NURSING GENERAL 2

CURS 5

SPĂLĂTURA GASTRICĂ
Definiţie : evacuarea conţinutului stomacal şi curăţarea mucoasei de substanţe străine,
după introducerea unei sonde gastrice Faucher
Scop : - terapeutic
Indicaţii :
- intoxicaţii alimentare sau cu substanţe toxice
- stază gastrică însoţită de fermentaţie
- pregătirea preoperatorie în intervenţii de urgenţă sau de stomac
- pregătirea pentru gastroscopie
Contraindicaţii :
- îmbolnăviri cardio-pulmonare grave
- în perioada dureroasă a ulcerului gastric
- în cancer gastric
- în intoxicaţii cu substanţe caustice
- în hepatite cronice
Materiale necesare :
- sonda gastrică Faucher sterilă sau unifolosibilă
- pâlnie de sticlă
- o cană de 5 litri cu apă la temperatura de 25 – 26 grade C
- 2 şorţuri de cauciuc sau de material plastic
- scaun cu spătar
- recipient pentru colectarea lichidului evacuat din stomac (găleată)
- medicamente indicate de medic (ex. Cărbune animal)
- prosop
Etape şi timpi de execuţie :
- pregătirea materialelor necesare
- pregătirea psihică şi fizică a bolnavului
 şezând pe scaun cu spatele cât mai drept
 se îndepărtează proteza mobilă dacă este cazul
 se aşează tăviţa renală sub bărbie
 se aplică şorţul de cauciuc
Efectuarea tehnicii :
- se introduce în stomac sonda gastrică Faucher (tehnica sondajului gastric)
- la capătul liber al sondei se adaptează pâlnia de sticlă şi se aduce la nivelul toracelui
bolnavului
- se introduce apa pregătită la 25 – 26 grade C, până se umple pâlnia şi se ridică deasupra
capului bolnavului pentru ca lichidul să pătrundă prin sondă în stomac. Înainte ca pâlnia să se
golească complet, se va coborâ cu 30 – 40 cm sub epigastru în poziţie verticală pentru ca să
se adune lichidul din stomac în ea. Se goleşte conţinutul pâlniei în găleata pregătită lângă
bolnav

1
- se repetă aceste manevre de 5 – 6 ori până ce lichidul de spălătură evacuat devine curat, fără
resturi alimentare sau substanţe străine
- se pensează sonda cu pensa hemostatică şi se extrage din stomac.
Îngrijirea bolnavului după tehnică :
- se serveşte bolnavului un pahar cu apă pentru a-şi clăti gura
- se şterg mucozităţile de pe faţă şi bărbie, se îndepărtează tăviţa renală
- se aşează bolnavul în poziţie cât mai comodă şi se supraveghează
Notarea tehnicii în foaia de observaţie
: se notează tehnica, data,cantitatea şi rezultatul analizelor efectuate
Reorganizarea locului de muncă
- eventual din licidul de spălătură se face identificarea substanţelor toxice
Accidente :
- greaţă şi senzaţie de vomă.
 Se indică - respiraţii profunde,
- eventual anestezia faringelui
- pătrunderea sondei în laringe
 apare reflexul de tuse, bolnavul se înroşeşte apoi se cianozează
 se îndepărtează urgent sonda
- înfundarea sondei cu resturi alimentare
 desfundarea se face prin insuflaţii cu aer
- se poate produce bronhopneumonie de aspiraţie
 pentru a preveni se pensează sonda, apoi se extrage

SONDAJUL GASTRIC

Definiţie : introducerea unui tub de cauciuc – sonda Einhorn – prin faringe şi esofag în
stomac
Scop :
- explorator :
 pentru recoltarea sucului gastric pentru analize
 pentru studierea funcţiei evacuatorii a stomacului
- terapeutic
 alimentarea bolnavului
 spălătura gastrică cu glucoză
Indicaţii :
- gastrite acute şi cronice
- ulcer gastric
Materiale necesare :
- tavă medicală
- sonda Einhorn sterilă sau unifolosibilă
- balon Erlenmeyer pentru colectare
- stativ cu eprubete curate şi uscate
- dejunul de probă indicat de medic

2
- seringi de 20 ml pentru aspiraţia sucului gastric
- pensă hemostatică
- muşama unifolosibilă
- tăviţă renală curată, uscată sau unifolosibilă
- mănuşi de cauciuc sterile
- paravan
Etape şi timpi de execuţie :
- pregătirea materialelor necesare
- pregătirea psihică şi fizică a bolnavului
 şezând pe scaun cu spatele cât mai drept
 se îndepărtează proteza mobilă dacă este cazul
 se aşează tăviţa renală sub bărbie
- efectuarea tubajului gastric
 spălare pe mâini cu apă şi săpun
 asistenta îmbracă mănuşi de cauciuc sterile
 asistenta se va aşeza în partea dreaptă a bolnavului, cu mâna dreaptă apucă sonda ca
pe un creion
 cere bolnavului să deschidă gura larg şi să respire adânc şi introduce capătul sondei
până la peretele posterior al faringelui, invitând bolnavul să înghită şi să respire
 prin deglutiţie sonda pătrunde în esofag, asistenta împinge câte puţin sonda până când
la arcada dentară ajunge semnul (diviziunea) de 40 – 50 cm şi sonda a ajuns în stomac
 se verifică prezenţa sondei în stomac prin aspirarea conţinutului stomacal cu ajutorul
seringii de 20 ml
 se recoltează mai multe probe - prin aspiraţie cu seringa - şi se aşează în eprubete
diferite
 după terminarea recoltării, se extrage sonda printr-o mişcare hotărâtă, dar cu
precauţie, după comprimarea ei cu o pensă hemostatică
Îngrijirea bolnavului după tehnică :
- se serveşte bolnavului un pahar cu apă pentru a-şi clăti gura
- se şterg mucozităţile de pe faţă şi bărbie, se îndepărtează tăviţa renală
- se aşează bolnavul în poziţie cât mai comodă şi se supraveghează
Notarea tehnicii în foaia de observaţie :
se notează tehnica, data, cantitatea şi rezultatul analizelor efectuate
Reorganizarea locului de muncă: aceleaşi ca şi la spălătura gastrică
Accidente : aceleaşi ca şi la spălătura gastrică

SONDAJUL DUODENAL

Definiţie: sondajul sau tubajul duodenal reprezintă introducerea sondei Einhorn dincolo de pilor
(gura stomacului)
Scop:
- EXPLORATOR: -extragerea conţinutului duodenal format din conţinut gastric, bilă, suc
pancreatic pt examinările de laborator în vederea aprecierii funcţiei biliare hepatice, a căilor
extrahepatice, cât şi descoperirea unor modificări anatomo-patologice ale organelor care dau

3
aspectul, cantitatea, compoziţia chimică sau morfologică a secreţiilor extrase prin tubaj. De
asemenea se pot evidenţia şi boli parazitare ale duodenului sau căilor biliare.
- TERAPEUTIC: -drenarea căilor biliare şi introducerea unor medicamente care au acţiune
directă asupra ficatului, a căilor biliare sau tubului digestiv
- ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ: -se introduc lichide hidratante şi alimente lichide în
organismul bolnavilor cu imposibilitatea de înghiţire sau inconştienţi
- ASPIRAŢIE CONTINUĂ: -în cazul ocluziilor intestinale, precum şi după intervenţii
chirurgicale pe tubul digestiv
Materiale necesare:
- muşama, aleză, tăviţă renală,
- sonda Einhorn sterilă, pensă hemostatică
- pernă cilindrică dură, pătură rulată
- soluţie de sulfat de magneziu 33%, sterilă
- seringă 20 ml, recipiente pregătite pt bilă
- prosop curat, şorţ de cauciuc
Tehnica:
- PREGĂTIREA PSIHICĂ ŞI FIZICĂ A BOLNAVULUI:
- se anunţă bolnavul şi i se explică importanţa şi necesitatea tehnicii
- se anunţă bolnavul să nu mănânce
- se izolează patul cu un paravan
- se aşează muşamaua
- se aşează bolnavul pe marginea patului în poziţie şezândă
- se aşează bolnavului şorţul de cauciuc şi dacă este cazul bolnavul îşi va îndepărta proteza
dentară şi o va pune într-n pahar curat
- INTRODUCEREA SONDEI:
- se umezeşte sonda cu apă sterilă, cu mâna dreaptă se ţine capătul sondei şi se introduce cu
blîndeţe prin cavitatea bucală sau nazală până în faringe
- se cere bolnavului să respire adânc, cu gura deschisă, se invită bolnavul să înghită de câteva ori
până când oliva trece de esofag
- se ajută înaintarea treptată a sondei prin mişcări blânde, observând atent marcajul sondei, când
semnul 45 cm a ajuns la arcada dentară, sonda a trecut de cardia şi a pătruns în stomac
- se aşează bolnavul în decubit lateral drept cu trunchiul ridicat uşor şi capul mai jos, coapsele
flectate pe bazin
- sub regiunea hepatică a bolnavului se introduce perna cilindrică sau perna dură
- se împinge uşor sonda favorizând progresia ei spre pilor unde ajunge când la arcada dentară se
află diviziunea 60 cm
- se continuă introducerea sondei cu mare precauţie şi răbdare, concomitent cu acţiunea de
înghiţire a sondei de către bolnav : 1-2 cm la 3-5 minute
- VERIFICAREA POZIŢIEI SONDEI:
- dacă nu se scurge bilă sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verifică dacă sonda a pătruns
în duoden (se insuflă 60 ml aer prin sondă cu ajutorul seringii, se aspiră după un minut şi dacă
sonda a ajuns în duoden se recuperează mai puţin de 20 ml de aer)
- se introduc 10 ml de lapte prin sondă care nu mai poate poate fi extras dacă sonda a ajuns în
duoden, dar poate fi extras dacă sonda se găseşte în stomac
- se efectuează CAPTAREA BILEI:

4
-când diviziunea 75 cm se află la arcada dentară, oliva sondei a ajuns în duoden (după o 1-1/2
oră de la pătrunderea sondei în stomac)
- la capătul sondei apare bila A coledociană de culoare galben –aurie
- se introduce prin sondă cu seringa 40 ml soluţie de sulfat de magneziu 33%, la temperatura
camerei pt a determina drenarea bilei veziculare, după care se închide extremitatea liberă a
sondei cu ajutorul sondei hemostatice
- după 15-30 min se deschide sonda şi se colectează bila B veziculară, culoare castanie, vâscoasă
( 30-40 ml)
- după colectarea bilei B se colectează în continuare o bilă clară care provine direct din ficat –
bila C hepatică
- cele trei bile A, B, C captate în recipiente separat, etichetate, se trimit la laborator
- REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
- se îndepărtează tăviţa renală şi i se oferă un pahar cu apă bolnavului pt a-şi clăti gura
- bolnavul va fi ajutat să ia poziţie comodă în pat
- se spală şi se sterilizează materialele folosite
ACCIDENTE:
- încolăcirea sondei în stomac
- imposibilitatea drenării bilei cauzată de un obstacol funcţional –spasmul sfincterului ODDI,
coagularea bilei vâscoase
- greaţă, vărsături la introducerea sondei
- oboseala bolnavului prin prelungirea duratei sondajului peste trei ore.

EFECTUAREA SONDAJULUI VEZICAL

Definiţie : - introducerea unui instrument tubular (sondă sau cateter) prin uretră în vezica
urinară realizând o comunicare între vezică şi mediul exterior.
Scop:
Explorator :
- recoltarea unei cantităţi de urină pentru examenul de laborator
- depistarea unor modificări patologice la nivelul uretrei şi vezicii urinare
Terapeutic :
- evacuarea conţinutului vezicii
- executarea unor procedee terapeutice pe sondă

SONDAJUL VEZICAL LA FEMEI

Etape şi timpi de execuţie
1. Pregătirea instrumentelor şi a materialelor necesare
- Materiale de protecţie: muşama şi aleză, paravan
- Materiale sterile: 2 sonde uretrale unifolosibile sterile, mănuşi sterile de cauciuc,1-2
urocultoare , comprese sterile, 2 pense hemostatice
- Materiale nesterile: materiale pentru toaleta organelor genitale, tăviţă renală, recipient pentru
colectare (bazinet), pungă colectoare, recipient pentru deşeuri
- Medicamente : substanţe lubrifiante şi dezinfectante
2. Pregătirea psihică şi fizică a pacientului
- se anunţă şi se explică necesitatea tehnicii
- se izolează patul cu paravan

5
- se protejează patul cu muşama şi aleză
- se îndepărtează perna şi pătura
- se aşează pacienta în poziţie ginecologică
- se acoperă pacienta cu cerceaf lăsând liberă regiunea genitală
- se aşează bazinetul şi se efectuează toaleta organelor genitale
- se îndepărteză bazinetul şi se aşează tăviţa renală între coapsele bolnavei

3. Tehnica sondajului vezical la femei

- sondajul se execută în condiţii de asepsie perfectă
- asistenta îmbracă mănuşi de cauciuc sterile
- evidenţiază meatul urinar
- dezinfectează cu soluţie dezinfectantă orificiul uretral de sus în jos în direcţia anusului (de 2
– 3 ori cu tampoane sterile)
- scoate sonda cu o pensă sterilă şi o prinde între degetele mediu şi inelar ale mâinii drepte
- lubrifiază sonda
- sonda orientată cu vârful în sus se introduce în uretră 4 – 5 cm., iar extremitatea liberă se
introduce în tăviţa renală
- primele picături se lasă să curgă în tăviţa renală apoi în recipientele pregătite în funcţie de
scop sau în punga colectoare
- extragerea sondei se face după pensarea orificiului extern al sondei
4. Îngrijirea bolnavei după sondaj
- toaleta regiunii vulvare
- se îmbracă şi se aşează comod în pat
- se va supraveghea în continuare
5. Notarea în foaia de observaţie
- cantitatea de urină recoltată
- aspectul macroscopic al urinei
- numele persoanei care a efectuat sondajul
- eventualele accidente sau incidente

Accidente şi incidente :
- lezarea traumatică a mucoasei uretrale (hemoragii)
- crearea unei căi false prin forţarea sondei
- astuparea sondei în timpul evacuării vezicii
- accident infecţios prin introducerea germenilor patogeni prin manevre şi instrumente
nesterile.

SONDALUL VEZICAL LA BĂRBAT

Etape şi timpi de execuţie
1. Pregătirea instrumentelor şi materialelor necesare :
- Materiale de protecţie: muşama şi aleză, paravan
- Materiale sterile: 2 sonde uretrale unifolosibile sterile, mănuşi sterile de cauciuc,1-2
urocultoare , comprese sterile, 2 pense hemostatice
- Materiale nesterile: materiale pentru toaleta organelor genitale, tăviţă renală, recipient pentru
colectare (bazinet), pungă colectoare

6
 Medicamente : substanţe lubrifiante şi dezinfectante
2. Pregătirea psihică şi fizică a bolnavului :
- se anunţă şi se explică bolnavului necesitatea şi inofensivitatea tehnicii
- se izolează patul cu un paravan
- se aşează bolnavul în decubit dorsal, cu picioarele întinse şi uşor depărtate
- se acoperă bolnavul lăsând accesibilă regiunea genitală
- se face toaleta organelor genitale externe
- sub bazin se aşează muşama şi aleză
- între coapsele bolnavului se aşează tăviţa renală
3. Tehnica sondajului vezical
- asistenta îmbracă mănuşi de cauciuc sterile
- alege sonda şi o lubrifiază
- dezinfectează meatul urinar cu soluţie dezinfectantă
- între degetele inelar şi mic ale mâinii drepte, prinde extremitatea liberă a sondei iar cu
ajutorul unei pense sterile, ţinută în aceeaşi mână, apucă sonda în imediata vecinătate a
vârfului
- introduce vârful sondei în meat şi împinge sonda uşor cu pensa, în timp ce cu mâna stângă
întinde şi susţine penisul
- pătrunderea sondei în vezică se semnalează prin scurgerea urinei prin sondă
- se fixează sonda până se evacuează urina
- se recoltează urină în eprubete sau recipiente în funcţie de examenele de laborator cerute
- restul urinei se captează în tăviţa renală sau în pungi colectoare pentru urină
- sonda se îndepărtează cu ajutorul unei pense după de extremitatea liberă a fost comprimată.
4. Îngrijirea bolnavului după sondaj
- se efectuează toaleta regiunii genitale
- se îmbracă bolnavul
- se supraveghează
5. Notarea în foaia de observaţie :
- se notează cantitatea de urină recoltată
- aspectul macroscopic al urinei
- numele persoanei care a efectuat sondajul
- eventualele incidente şi accidente
Accidente şi incidente :
- lezarea traumatică a mucoasei uretrale (hemoragii)
- crearea unei căi false prin forţarea sondei
- astuparea sondei în timpul evacuării vezicii
- accident infecţios prin introducerea germenilor patogeni prin manevre şi instrumente
nesterile.

CLISMA

Definiţie : este o formă specială a tubajului, prin care se introduc lichide în intestinul
gros (prin anus, în rect şi colon)
Scop : evacuator
 evacuarea conţinutului intestinului gros

7
  pregătirea pacientului pentru examinări (rectoscopie, irigoscopie)
 intervenţii chirurgicale asupra rectului

terapeutic
 introducere de medicamente
 alimentarea sau hidratarea pacientului
Clasificare după efect :
- clisme evacuatoare care pot fi : simple, înalte, prin sifonaj, uleioase, purgative
- clisme terapeutice – medicamentoase cu efect local, anestezice
- clisme alimentare – hidratante
- clisme baritate – cu scop explorator
Materiale necesare :
- de protecţie :
 paravan, muşama, aleză, învelitoare
- sterile
 canulă rectală
 casoletă cu comprese
 pară de cauciuc pentru copii
- nesterile
 stativ pentru irigator
 irigatorul şi tubul de cauciuc de 1,5 – 2 m lungime şi 10 mm diametru
 tăviţă renală, bazinet
 apă caldă la 35 – 37 grade C (500 – 1000 ml pentru adulţi, 250 ml pentru adolescenţi, 150
ml pentru copii, 50 – 60 ml pentru sugari)
 sare (1 linguriţă la un litru de apă)
 ulei (4 linguri la un litru de apă) sau
 glicerină (40 gr la 500 ml)
 săpun (1 linguriţă rasă la 1 litru)
- medicamente
 soluţii medicamentoase în calitatea şi concentraţia cerută de medic
 substanţă lubrifiantă (vaselină)
Pregătirea pacientului :
- psihică
 se anunţă şi i se explică tehnica
 se respectă pudoarea
- fizică
 se izolează patul cu paravanul şi se protejează cu muşamaua şi aleza
 se aşează pacientul în funcţie de starea generală în poziţie :
- decubit dorsal cu membrele inferioare uşor flectate
- decubit lateral stâng cu membrul inferior stâng întins şi dreptul flectat
- genupectorală
 la bolnavul imobilizat la pat, se aşează bazinetul sub regiunea sacrală şi se înveleşte
pacientul cu învelitoare
Tehnica de execuţie :
- clisma evacuatorie simplă :
 asistenta se spală pe mâini şi se dezinfectează

8
  se verifică temperatura apei sau a soluţiei medicamentoase şi se introduce în irigator, cu
robinetul închis
 se fixează irigatorul pe stativ
 se fixează canula la tubul irigatorului
 se deschide robinetul şi se evacuează aerul şi prima coloană de apă
 se lubrifiază canula cu o compresă de tifon sterilă
 asistenta îşi îmbracă mănuşi de cauciuc şi îndepărtează fesele pacientului cu mâna stângă
 introduce canula prin anus în rect (cu mâna dreaptă) perpendicular pe suprafaţa
subiacentă, cu vârful îndreptat înainte în direcţia vezicii urinare
 după ce vârful canulei a trecut prin sfincter se ridică extremitatea externă şi se îndreaptă
vârful în axa ampulei rectale
 se introduce canula 10 – 12 cm
 se deschide robinetul şi se reglează viteza de scurgere a apei prin ridicarea irigatorului la
aproximativ 50 cm deasupra patului pacientului
 pacientul este rugat să respire adânc şi să-şi relaxeze musculatura abdominală, să reţină
soluţia 10 – 15 minute
 se închide robinetul înainte ca nivelul apei să se apropie de nivelul tubului de scurgere
 se îndepărtează canula şi se aşează în tăviţa renală
 pacientul este rugat să reţină soluţia 10 – 15 minute
 pacientul este adus în poziţie de decubit lateral drept, apoi decubit dorsal pentru a uşura
pătrunderea apei la o adâncime mai mare
 se captează scaunul la pat sau toaletă
- clisma înaltă :
 se procedează la fel ca la clisma evacuatorie simplă
 se introduce o canulă flexibilă la 30 – 40 cm în colon
 se ridică irigatorul la 1,5 m pentru a realiza o presiune mai mare a apei
 temperatura apei va fi mai scăzută