Sondajul duodenal

Sondajul (tubajul) duodenal

reprezinta introducerea unei sonde
Einhorn dincolo de stomac prin pilor in
duoden.
SCOPUL: 1. explorator cand se
efectueaza pentru extragerea
continutului duodenal format din
continut gastric, bila, suc pancreatic si
secretie proprie. Examinarile de
laborator permit aprecierea functiei
biliare hepatice a cailor extra-hepatice
cat si descoperirea unor modificari
anatomo-patologice ale organelor care
dau aspectul, cantitatea, compozitia
chimica sau morfologica a sucurilor
extrase prin sondaj. De asemenea se

pot evidentia si boli parazitare ale

duodenului si cailor biliare;
2. terapeutic cand se efectueaza in
scop de drenare a cailor biliare si
introducerea de medicamente care au
actiune directa asupra ficatului, a cailor
biliare sau a tubului digestiv;
3. alimentatie artificiala cand prin
sonda se introduc lichide hidratante si
alimente lichide in organismul
pacientilor inconstienti sau cu
imposibilitate de inghitire;
4. aspiratia continua se practica in
cazul ocluziilor sau sub-ocluziilor
intestinale precum si dupa interventii
chirurgicale pe tubul digestiv;
Materiale necesare: musama si aleza,
tavita renala, o perna cilindrica dura

sau o patura rulata, solutie de sulfat de

magneziu 33% sterila, prosop curat,
sonda duodenala Einhorn sterila, hartie
indicatoare de pH asezata intr-un
cristalizor steril, 2 seringi de 20 ml
sterile.
In functie de scopul urmarit se vor mai
pregati: medii de cultura, ulei de
masline, novocaina (dupa indicatia
medicului), slutii necesare hidratarii
sau alimentarii bolnavului care se vor
incalzi la temperatura corpului;
ETAPE DE EXECUTIE
1. pregatirea instrumentelor si a
materialelor necesare:
in functie de scopul sondajului, se
pregatesc instrumentele si materialele

necesare si se transporta langa patul

bolnavului;
2. pregatirea fizica si psihica a
bolnavului:
se anunta bolnavul si i se explica
necesitatea colaborarii lui pentru
reusita tehnicii si inofensivitatea
acesteia;
i se explica bolnavului ca tehnica se
efectueaza pe nemancate;
daca sondajul se executa in salon, se
izoleaza cu un paravan patul
bolnavului de restul bolnavilor;
patul se protejeaza cu o musama si o
traversa;

 bolnavul se aseaza in pozitie

sezanda la marginea patului iar daca
bolnavul prezinta proteza dentara
mobila, aceasta se indeparteaza
asezand-o intr-un pahar curat;
3. introducerea sondei:
se umezeste sonda cu apa sterilizata;
cu mana dreapta se tine capatul
sondei ca pe un creion;
se introduce cu blandete prin
cavitatea bucala sau nazala pana in
faringe;
se cere bolnavului sa respire adanc
cu gura deschisa (pentru ca sonda sa
treaca prin regiunea faringiana fara a
provoca senzatia de voma) si se invita

bolnavul sa inghita de cateva ori pana

cand oliva metalica trece in esofag;
se invita bolnavul sa inghita in
continuare si se ajuta inaintarea
treptata a sondei prin miscari blande,
observand atent marcajul sondei;
cand semnul 45 cm a ajuns in dreptul
arcadelor dentare sonda a trecut de
cardia si a patruns in stomac;
ritmul de inghitire a sondei trebuie sa
fie de 1-3 cm la 3-5 min;
se aseaza bolnavul in pozitia de
decubit lateral drept cu trunchiul usor
ridicat, capul mai jos si coapsele
flectate pe bazin;

 pentru aceasta se introduce perna si

pledul facute sul, sub regiunea
hepatica a bolnavului;
se impinge usor sonda, favorizand
inaintarea ei spre pilor unde va ajunge
cand la arcada dentara ajunge
diviziunea de 60 cm;
se continua introducerea sondei cu
mare precautie, cu rabdare,
concomitent cu actiunea de inghitire in
acelasi ritm;
4. verificarea pozitiei sondei:
daca nu se scurge bila sau lichidul
scurs nu are aspectul bilei, se verifica
daca sonda a patruns in duoden:
(a) sau s-a incolacit in stomac;

(b) verificarea pozitiei se poate verifica

astfel:
se insufla 60 ml aer prin sonda cu
ajutorul seringii;
dupa 1 min se aspira si daca sonda a
ajuns in duoden, se recupereaza mai
putin de 20 ml de aer;
se introduc 10 ml de lapte prin sonda,
care nu mai poate fi extras daca sonda
a ajuns in duoden dar poate fi extras
daca sonda se gaseste in stomac;
(c) sau se efectueaza control radiologic
in serviciul de Radiologie unde se
urmareste sonda sub ecran;

 sonda poate fi vazuta deoarece

continutul ei este impregnat cu saruri
de plumb;
controlul radiologic se va utiliza
numai in situatia in care celelalte 2
metode nu au putut stabili pozitia
sondei;
5. captarea bilei:
cand diviziunea de 75 cm ajunge in
dreptul arcadelor dentare, oliva sondei
a ajuns in duoden (dupa o ora o ora
jumatate de la patrunderea sondei in
stomac)
la capatul liber al sondei apare
bila care se colecteaza intr-o eprubeta
sterila, aceasta fiind bila A

coledociana de culoare galben

aurie;
se verifica reactia alcalina a sucului
duodenal cu ajutorul hartiei de pH;;
se introduc prin sonda cu seringa 40
ml de solutie sulfat de magneziu 33%
la temperatura de 37 grade C pentru a
determina drenarea bilei veziculare;
dupa care se inchide extremitatea
libera a sondei, printr-o simpla
innodare sau prin pensare cu o pensa
anatomica sau clema Mohr;
dupa 15-30 min se deschide sonda si
se colecteaza 30-40 ml de bila
vascoasa de culoare inchisa, castanie
denumita bila B veziculara;

 dupa evacuarea bilei B se colecteaza

in continuare o bila clara care provine
direct din ficat denumita bila C
hepatica;
cele 3 tipuri de bila vor fi captate
separat in eprubete etichetate care se
trimit la laborator cu buletinele de
analize;
6. indepartarea sondei:
inainte ca sonda sa fie indepartata,
se insufla cu seringa cativa ml de aer
in sonda si se inchide extremitatea ei
externa prin comprimare;
sonda se va extrage printr-o miscare
hotarata dar cu precautie si blandete
tinand extremitatea libera a sondei sub

nivelul stomacului bolnavului pentru ca

sa nu se scurga continutul ei in faringe
si cavitatea bucala a bolnavului;
7. reorganizarea locului de munca:
se indeparteaza prosopul si tavita
renala de la bolnav;
acestuia i se ofera un pahar cu apa
pentru a-si clati gura;
il ajutam sa ocupe o pozitie comoda
in pat;
materiale folosite se spala si se
pregatesc pentru sterilizare;
ACCIDENTE
1. Greata si varsaturi la introducerea
sondei.

2. Incolacirea sondei in stomac.

3. Innodarea sondei in stomac datorita
contractiei stomacale datorita senzatiei
de voma.
4. Imposibilitatea drenarii bilei cauzata
de un obstacol functional (spasmul
sfincterului odim) sau de un obstacol
anatomic care poate fi coagularea bilei
vascoase.
5. Un spasm piloric se va incerca
deschiderea pilorului prin neutralizarea
sucului acid din stomac cu o cantitate
de 20-40 ml bicarbonat de sodiu 10%
sau cu medicamente a ntispastice
administrate inainte si in timpul
sondajului.

6. Aspiratia continutului sondei la

extragerea ei.
7. Oboseala bolnavului prin prelungirea
duratei sondajului peste 3 ore.
OBSERVATII
1. Nu se vor folosi sonde moi, uzate
deoarece se pot rupe in timpul
manevrarii iar capatul sondei cu oliva
metalica, ramanand in stomac.
2. Nu se va grabi inaintarea sondei.
3. Nu se va depasi durata de executie
a sondajului (3h, 3h si 30min); daca in
decurs de trei ore jumatate nu s-a
reusit introducerea sondei in duoden,
se a renunta la sondaj.

4. Extragerea sondei in cazul innodarii

ei in stomac se va face cu blandete si
cu foarte mare atentie. Chiar daca
sonda a fost introdusa pe cale nazala,
ea va fi extrasa tot pe cale bucala
folosind o spatula linguala si o pensa.
5. Relaxarea sfincterului odim in cazul
unui spasm se poate realiza prin
introducerea pe sonda a 5-10 ml
Novocaina 1-2%.
Share this: