAZITOLOGICE :
- pentru depistarea din tesuturi si produsilor de excretie in cazul afectiunilor intestinale sau altor boli cu istoric
sau simptomatologii sugestive.
- parazitii pot fi gasiti in sange(se recolteaza pe vacutainer cu dop de culoare ROSU) si in produsele de excretie
ale organelor : sputa,bila(giardia)urina,materii fecale(viermi intestinali) secretii vaginale si lichid
cefalorahidian.

- examenul parazitologic al sângelui, efectuat pe frotiuri preparate din sânge capilar, este esential pentru
diagnosticul unor boli parazitare cum sunt malaria, babetsiozele, stadii acute de boala Chagas, tripanosomiaze
africane, filarioze hemolimfatice.
Momentul optim de recoltare este intre frisoane, dar se recomanda ca recoltarea sa fie facuta imediat ce se ridica
primele suspiciuni de boala.

Materiale necesare
· Tampoane sterile uscate
· Tampoane imbibate in antiseptice (alcool izopropilic)
· Manusi
· Ac de punctie sau lanteta
· Lame de sticla pentru microscop
· Lama de sticla cu o margine slefuita pentru intinderea frotiurilor
· Container pentru deseuri intepatoare inscriptionat corespunzator

Tehnica
Punctia capilara propriu-zisa se efectueaza conform indicatiilor din Puncția capilară.

1.Efectuarea frotiului subtire

· A doua picatura de sange obtinuta in urma punctiei capilare se depune la unul din capetele lamei de microscop
· Se asaza lama pe o suprafata dreapta
· Lama cu marginea slefuita se aplica (cu marginea respectiva) peste picatura de sange la un unghi de 40-45
grade; sangele se va intinde pe toata lungimea muchiei lamei
· Se aplica lamei slefuite o miscare de translatie rapida spre capatul opus al lamei de microscop
6
Dupa uscare, in marginea mai groasa a frotiului se aplica (aproape de muchia lamei) eticheta cu codul de bare
corespunzator cererii si altor vacutainere sau recipiente recoltate de la acelasi pacient in acelasi moment

2.Picatura groasa :

Picatura groasa trebuie sa aiba un diametru de 1.5-2 cm si sa fie suficient de groasa astfel incat citirea prin
transparenta picaturii a unui text tiparit sa se efectueze cu greutate.
· Se depun pe mijlocul unei lame de microscop 2-3 picaturi de sange obtinute prin punctie capilara (prima
picatura dupa punctie se sterge)
· Cu o bagheta sau cu varful unei alte lame de sticla se defibrineaza picatura groasa astfel obtinuta prin
miscari circulare care intind picatura la diametrul indicat; aceasta manevra se efectueaza timp de 10-15
minute.
· Dupa defibrinare, pe una din marginile frotiului se aplica (aproape de muchia lamei) eticheta cu codul de
bare corespunzator cererii si altor vacutainere sau recipiente recoltate de la acelasi pacient in acelasi
moment.
· Dupa defibrinare, lama se asaza pe o suprafata perfect neteda, orizontala; se acopera cu o placa Petri si se
lasa sa se usuce la temperatura camerei timp de 8-12 ore. Daca temperatura camerei depaseste 25 grade C se
lasa la uscat intr-o incinta cu temperatura reglabila fixata la 24- 25 grade C.
Dupa efectuarea recoltarii, atat acul sau lanteta cu care s-a efectuat punctia capilara cat si lamele sau bagheta
utilizate in efectuarea frotiului se arunca in containerul de deseuri infectioase taietoare.

5.EXAMENE SEROLOGICE :

Examenele serologice releva prezenta sau absenta anticorpilor in serul bolnavului.

Aceste examene se utilizeaza pentru diagnosticarea bolilor infectioase (tifos exantematic, febra tifoida,
sifilis).
Recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, direct in eprubeta (fara seringa), sau pe vacutainer cu
dop de culoare ROSU in cantitate de 5 – 10 ml.
Dupa coagulare, se desprinde cheagul de pe peretele eprubetei si dupa 30 de minute, se decanteaza serul
intr-o eprubeta direct sau prin aspirare cu o pipeta Pasteur sterila. Serul nehemolizat are o culoare galbuie, cel
hemolizat este roz.
- Reactia Weill-Felix (pt.diagnosticul tifosului exantematic)
- VDRL (diagnosticul sifilisului,pe lama)
- Reactia de fixae a complementului,Reactia Bordet-Wassermann (dg.sifilisului)
- ASLO (dozarea antistreptolizinelor) pt diagnostricarea RAA(reumatism atricular acut) si Scarlatina
- Reactia Waler-Rose pt diagnosticarea P.R (poliartritei reumatoide)
- Reactia Widal pt diagnosticarea febrei tifoide si paratifoide.