PUNCTIILE

Profesor: Ploae Corina

 PUNCTIILE- GENERALITATI
 Punctia este operatia prin care se patrunde intr-un vas . intr-o cavitate
naturala sau neoformata, intr-un organ sau orice tesut al organismului cu
ajutorul unui ac sau al unui trocar.
 Scop
 Explorator
 se stabileste prezenta sau absenta lichidului intr-o cavitate ( pleurala,
pericardica, abdominala, articulara)
 se recolteaza lichidul din cavitate in vederea examinarii pentru a se vedea
natura, cantitatea , caracteristicile acestuia. In acelasi scop se efectueaza
si punctiile biopsice in diferite organe pentru a se obtine diferite
fragmente de tesuturi necesare examinarilor histopatologice.
 Terapeutic
 evacuarea lichidului abundent din cavitate, punctia numindu-se
evacuatoare
 administrarea de medicamente, lichide hidratante, aer sau alte solutii in
scop de tratament.
 Pregatirea punctiei
 Materiale
 se pregatesc materialele generale si specifice fiecarei punctii
 pentru dezinfectia si protectia mainilor- apa curenta, sapun,alcool medicinal,manusi
sterile
 pentru dezinfectia si protectia campului cutanat- apa,sapun, aparat de ras,alcool iodat,
betadina,pense porttampon, campuri sterile pentru izolarea locului.
 Pentru anestezie locala – solutii anestezice xilina 1%, seringi sterile, ace sterile.
 Instrumente specifice punctiei- ace, torace
 Vase colectoare- eprubete, vase colectoare gradate, cilindru gradat, lame de microscop,
sticla de ceasornic.
 Materiale pentru pansarea locului punctiei
 Tampoane, comprese sterile, romplast
 Materiale pentru colectarea deseurilor- tavita renala, galeti.
 Pacientul
 Pregatirea psihica consta in in informarea pacientului, incurajarea, asigurarea confortului
 Pregatirea fizica consta in asigurarea pozitiei corespunzatoare fiecarei punctii
 Executarea punctiei
 Punctia venoasa se executa de catre asistenta medicala, celelalte punctii fiind
executate de catre medic, ajutat de una doua asistente, in salon sau in sala de
tratament.
 Asistenta :
 Protejeaza patul sau masa pe care se executa punctia
 Asigura pozitia corespunzatoare
 Pregateste campul cutanat:
 Dezinfectie tip I cu tamponul imbibat in alcool se badijoneaza tegumentul 30
sec. – punctia venoasa
 Dezinfectie tip III spalarea regiunii, raderea pilozitatii, degresare, badijonare
cu alcool iodat de doua ori – celalalte punctii.
 Supravegheaza pacientul in timpul punctiei
 Inmaneaza medicului instrumentele in conditii de asepsie
 Participa la recoltarea si evacuarea produselor din cavitatea punctionata
 Ingrijeste locul punctiei.
 Ingrijiri ulterioare:
 Pacientul este instalat comod in pat si supravegheat, este suplinit pentru
satisfacerea nevoilor sale.


 Pregatirea produsului recoltat

 Pentru examene de laborator, eprubetele se eticheteaza, se completeaza
formularele de trimitere
 Se masoara cantitatea
 Reorganizarea
 Materialele refolosibile se dezinfecteaza, se spala, se pregatesc pentru o
noua sterilizare. Deseurile se indeparteaza.
 Notarea punctiei se face in foaia de temperatura sau de observatie
mentionandu se cantitatea de lichid evacuata, aspectul lui, punctia alba (
daca prin punctie exploratorie nu se obtine lichid, accidente incidente
produse in timpul punctiei).
 PUNCTIA VEZICII URINARE
 Punctia vezicii urinare se realizeaza prin introducerea unui ac, pe cale
transabdominala, in interiorul vezicii urinare. Este o interventie de
urgenta . se practica numai daca vezica urinara este supradestinsa
existand pericolul ruperii ei.
 Scop
 Explorator
 Rar prelevarea urinii direct din vezica urinara pentru ex. de laborator,
fara pericolul contaminarii sale
 Injectarea de produse de contrast pentru examenul radiologic al vezicii
urinare
 Terapeutic
 Evacuarea urinii in cazurile de retentie acuta de urina, cand sondajul
vezical nu poate fi executat
 Indicatii:
 Stricturi uretrale sau hipertrofie de prostata cand
incercarile de patrundere cu sonda in vezica urinara
raman fara rezultat
 Traumatisme uretrale sau ale vaginului cand sondajul
vezical este contraindicat
 Locul punctiei:
 Pe linia mediana abdominala la 2 cm deasupra simfizei
pubiene
 Pregatirea punctiei
 Materiale
 De protectie a mesei pe care se eecuta punctia
 Pentru dezinfectia locului punctiei
 Instrumente si materiale sterile: trocar subtire sau ac pentru injectia
intramusculara de 10-12 cm, seringi de 2-20 ml, ace pentru anestezie,
pense anatomice si hemostatice, tub subtire de polietilena, camp
chirurgical, comprese, tampoane, manusi sterile
 Medicamente: anestezice locale xilina 1%
 Vase colectoare, cilindru gradat, tavita renala eprubete
 Perna tare
 Pacientul
 Pregatire psihica: se informeaza privind necesitatea
punctiei, se asigura intimitatea sa prin asezarea
paravanului in jurul patului
 Pregatire fizica: se aseaza in decubit dorsal se introduce
sub bazin o perna tare, se dezbraca regiunea
abdominala
 Se rade parul pubian
 Nu urineaza cu cateva ore inaintea punctiei
exploratoare sau daca este putin plina i se
administreaza lichide sau diuretice
 Executia punctiei:
 Se executa de catre medic ajutat de una sau doua asistente medicale
 Medicul:
 Determina gradul de umplere a vezicii urinare
 Executa anestezia locala
 Aseaza campul chirurgica sub locul punctiei
 Executa punctia
 Aspira urina
 Adapteaza tubul prelungitor pentru scurgerea urinei
 Retrage acul de punctie
 Asistenta I :
 Isi spala mainile le dezinfecteaza
 Pregateste locul punctiei dezinfectie tip III
 Serveste seringa incarcata cu anestezic
 Serveste campul chirurgical
 Serveste acul de punctie adaptat la seringa
 Recolteaza urina in eprubete sterile
 Urmareste scurgerea urinei
 Dezinfecteaza locul punctiei si il comprima
 Aplica pansament
 Ajuta pacientul sa se imbrace
 Asistenta II:
 Pregateste materialul de protectie
 Aseaza pacientul in decubit dorsal
 Dezbraca partea inferioara a abdomenului
 Mentine pacientul il supravegheaza
 Ingrijirea ulterioara a pacienului:
 Pacientul ramane la pat, se supravegheaza semnele vitale
 Se observa locul punctiei, pansamentul, pentru a sesiza scurgerea in
continuare a urinii prin traiectul neoformat.
 Pregatirea produsului pentru examinare:
 Eprubeta cu urina recoltata se eticheteaza si se trimit la laborator pentru
urocultura
 Se determina volumul de urina evacuat, se masoara densitatea se masoara
densitatea acesteia
 Notarea punctiei in foaia de observatie se noteaza cantitatea de urina
evacuata aspectul si densitatea ei
 Accidente:
 Punctia negativa in cazul in care peretele abdominal prezinta un strat gros
de grasime si acul nu patrunde profund in vezica urinara
 Hemoragia vezicala
 Astuparea acului cu flacoane de fibrina sau tesuturi
 Infectii postpunctionale care apar tardiv
 Formarea de fistule urinare
 Vezica urinara se goleste incet si incomplet, punctia se poate repeta.

 PUNCŢIA BIOPSIE RENALĂ
 are mare valoare în diagnosticarea proteinuriei sau la suspicionarea unei
afectări glomerulare, precum şi în insuficienţa renală de cauză neclară, în
stadii precoce.
 Intervenţii nursing:
 pacientul va fi informat despre scopul, utilitatea, durata, posibilul disconfort
şi riscurile intervenţiei,
 se analizează anumite date de laborator, mai ales coagularea,
 se pregătesc materialele necesare efectuării puncţiei şi recipientele pentru
colectarea materialului bioptic,
 se dezinfectează tegumentele şi se secondează medicul în funcţie de cererile
acestuia,
 se supraveghează locul de puncţie şi se informează medicul dacă apar:
hemoragie, infecţie,
 fragmentul de ţesut biopsiat este păstrat şi etichetat corespunzător şi trimis la
laborator.
 PUNCTIA ABDOMINALA
( paracenteza)
 Punctia abdominala consta in traversarea peretelui abdominal cu ajutorul
unui trocar in diferite scopuri. In cavitatea peritoneala , se poate acumula
lichid ascita care poate avea drept cauza obstacole in circulatia portala
determina hipertensiune in ramurile venei porte in ciroza hepatica,
insuficienta cardiaca, tumorile peritoneale, inflamatia in peritonita
tuberculoasa.
 Scop
 Explorator
 Punerea in evidenta a prezentei lichidului peritoneal
 Recoltarea lichidului si examinarea sa in laborator pentru stabilirea naturii
sale
 Terapeutic
 Evacuarea unei colectii libere de lichid in ascitele masive
 Pentru efectuarea dializei peritoneale
 Indicatii
 Ascitele masive care provoaca tulburari circulatorii si respiratorii prin
presiunea asupra diafragmului, venei cave inferioare
 Ascitele care nu se resorb prin metode obisnuite de tratament
 Traumatismele inchise ale viscerelor abdominale, cand se banuieste
hemoperitoneu.
 Pentru diagnosticul citologic bacteriologic si enzimatic al ascitei
 Contraindicatii
 Chisturi ovariene mari, hidronefroza,sarcina
 Se executa cu prudenta la pacientii cu diateze hemoragice si precoma
 Colectiile de lichid inchistate se evacueaza numai chirurgical
 Locul punctiei:
 Pe linia Monroe Richter- in fosa iliaca stanga, la punctul de unire a treimii
medii cu cea mijlocie a liniei ce uneste ombilicul cu spina iliaca antero-
superioara stanga
 Pe linia ombilico-pubiana la mijlocul ei.
 Pregatirea punctiei:
 Materiale
 -de protectie a patului
 -pentru dezinfectia tegumentului tip III
 -instrumente si materiale sterile: trocar gros cu diametru 3-4 mm,cu un
mandrin ascutit si unul bont de rezerva, seringi de 20-5 ml ace de 5-6 mm,
bisturiu,pense hemostatice, camp chirurgica,comprese,tampoane,tuburi
prelungitoare
 Pentru recoltarea si colectarea lichidului, eprubete, cilindru gradat,galeata de
10 l
 Pentru ingrijirea locului punctiei- cearsaf impaturit pe lungime, romplast
 Substante medicamentoase, anestezice locale, tonice cardiace
 Paravan tavita renala
 Pacientul
 Pregatire fizica: se informeaza asupra necesitatii punctiei i se asigura
securitatea si intimitatea
 Pregatirea fizica:se invita sa urineze daca este cazul se face sondaj vezical; se
dezbraca regiunea abdominala,se aseaza in pozitia decubit dorsal in pat, peste
cearsaful impaturit in lung, cu flacul stang la marginea patului si trunchiul usor
ridicat, se masoara circumferinta abdominala.
 Executia punctiei:
 Se face de catre medic, ajutat de una doua asistente
 Se deruleaza in salon sau in sala de tratamente
 Medicul :
 Alege locul punctiei
 Face anestezia locala
 Protejeaza locul punctiei cu camp steril
 Executa incizia sau direct punctia cu trocarul,scoate mandrinul
 Adapteaza tubul prelungitor
 Schimba pozitia pacientului daca se intrerupe scurgerea lichidului
 Retragerea trocarului
 Aplica agrafa Michel daca a folosit bisturiul pentru incizie
 Asistenta I:
 Isi spala dezinfecteaza mainile
 Pregateste locul punctiei dezinfectie tip III
 Serveste seringa incarcata cu anestezic
 Serveste manusile chirurgicale
 Serveste campul chirurgical
 Dezinfecteaza locul punctiei
 Serveste bisturiul sau direct trocarul
 Recolteaza in eprubete lichidul de ascita
 Serveste tubul prelungitor al canulei trocarului
 Supravegheaza scurgerea lichidului in vasul colector
 Schimba pozitia pacientului daca se intrerupe scurgerea lichidului
 Dezinfecteaza locul punctiei
 Face o cuta a pielii
 Aplica pansament uscat compresiv
 Se strange cearsaful in jurul abdomenului, fixandu – se cu ace dde siguranta
 Asistenta II:
 Pregateste patul cu musama, aleza, cearsaf
 Aseaza pacientul in pozitia corespunzatoare locului ales
 Mentine pacientul in pozitia data
 Supravegheaza permanent faciesul, respiratia, starea bolnavului
 Supravegheaza pacientul
 Ingrijirea ulterioara a pacientului
 Se aseaza comod in pat, astfel ca locul punctiei sa fie cat mai sus pentru a
evita presiunea asupra orificiului de scurgere si scurgerea lichidului in
continuare.
 Se asigura o temperatura optima in incapere si liniste
 Dupa 6 ore se indeparteaza cearsaful strans in jurul abdomenului
 Se masoara circumferinta abdominala si se noteaza
 Se suplineste pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale
 Se monitorizeaza pulsul, TA, se noteaza valorile inregistrate in primele 24h
 Pansamentul se schimba, respectand masurile de asepsie
 Agrafele se scot dupa 48-72h
 Pregatirea produsului pentru examinare:
 Examenul macroscopic consta in masurarea cantitatii de lichid evacuat,
aprecierea aspectului lui, determinarea densitatii
 Reactia Rivalta
 Examenul citologic, bacteriologic, biochimic- eprubetele cu lichid
etichetat se trimit la laborator
 Se noteaza punctia in foaia de observatie: cantitatea de lichid evacuat,
data, ora,numele persoanei care a efectuat punctia; se noteaza
circumferinta abdominala inainte si dupa evacuarea lichidului.
 Accidente:
 Colaps vascular prin decompensarea brusca a cavitatii abdominale
 Hemoragie digestiva manifestata prin hematemeza, melena
 Perforarea intestinului determina peritonita
 Persistenta orificiului de punctie prin care se scurge lichid
 La prima paracenteza se evacueaza o cantitate de maxim 4-5 l, la
urmatoarele paracenteze sepot evacua 10 l de lichid ascitic.
 PUNCTIA ARTICULARA

 Reprezinta realizarea unei comunicari instrumentale intre cavitatea

articulara si mediul extern
 Scop
 Explorator
 Punerea in evidenta a prezentei lichidului articular seros ,purulent
sanguinolent
 Recoltarea lichidului articular in vederea examinarii sale
 Terapeutic
 Evacuarea lichidului
 Administrarea medicamentelor in cavitatea articulara- produse
cortizonice, anestezice locale, substante de contrast pentru examene
radiologice.
 Indicatii
 Artrite acute sau cronice, traumatisme articulare
insotite de hemartroza
 Contraindicatii
 Procesele tegumentare inflamatorii in zona in care
urmeaza sa se faca punctia
 Locul punctiei
 Se punctioneaza mai frecvent articulatiile:
genunchiului, cotului, umarului, gleznei.
 Pregatirea punctiei
 Materiale
 De protectie a patului
 Pentru dezinfectia pielii tip 3
 Instrumentar si materiale sterile: ace de 4-5 cm lungime, seringa de 5 ml
pentru anestezie, ace de 8-10 cm lungime, diametru 0,5-2 mm pentru aspirat
lichidul, pense, manusi, camp chirurgical, tampoane comprese
 Alte materiale: romplast, fesi, tavita renala,pahar conic gradat, atele
 Medicamente anestezice locale xilina 10%, medicamente antiinflamatoare,
antibiotice,substante de contrast radiologic
 Pacientul
 Pregatire psihica:se informeaza cu privire la scopul punnctiei
 Pregatire fizica: se aseaza intr-o pozitie care sa permita executarea punctiei
cu articulatia relaxata eventual articulatia se aseaza pe o perna se
indeparteaza pilozitatea
 Executia punctiei
 Se face de catre medic ajutat de una doua asistente in sala de tratament sau in salon
 Medicul:
 Alege locul punctiei zona de maxima fluctuenta
 Efectueaza anestezia locala
 Aseaza campul sub locul punctiei
 Executa punctia,aspira lichidul
 Retrage acul de punctie
 Asistenta I :
 Isi spala si dezinfecteaza mainile
 Pregateste locul punctiei
 Serveste seringa cu anestezic
 Serveste manusile sterile
 Serveste campul protector
 Dezinfecteaza locul punctiei
 Serveste seringa cu acul de punctie
 Colecteaza lichidul in vasul gradat, recolteaza in eprubete
 Dezinfecteaza locul punctiei si comprima cu tampon steril
 Aplica pansament compresiv la locul punctiei, fixat cu fasa
 Aplica atele care sa imobilizeze articulatia punctionata
 Asistenta II:
 Protejeaza patul sub articulatia punctionata
 Mentine pacientul in pozitia adecvata
 Mentine pacientul il supravegheaza
 Ingrijirea ulterioara a pacientului
 Se asigura repausul regiunii
 Se supravegheaza starea generala si semnele vitale
 Se supravegheaza aspectul pansamentului
 Se mentine pansamentul compresiv si imobilizarea in atela timp de 24-48h
 Pregatirea produsului pentru examinare:
 Se pregatesc eprubetele cu lichid pentru trimitere la laborator, se
eticheteaza mentionanduse examenul cerut- citologic, bacteriologic
 Ex. macroscopic se face imediat masurandu-se cantitatea si apreciindu-se
aspectul lichidului- seros, sanguinolent, purulent
 Se noteaza cantitatea si aspectul lichidului extras
 Complicatii :
 -imediate lezarea pachetului vasculonervos
 -tardive infectii
