Sondajul gastric

Definitie: sondajul gastric reprezinta introducerea unui tub de cauciuc prin faringe si esofag
in stomac.

Sonde gastrice:
Sonda Faucher Sonda Einhorn Sonda Blakemore

Scop:
1)evacuator/terapeutic
2)explorator

 în gastritele acute sau cronice, boala ulceroasă

Materiale necesare:

de protecţie
 două şorţuri din cauciuc sau din material plastic
 muşama şi aleză
 manusi
sterile
 sonda Faucher sau Einhorn
 2 seringi de 20 ml
 pense hemostatice
 eprubete
nesterile
 tăviţă renală
 tavă medicală
 pahar cu apă aromată
 pahar cu apă pentru proteză
 recipient pentru colectare
medicamente
 la indicaţia medicului

pregatirea pacientului:
psihic:
 se informează pacientul şi i se explică necesitatea tehnicii
 este rugat să respecte indicaţiile date în timpul sondajului
fizic:
 se aşează pacientul pe un scaun cu spetează, cu spatele cât mai drept
 se protejează cu şorţul de cauciuc sau de material plastic
 i se îndepărtează proteza dentară (când este cazul) şi se aşează într-un pahar cu apă
 se aşează tăviţa renală sub bărbia pacientului pentru a capta saliva ce se scurge din
cavitatea bucală
 este solicitat să menţină tăviţa în această poziţie
 pacientul nu va mânca în dimineaţa efectuării examenului

tehnica :
 asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun și îşi pune mănuşile sterile
 umezeşte sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe şi esofag
 se aşează în dreapta bolnavului şi îi fixează capul cu mâna stângă, ţinându-l între mână şi
torace; prinde cu mâna dreaptă extremitatea rotunjită a sondei ca pe un creion; cere pacientului
să deschidă larg gura , să respire adânc şi introduce capătul sondei până la peretele posterior al
faringelui, cât mai aproape de rădăcina limbii, invitând bolnavul să înghită
 prin deglutiţie sonda pătrunde în esofag şi este împinsă foarte atent spre stomac(la
marcajul 40-50cm citit la arcada dentară)
 verifică prezenţa sondei în stomac prin aspirarea conţinutului stomacal cu ajutorul
seringii
 se fixează sonda
 aşează la extremitatea liberă a sondei balonul Erlenmeyer(când se colectează pentru o
probă) sau aspiră sucul gastric cu seringa
 pentru a favoriza golirea stomacului, pacientul este rugat să-şi contracte pereţii
abdominali
 extrage sonda printr-o mişcare hotărâtă, cu prudenţă, după comprimarea ei cu o pensă
hemostatică pentru a împiedica scurgerea conţinutului în faringe (de unde ar putea fi aspirat de
pacient)
 când capătul liber al sondei ajunge în gura pacientului se prinde cu mâna stângă şi se
îndepărtează sonda
 goleşte conţinutul sondei în vasul colector
 aşează sonda în tăviţa renală
 tubajul gastric se efectuează în condiţii de asepsie
 sondajul gastric se poate efectua şi pe cale endonazală cu sonda Einhorn
 pacienţilor inconştienţi li se urmăresc respiraţia, culoarea feţei; verificarea căii de pătrun-
dere a sondei se face prin introducerea capătului liber într-un pahar cu apă - apariţia bulelor de
aer confirmă pătrunderea în căile respiratorii
 o formă particulară de sondare în scop hemostatic este introducerea sondei Blakemore
Îngrijirea pacientului dupa efectuarea sondajului:
- i se oferă un pahar cu apă aromată să-şi clătească gura
- se şterg mucozităţile de pe faţă şi bărbie
- se îndepărtează tăviţa şi şorţul de cauciuc
- i se oferă proteza dentară (după caz)
- se aşează pacientul în poziţie comodă

Accidente :
 Greaţă şi senzaţie de vărsătură; se înlătură fie printr-o respiraţie profundă, fie se
efectuează anestezia faringelui cu o soluţie de cocaină 2%
 Sonda poate pătrunde în laringe: apare reflexul de tuse, hiperemia feţei, apoi cianoza, se
îndepărtează sonda
 Sonda se poate înfunda cu resturi alimentare; desfundarea se face prin insuflaţie cu aer
 Se pot produce bronhopneumonii de aspiraţie
De evitat ! –ungerea sondei cu ulei sau substanțe uleioase = pentru că provoaca greață
pacientului.

Introducerea sondei Blackmore :

Pentru compresia segmentară a esofagului şi a cardiei în vederea unui tamponament

esofagian se folosesc mai multe de sonde, dintre care cea mai utilizată este sonda Blackmore.

Scop: realizarea hemostazei în hemoragia digestivă superioară prin ruptura varicelor esofagiene:
 când cantitatea de sânge pierdută este importantă şi/sau persistentă peste 2 u (1000 ml);
 când tulburările hemodinamice nu se restabilesc după umplere vasculară cu 1000 ml;

Pregătire materiale
 sonda Blackmore cu dublu balonas
 sondă gastrică, laringoscop seringi de 20 ml
 pense hemostatice
 comprese
 aparat de aspiraţie;
 vas colector;
 medicamente:
-soluţie novocaină, cocaină pentru anestezie
-substanţă lubrifiantă

Pregatirea pacientului:
psihic:

 se anunţă şi se explică necesitatea şi inofensivitatea tehnicii

fizic:
 se evacuează conţinutul gastric;
 se verifică etanşeitatea şi funcţionalitatea balonaşelor;
 se lubrifiază sonda Blackmore;
 se face anestezia orificiilor nazale;
 se verifică aparatul de aspiraţie;
 se reperează pe sondă distanţa nas-ombilic

Tehnica:
 se introduce sonda endonazal, este împinsă progresiv şi prin mişcări de degluţie va fi
înghiţită până la marcaj (reflexul de sânge sau suc gastric dovedeşte prezenţa ei în stomac);
 se umflă balonaşul gastric cu 200-250 ml aer;
 se trage sonda astfel ca balonaşul să fie în dreptul joncţiunii eso-cardiale
 se fixează la orificiul nazal printr-un sistem de prindere (guleraş)
 se umflă balonaşul esofagian 60-80 ml aer
 se aspiră conţinutul sondei
 se ataşează sonda la punga colectoare care va fi situată decliv (sifonaj).
 se verifică permanent presiunea din balonaşe prin intermediul manometrului;
 presiunea necesară asigurării homeostazei este de 50-60 mm Hg
 se supraveghează fixarea, permeabilitatea sondei, tensiunea arterială şi pulsul;
 se supraveghează episodul hemoragic;
 se va înscrie cantitatea de aer injectat pe fiecare tub al balonaşului;
 pentru prevenirea ischemiei mucoasei şi ulcerarea bazei esofagului se controlează
presiunea balonaşului – 50 – 60 mm Hg; se dezumflă periodic balonaşul esofagian, la 4 ore, timp
de 15 minute;
dacă strângerea nu este controlată, balonaşul gastric se umflă 300 ml, dar volumul de aer să nu
depăşească 100 ml în balonaşul esofgian.

Sondaj duodenal

Definitie Sondajul sau tubajul duodenal constă in introducerea unei sonde Einhorn dincolo de
pilor, realizând o comunicare între duoden şi mediul exterior.

Scop :
explorator:
 extragerea conţinutului duodenal format din conţinut gastric, bilă (A, B, C), suc
pancreatic şi secreţie proprie
 aprecierea funcţiei biliare hepatice, a căilor extrahepatice
 descoperirea unor modificări anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul,
cantitatea, compoziţia chimică sau morfologică a sucurilor extrase prin sondaj
 evidenţierea unor boli parazitare ale duodenului sau căilor biliare
 terapeutic:
 drenarea căilor biliare şi introducerea unor medicamente care au acţiune directă asupra
ficatului, a căilor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor acţiona fie local, fie se vor resorbi
prin pereţii intestinali, ajungând prin vena portă în ficat, de unde apoi vor fi excretate împreună
cu bila în căile biliare, urmând calea circulaţiei entero-hepatice

alimentţie artificială
 se introduc lichide hidratante şi alimente lichide în organismul pacienţilor inconştienţi
sau cu imposibilitate de înghiţire

aspiraţie continuă
 în cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale
 după intervenţii chirurgicale pe tub digestiv (postoperator)

Pregatirea materialelor:
de protecţie
 muşama şi aleză
 sorţ de cauciuc sau alt material impermeabil
 manusi
sterile
 sonda Einhorn
 2 seringi de 20 ml
 pensă hemostatică
 medii de cultură , eprubete
nesterile
 tăviţă renală
 tavă medicală
 stativ pentru eprubete
 pahar cu apă aromată
 pernă cilindrică dură sau pătură rulată
 hârtie de turnesol roşie şi albastră
medicamente
 sulfat de magneziu 33%
 ulei de măsline
 novocaină
 soluţii necesare hidratării şi alimentării(materialele se vor alege în funcţie de scopul
sondajului)

Pregătirea pacientului
 psihic:
- se informează pacientul
- i se explică necesitatea tehnicii
fizic:
- pacientul va fi nemâncat
- se izolează patul cu un paravan
- se protejează cu muşamaua şi aleza
- se aşează pacientul în poziţie şezând la marginea patului
- se protejează cu şorţul din material plastic
- i se îndepărtează proteza (după caz)
- i se dă taviţa renală să o ţină sub bărbie

Tehnica:
 asistenta se spală pe mâini și îmbracă mănuşile
 prinde sonda(umezită) cât mai aproape de olivă şi o introduce cu blândeţe prin cavitatea
bucală sau nazală până în faringe
 cere pacientului să respire adânc, cu gura deschisă şi să înghită de câteva ori până când
oliva trece în esofag ; cu mişcări blânde ajută înaintarea sondei până la marcajul 45cm la arcada
dentară, moment în care se consideră că sonda a trecut de cardia şi a pătruns în stomac ; se
aşează pacientul în decubit lateral drept, cu trunchiul uşor ridicat şi capul mai jos,coapsele
flectate pe bazin ; se introduce perna cilindrică sub regiunea hepatică
 se împinge uşor sonda spre pilor până la marcajul 60cm
 se continuă introducerea sondei cu răbdare şi atenţie concomitent cu acţiunea de înghiţire
a ei de către pacient(1-2cm la 3-5min)
 când diviziunea 75cm se află la arcada dentară, oliva sondei a ajuns în duoden(după cca
1-1 ½ ore de la pătrunderea ei în stomac
 dacă nu se scurge bilă sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verifică dacă sonda a
ajuns în duoden sau s-a încolăcit în stomac
 se insuflă 60ml de aer prin sondă cu seringă şi după un minut se aspiră; dacă sonda a
ajuns în duoden se recuperează mai puţin de 20ml
 se introduc 10ml de lapte care nu mai poate fi extras dacă sonda a ajuns în duoden, dar
poate fi extrasă dacă ea se află în stomac
 se face control radiologic, sonda urmărindu-se sub ecran, ea fiind vizibilă datorită
impregnării cu săruri de plumb

captarea bilei:

!se face cu sonda Einhorn dar si cu sonda T Kehr (drenaj biliar si

probleme uretrale)

 după 1-1 ½ ore de la pătrunderea sondei în stomac, la capătul

liber al sondei apare bila A, coledociană, de culoare galben-aurie, care se colectează într-o
eprubetă
 se verifică reacţia sucului duodenal cu hârtia de turnesol
 se introduc prin sondă 40ml soluţie sulfat de Mg 33%, sterilă, încălzită la temperatura
camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare
 se închide extremitatea liberă a sondei prin înnodare sau cu o pensă
 după 15-30min se deschide sonda şi se colectează 30-40ml bilă vâscoasă de culoare
închisă castanie –bila B, veziculară
 la indicaţia medicului se pot recolta 3-5ml bilă B într-o eprubetă sterilă sau pe medii de
cultură pentru examen bacteriologic
 după evacuarea bilei B se colectează o bilă clară care provine direct din ficat –bila C,
hepatică; aceasta, fiind în cantitate mai mare, se va capta într-un recipient corespunzător
 extragerea sondei se face după ce se insuflă câţiva ml de aer şi se închide capătul liber cu
o pensă
 extremitatea sondei se va ţine sub nivelul stomacului pacientului pentru a împiedica
scurgerea conţinutului ei în faringe sau în cavitatea bucală
 se goleşte conţinutul sondei şi se aşază în tăviţa renală

§ sunt situaţii când sonda nu pătrunde în duoden datorită unui spasm piloric; închiderea şi
deschiderea duodenului fiind reglată de reacţia conţinutului gastric se încearcă neutralizarea
sucului acid stomacal cu bicarbonat de sodiu soluţie 10% 20-40ml
§ relaxarea spasmului piloric se poate face prin administrare de medicamente antispastice
§ în cazul înnodării sondei în stomac, extragerea se va face cu atenţie pe cale bucală cu ajutorul
unei spatule linguale şi a unei pense (chiar dacă a fost introdusă pe cale endonazală)
§ relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin introducerea a 5-10ml novocaină soluţie 1-2%

Ingrijirea pacientului dupa sondajul duodenal:

 se oferă un pahar cu apă aromată pentru clătirea gurii

 se şterg mucozităţile de pe faţă şi bărbie
 se îndepărtează şorţul din material plastic
 se aşează pacientul în poziţie comodă
Accidente :
 înnodarea sondei datorită contracţiilor pereţilor stomacali în timpul senzaţiei de vărsături
 încolăcirea sondei în stomac
 greţuri şi vărsături
 imposibilitatea drenării bilei cauzată de un obstacol funcţional(spasmul sfincterului Oddi)
sau anatomic(coagularea bilei vâscoase)

de evitat!
 aspirarea conţinutului sondei la extragerea ei
 oboseala pacientului prin prelungirea duratei sondajului peste 3h
 grăbirea înaintării sondei
 depăşirea duratei de execuţie >31/2h

Sondaj vezical
Definiție: introducerea unei sonde sau cateter, prin uretra, in vezica urinara.

Sonde vezicale:

Sonda Foley
 simple (2 canale) sau cu canal suplimentar pentru lavaj
vezical prezintă:
 un canal pentru evacuarea urinii: se conectează la punga
colectoare
 un canal pentru umflarea balonaşului pentru prevenirea
ieşirii sondei (cu volume diferite de la 5 la 30 ml

Sonda Nelaton

 nu au balonaş de fixare
 sunt mai rigide
 folosite pentru sondajul de scurtă durată)

Sonda Tiemann
 are capul intarit, ingust si rigid
 folosit pentru pacientii cu probleme la prostata, unde exista probleme la cateterizare
 poate produce accidente (sangerari, leziuni in uretra sau in prostata)

Scop:
a) explorator = recoltarea unei cantitati de urina pentru examene de laborator;
b) terapeutic
- golirea continutului (daca acesta nu se produce spontan);
- depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare;
- executarea unor procedee de tratament prin sonda.

Materiale necesare :
 tava medicala;
 recipient (pentru urocultura);
 doua sonde sterile
 seringi sterile(pentru umplerea balonasului)
 gel lubrefiant
 ser fiziologic
 tampoane de vata sterile
 antiseptic
 manusi sterile
 comprese sterile
 camp steril decupat ptr. regiunea organelor genitale
 punga colectoare de urina
 tavita renala pentru colectarea urinei
 musama si aleza
 pense hemostatice sterile
 tavita renala pentru colectarea urinei
 materiale pentru toaleta organului genital externe (sapun, lubrefiant)
 bazinet

Sondaj vezical (femei):

 Se anunta bolnava si i se explica necesitatea tehnicii.
 Se anunta bolnava sa nu manance.
 Cand se efectueaza in salon, se izoleaza patul bolnavei cu un paravan.
 Se asaza musamaua si aleza.
 Se asaza bolnava in decubit dorsal, cu genunchii ridicati si coapsele indepartate (pozitie
ginecologica).
 Se indeparteaza perna de sub capul bolnavei, iar patura se ruleaza la picioare
 Se acopera bolnava lasand accesibila numai regiunea vulvara.
 Se asaza tavita renala intre coapsele bolnavei.
 Se efectueaza toaleta regiunii vulvare cu apa si sapun

Tehnica:
 Spalare pe maini cu apa curenta si sapun si dezinfectare cu alcool.
 Se pun manusile sterile
 aseazare in partea dreapta a bolnavei si cu policele si indexul mainii stangi se
indeparteaza labiile si se evidentiaza meatul urinar.
 aseptizarea meatului urinar- se sterge orificiul uretral de sus in jos, in directia anusului si
nu invers; tamponul se utilizeaza pentru o singura stergere!
 Operatia se repeta de 2-3 ori.
 se prinde intre degete mediu si inelar ale mainii drepte si se lubrifiaza
 Sonda se orienteaza cu ciocul inainte si in sus, tinand-o ca pe un creion in timpul
scrisului.
 Se introduce sonda in uretra la o adancime de 4-5 cm cu varful cudurii spre simfiza
pubiana.
 Paralel cu inaintarea sondei se coboara extremitatea externa a sondei, printr-o miscare in
forma de arc
 Scurgerea urinei confirma prezenta sondei in vezica
 Primele picaturi de urina se scurg in tavita renala si in continuare se goleste vezica intr-
un recipient pregatit sau se recolteaza potrivit scopului (hemocultura, examene biochimice etc.)
 Se penseaza sonda la capatul extern si se indeparteaza prin miscari inverse celor cu
care s-a introdus.
 se noteaza in foaia de observatie sondajul, data, ora, cantitatea de urina recoltata si
numele celui care l-a efectuat.

Sondaj vezical la barbat :

 Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii..
 Cand se efectueaza in salon, se izoleaza patul bolnavului cu un paravan.
 Se asaza musamaua si aleza.
 Se aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu picioarele intinse si usor indepartate
 Se indeparteaza perna de sub capul bolnavului, iar patura se ruleaza la picioare.
 Se acopera bolnavul lasand accesibila numai regiunea genitala
 Se asaza tavita renala intre coapsele bolnavului.
 Se efectueaza toaleta regiunii genitale cu apa si sapun.

Tehnica:
 spalare pe maini cu apa si sapun
 se imbraca manusi sterile
 se spala bine glandul cu apa si sapun si se dezinfecteaza meatul urinar cu ser fiziologic si
tampoane cu antiseptic
 cu mana dreapta se prinde sonda si se lubrifiaza
 cu mana stanga se intinde bine penisul la verticala si se introduce in meat sonda, cu
curbura spre simfiza pubiana, circa 12 cm.
 cand sonda a ajuns in vezica, incepe sa curga urina care se capteaza in tavita renala,
recipient sau eprubete..
 cand vezica s-a golit, sonda se indeparteaza, extremitatea externa comprimandu-se..
 spalare pe maini cu apa curenta si sapun!.
 se noteaza in foaia de observatie sondajul, data, ora, cantitatea de urina recoltata si
numele celui care l-a efectuat.

Ingrijiri dupa tehnica

Se efectueaza toaleta regiunii

Bolnava/ul va fi supravegheata in repaus la pat

Evaluarea procedurii
-pacientul exprimă stare de confort, nu acuză dureri
- nu sunt semne de infecţie urinară, urina este limpede;
- observaţi aspectul meatului urinar şi aspectul urinii
- măsuraţi temperatura corpului
- anunţaţi medicul dacă constataţi vreun semn de infecţie
- recoltaţi o probă de urină pentru a fi examinată la laborator

Incidente,accidente:
- infecţii urinare joase (cistite)şi ascendente (nefrite, pielonefrite): se produc mai ales prin
nerespectarea regulilor de asepsie; apar după sondajele prelungite;
- leziuni mecanice ( hemoragii, căi false, leziuni sfincteriene)
- hemoragia “ex vacuo” prin evacuarea bruscă a unui “glob” vezical

Recapitulare tipuri sonde si scopurile pentru care sunt folosite:

Sonda Einhorn (sondaj gastric, duodenal)

-aspiratia continuua (postoperator)
- sondaj gastric pe cale bucala sau endonazala
-drenaj duodenal (pentru extragerea continutului duodenal)
-evacuarea continutului gastric
-alimentatie artificiala la pacienti cu probleme de deglutitie drage sau inconstienti
-aprecierea aspectului bilei si drenarea cailor biliare
-colectarea sucului pancreatic

Sonda Faucher (sondaj gastric)

Sonda Blakemore (sondaj gastric)

-cu scop hemostatic (in hemoragii digestive superioare prin ruptura varicelor esofagiene)

Sonda T Kehr (sondaj vezical si sondaj duodenal)

– drenaj biliar
-probleme uretrale

Sonda Foley (sondaj vezical)

- drenaj vezical; i se ataseaza cel mai adesea un balon plin cu apa.

Sonda Nelaton (sondaj vezical)

-cea mai des folosita pentru drenajul vezical (recoltarea unui cantitati de urina pentru examene
urologice
-golirea continutului (daca acesta nu se produce spontan)
- depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare ;
- executarea unor procedee de tratament prin sonda.

Sonda Tiemann (sondaj vezical)

-pacienti cu probleme la prostata sau unde exista probleme la cateterizar