Lavajul gastric.

Recoltarea sucului duodenal şi a

bilei.
 Scopul lecției:
1. Lavajul gastric-definiţie, scop, indicaţii, contraindicaţii,
pregătirea materialelor necesare şi a pacientului, tehnica
efectuării, incidente şi accidente, profilaxia lor.
2. Sondajul duodenal. Definiţie, scopul, indicaţiile,
contraindicaţiile. Pregătirea bolnavului, utilajului necesar şi
tehnica efectuări.
3. Recoltarea sucului duodenal şi a bilei pentru examenul
bacteriologic.
4. Incidente şi accidente profilaxia lor.
5. Prelucrarea sondelor.
 Definiție
Lavajul gastric- este evacuarea
conținutului stomacal și curățirea
mucoasei de exudate și substanțe straine
prin intermediul unei sonde.
 SCOP:
Terapeutic
- evacuarea conținutului gastric toxic sau iritant.
Explorator
- pentru recoltarea sucului gastric și analiza lui.
-evacuarea conținutului gastric ca pregatire pentru explorarea
gastroscopica.
 Indicații:
Intoxicația alimentara sau cu substanțe toxice.
Staza gastrica.
Preoperator la pacienți ce vor fi operați pe stomac, sau
la cei operați în mod urgent.
Pregatirea pentru fibrogastroscopie
Ocluzii intestinale
 Contraindicații
Cancer gastric
Ulcer gastric în perioada dureroasă.
Intoxicația cu substanțe caustice.
Hepatite cronice, varice esofagiene.
Boli cardio-vasculare grave, decompensate.
 Cerințe fața de dexteritate
Lavajul gastric se efectuează în sala special
amenajată, în condițiile unei asepsii perfecte,
dacă se face în salon se va izola patul
bolnavului printr-un paravan.
 Pregatirea pacientrului:

Psihologica:
Se anunța și se explica tehnica
necesitatea procedurii
ulterioare, importanța
colaborarii sale.
Pregatirea materialului necesar:
Materialul necesar de protecție:

- douașorțuri de protecție din

cauciuc sau polietilena,

mușama.

prosoape
 PREGATIREA MATERIALULUI NECESAR:
Sterile:
,

Sonda gastrica, pensa hemostatica manusi sterile p/u

cel ce executa
procedura

seringa de 20 ml.
Nesterile:
- Pilnie, tavița renale, vas de aproximativ
5l, apa curata de t= 20-25 C, daca e
necesara s.g. glaciala se foloseste apa
rece 10-15C , recipient p/u captarea
lichidului de spalatura.

Medicamente: - carbune activat în

suspensie, sau alt antidot sau medicament
la indicația medicului.
 Fizica:

Se așeaza pacientul și se protejeaza cu un prosop în jurul

gitului.
Se așeaza sorțul de protecție.
Se îndepărtează proteza dentara.
Se ofera o tavița care pacientul o va ține sub barbie.
 Pregatirea asistentului medical
A.m. Pregatește tot utilajul necesar
A.m. Îmbraca sorțul de protecție
A.m. Iși spala bine miinele cu apa calda, apoi
îmbracă manușele sterile.
A.m. Se protejează pentru a reduce un ulterior risc
de infectare prin (lichidele biologice).
prof. Kovacs Stefan
 TEHNICA EFECTUARII:

A.m. Se asează în dreapta pacientului fixează cu mîina stingă capul
pacientului.

se măsoară distanţa de la dinţii incisivi până la ombelicul
bolnavului plus lungimea palmei lui.

Pacientul este rugat sa deschidă gură și să respire ading.

Se ia sonda sterila, se umezește și se întroduce capatul ei pîna la
peretele posterior al faringelui, cit mai aproape de rădăcina limbii.

Pacientul este rugat să înghită prin deglutiție, sonda patrunde în
esofag, și prin mișcari blînde de împingere se ajunge pîna în
stomac(la marcajul 40-50cm la arcada dentara). Prin sonda apare
suc gastric, iar daca nu apare nimic se aspira cu seringa pentru a ne
.
asigura că sonda a ajuns în stomac.
 I fază: la capătul extern se uneşte pâlnia, se coboară la nivelul genunchilor
bolnavului. Prin ea se elimină conţinutul gastric. Pâlnia se ţine înclinată
(se evită pătrunderea aerului) se toarnă 1l apă. Pâlnia se ridică treptat cu
25 cm. mai sus de nivelul gurii. Se aşteaptă până apa coboară la gâtul
pâlniei.
 II fază: Pâlnia se coboară la nivelul iniţial (poziţia pâlniei verticală). Apa
cu conţinutul gastric umple repede pâlnia. Lichidul se varsă în vas.
Procedura se repetă până când apa de spălătură va ieşi curata. Dacă în
sonda apare sânge procedura se întrerupe. Dacă după intoxicaţii au trecut
multe ore şi o parte de produse sunt în intestin, după spălătura gastrică se
introduce prin sonda 6 – 10 ml sulfat de magneziu. Pentru analiza de
laborator, lichidul de spălătură gastrică se colectează din prima porţie, într-
un vas curat cu capac. Se completează bonul de analiză.
 Se scoate pilniea,se penseaza capatul liber al sondei și se extrage cu
atenție astfel ca continuțul ei să nu curga în faringe.
prof. Kovacs Stefan
 Îngrijirea ulterioară a pacientului
Se ofera un pahar cu apă pentru a-și clati gura.
Se șterge fața și barbiea pacientului.
Se indepărtează tavița și sorțul de protecție.
Pacientul este transportat în salon, se așeaza într-
o poziție comodă
 DOCUMENTAREA
Medicul înregistrează în foaia de observație procedura efectuată ,
cantitatea și aspectul conținutului gastric.
SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI
COMPLICAȚII POSIBILE:
 Senzații de greața și voma.(sonda se îndepărtează imediat).
 Sonda poate patrunde în laringe:apare reflexul de tuse, pacientul
se înrosește la față apoi devine cianotic, se sufocă.
 Sonda se poate înfunda cu resturi alimentare
 Se pot produce bronhopneumonii de aspiratie.
 PROFILAXIA COMPLICAțIILOR:
De respectat tehnica efectuarii s.g.
Este c/i manevrarea brutala a sondei, ceea ce poate duce la traumatizarea
faringelui sau esofagului.
Urmarirea atentă a starii pacientului în timpul procedurii.
Cind se îndepartează sonda de urmarit ca conținutul ei sa nu se scurgă în
faringe.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA.
Sondele gastrice se pun în soluție dezinfectantă (peroster 1% timp de 15
minute, pentru prelucrare,prevenirea răspîndirii infecției)
Se prelucrează cabinetul de proceduri conform standartelor în vigoare.
(prevenirea contaminării materialelor sterile folosite pentru procedurile
următoare).
 Sondajul duodenal
Sondajul duodenal reprezintă
întroducerea sondei Einhorn dincolo
de pilor, realizînd o comunicare între
duoden şi mediul exterior.
 Scopul sondajului duodenal
Explorator Terapeutic
Evidenţierea unor boli parazitare ale -drenarea cailor biliare și întroducerea
duodenului sau a căilor biliare unor medicamente care au actiune
Aprecierea funcţiei biliare hepatice, a directa asupra ficatului, a căilor biliare
căilor extrahepatice sau a tubului digestiv.
Descoperirea unor modificări anatomo-
patologice
extragerea continutului duodenal
format din continut gastric, bila (A, B,
C), suc pancreatic și secretie proprie
 Sondajul duodenal
Indicaţii:
Colicistite cronice
Litiază biliară
Afecţiuni ale SD, hepatice,
biliare, etc.
Contraindicaţii:
Colecistită acută
Boală ulceroasă acută
Hemoragii gastrice, tumori
Stenoze esofagiene
Varice esofagiene
Intoxicaţii cu substanţe
caustice
 PREGĂTIREA PACIENTULUI

Psihic:
se informează pacientul şi se explică necesitatea
tehnicii.
 Fizic:
 Pacientul va fi pe nemîncate;
 Patul izolat cu paravan;
 Se protejează cu muşama şi aleză;
 Pacientul în poziţie şezînd la marginea
patului;
 Se îndepărtează proteza (după caz);
 Tăvită renală se ţine sub bărbie.
Materiale
 Pregatirea materialelor
De protecţie Sterile
Muşama şi aleză Sonda Einhorn
Şorţ de cauciuc 2 seringi de 20 ml
Prosop
Mănuşi sterile
Pensă hemostatică
Medii de cultură
Eprubete
 Pregatirea materialelor
Nesterile
Tăviţă renală
Stativ pentru eprubete
Pahar cu apă
Pernă cilindrică sau
pătură rulată
Scăunel
Spirtieră
Termofor
 Pregatirea materialelor
Medicamente (soluţii pentru
excitare)
Sulfat de magneziu 33%
Sol. Glucoză 10%
Sol. Na Cl 10%
 Tehnica
Asistentul med. se spala pe maini,îmbracă manuși sterile
Etapa I - asistentul medical face marcaj pe sondă, măsurând de la dinţii incisivi
până la ombelic plus lungimea palmei pacientului sau înalţimea pacientului
minus un metru. Se aşează pacientul în poziţie şezândă la marginea patului sau
pe scaun. Sonda cu olivă metalică sterilă este înghițită de către bolnav.
Etapa II - bolnavul se culcă în decubit lateral drept, sub rebordul costal drept se
aplică termoforul, învelit cu un scutec, iar în regiunea rebordului drept se aplică
sulul (o pernă, pătură rulată, etc.). Piciorul drept este flectat în genunchi şi adus
spre abdomen, iar stângul întins. Lângă cavitatea bucală se aplică prosopul
personal şi o cuvă renală pentru eliminarea salivei din cavitatea bucală.
Peste 20 - 30 min prin mişcările motorii ale stomacului, sonda este propulsată
în duoden.
Pentru a ne convinge unde se găseşte sonda se cunosc două metode de control:
la capătul extern al sondei se uneşte seringa, întroducându-se aer, dacă la
introducerea aerului se simte o balonare, atunci sonda este în stomac, dacă
bolnavul nu simte discomfort - sonda este în duoden.
se extrage cu seringa conţinutul: dacă e străveziu şi mediu acid - sonda este în
stomac, dacă e galben şi mediu bazic – sonda este în duoden.
 Verificarea poziției sondei
daca nu se scurge bila sau lichidul scurs
nu are aspectul bilei, se verifica daca
sonda a ajuns in duoden sau s-a încolacit
în stomac
se întroduc 10ml de lapte care nu mai
poate fi extras daca sonda a ajuns în
duoden, dar poate fi extrasă daca ea se
afla in stomac
POZIȚIA
 Captarea bilei
13. Cînd sonda ajunge în duoden, la capătul liber al sondei
apare bila A, coledociană, de culoare galben- aurie
14.Se introduce prin sondă 40ml sol. Sulfat de magneziu 33%
încălzit la temperatura de 40°C
15.După 20-30 min se colectează o bilă vîscoasă de culoare
verde-brun, vâscos- bila B, veziculară
16. Se recoltează 3-5ml bilă pentru examenul bacteriologic
17.După evacuarea bilei B se colectează o bilă clară de
culoare aurie care provine direct din ficat- bila C, hepatica
18.Extragerea sondei
 ÎNGRIJIREA ULTERIOARĂ A PACIENTULUI

 Se oferă un pahar cu apă pentru clătirea gurii

 Se şterg mucozităţile de pe faţă şi bărbie
 Se îndepărtează şorţul din material plastic
 Se aşează pacientul în poziţie comodă.
 Pregatirea produsului pentru examen de laborator

se determina cantitatea de bila obținută

se eticheteaza recipientele
se trimit probele la laborator
Se reorganizeaza și se noteaza in f.o.
 Accidente
înnodarea sondei datorită contracțiilor pereților stomacali în
timpul senzației de vărsături
Grețuri și vărsături
imposibilitatea drenarii bilei cauzată de un obstacol
functional(spasmul sfincterului Oddi) sau
anatomic(coagularea bilei vascoase)
 STANDARTUL
Prelucrării sondelor duodenale pînă la sterilizare
PRELUCRAREA MECANICĂ
-se spală sub apă curgătoare timp de 20 min
DEZINFECŢIA
se pun pe o oră în sol.Biodistructivă
se spală sub apă curgătoare 10 min
se pun în soluţie triplă:
795 gr.apă
5 gr.detergent „Lotos”
200 ml. 3% apă oxigenată
la t 50grade pe 15 min
- se spală cu seringa fiecare sondă timp de 5-7 min
- oliva sondei se curăţă cu bicarbonat de natriu
- se spală sub apă curgătoare timp de 20 min
STERILIZAREA SONDELOR DE CAUCIUC
-Sol Peroster 1% 30 min (valabil 48 ore

5gr. praf Peroster – 1l de apă la 35C0

2,4 ml. Activator – spălare
Clătire în apă distilată fierbinte.
MOTTO:

„Ne naştem plângând,


creştem jucându-ne,

trebuie să devenim oameni muncind,

cu o mână pentru noi,

cu cealaltă să-i ajutăm pe cei din jur,

să conviețuim în dragoste,

să trăim în cinste,

să îmbătrânim în speranță,

să murim împliniți.
 „Ghevond Alisan”