Sunteți pe pagina 1din 11

Explorarea functionala a aparatului cardiovascular

Explorarile cardiovasculare urmaresc: - stabilirea capacitatii functionale si a posibilitatilor de adaptare la efort a inimii si a vaselor sanguine; -.evidentierea tulburarilor functionale incipiente, precizarea gradului si intensitatii acestor tulburari; -stabilirea mecanismului prin care s-a instalat deficitul functional. Tulburari!e aparatului cardiovascular reprezinta de multe ori rasunetul altor organe, de aceea probele nu pot fi interpretate izolat. Capacitatea functionala a inimii si a vaselor este influentata si de factori externi (surmena , emotii, abuz de alcool, nicotina!. "in aceste considerente bolnavii trebuie pregatiti in mod corespunzator.

METODE DE EXPLORARE Explorarea cordului: #. E.C.$. de repaus si de efort %. &onocardiograma '. (pexocardiograma ). Ec*ocardiograma +. Cateterismul cardiac ,. -adiocardiografia Explorile functionale ale aparatului circulator: #..asurarea T.(. %./scilometria '..asurarea presiunii venoase ). "eterminarea timpului de circulatie +."eterminarea masei sanguine ,.(rteriograma 0.&lebograma 1-umpel- 2eede 1

Explorarea cordului
Electrocardiograma ( E !"
3 electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a activitatii electrice a inimii; 3 pentru o interpretare corecta a traseului E4$ este importanta cunoasterea anumitor date despre pacient: varsta, sex, inaltime, greutate, valoarea T(, simptome specifice, tratamente cardiologice urmate, in special tratamente cu medicamente antiaritmice; 3 electrocardiograma este utila in aprecierea factorilor ce pot perturba activitatea normala a cordului: tulburarile de ritm si conducere, prezenta infarctului miocardic acut, dezec*ilibrul electrolitic.
5nterpretarea este efectuata de catre medic. (paratul cu care se efectueaza inregistrarea electrocardiogramei se numeste electrocardiograf. 2egatura dintre bolnav si aparat se face printr-un cablu. 2a extremitatea distala a cablului sunt atasate placute metalice denumite electrozi- in numar de zece, necesari pentru inregistrarea E4$-ului. Tensiunile bioelectrice produse de miocard sunt interceptate cu a utorul electrozilor , sunt transmise la aparat prin cablu, amplificate si inregistrate sub forma unor diagrame numite electrocardiograme.

5nscrierea se face pe *artie speciala care are un sistem de coordonate. 5n mod standard, se inregistreaza #% derivatii : a! ' derivatii bipolare ale membrelor 6notate "5, "55, "555 - " 5 - intre bratul drept si bratul stang

- " 55 - intre bratul drept si gamba stanga - " 555 - intre bratul stang si gamba stanga
2

b! ' derivatii unipolare de membe notate a7-, a72, a7& - a7- pentru bratul drept - a72 pentru bratul stang - a7& pentru gamba stanga c! , derivatii precordiale notate 7#, 7%, 7', 7), 7+, 7,

2ocul de fixare a electrozilor exploratori in inregistrarile precordiale.

Pregatirea #olnavului pentru E ! 8e pregateste bolnavul d.p.d.v.. psi*ic pentru a inlatura factorii emotionali. 8e transporta bolnavul in camera de inregistrare, de preferinta cu caruciorul, cu #9-#+ minute inainte de inregistrare $ :olnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura. Electrozii se monteaza pe partile moi ale extremitatilor. 8ub placa de metal a electrozilor se pune o pasta speciala pentru electrozi sau o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit (o lingura de sare la un pa*ar de apa!. Cei #9 electrozi ( ) pentru membre si , precordiali! se fixeaza pe bolnav in felul urmator : .ontarea electrozilor pe membre : -osu- mana dreapta $alben- mana stanga 7erde- picior stang ;egru- picior drept

.ontarea electrozilor precordiali: 7# - spatiul 57 intercostal, pe marginea dreapta a sternului 7% spatiul 57 intercostal, pe marginea stanga a sternului (corespunde peretelui anterior al ventriculului drept! 7' - este situat la umatatea distantei dintre 7% si 7) si corespunde septului interventricular 7) - spatiul 7 intercostal stang pe linia medioclaviculara (apex! 7+ si 7, - sunt situate la acelasi nivel cu 7), respectiv pe linia axilara anterioara si pe linia axilara mi locie stanga 7), 7+, V6, - corespund ventriculului stang. 7#- rosu 4

7%- galben 7'- verde 7)- maro 7+- negru 7,- mov

"upa montarea electrozilor pe pacient, se pune in functiune aparatul ; se lasa o perioada pentru stabilizare, apoi se trece la testare. "upa inregistrarea cardiogramei se indeparteaza electrozii de pe pacient si se noteaza pe electrocardiograma numele, prenumele, varsta, inaltimea, greutatea, medicatia folosita, data si ora inregistrarii, semnatura celui care a efectuat inregistrarea .

%ateterismul cardiac Cateterismul cardiac reprezinta introducerea unei sonde radioopace pe cale venoasa sau
arteriala in cavitatile inimii sau in vasele mari, in vederea determinarii presiunii in diferitele cavitati cardiace si a saturatiei in oxigen a sangelui arterial si venos. 8onda este diri ata sub ecran radiologic.

Cateterizarea cardiaca se dovedeste a fi deosebit de utila in stabilirea atitudinii


terapeutice fata de pacientii coronarieni gravi

<

5n timpul cateterizarii cardiace pacientul va fi permanent monitorizat E4$ deoarece introducerea unui cateter la nivelul cordului poate induce aritmii fatale, ec*ipamentul de resuscitare va fi intotdeauna pregatit;
5

Cateterizarea cardiaca este de regula asociata cu realizarea unei angiografii, in ectarea unei substante de contrast in sistemul vascular in vederea evaluarii inimii si vaselor de sange; Interventiile asistentului medical includ: inaintea cateterizarii cardiace: - va recomanda pacientului un post alimentar de 1 -#% ore inaintea desfasurarii procedurii - va explica pacientului cum se va desfasura procedura, precizand ca va trebui sa stea intins pe o masa dura aproximativ % ore - va incura a pacientul sa -si exprime teama si nelinistea fata de aceasta te*nica, incercand de fiecare data sa-l linisteasca si sa -i insufle incredere dupa cateterizarea cardiaca: - va supraveg*ea locul de punctie pentru a putea sesiza la timp sangerarea si aparitia unui eventual *ematom - va masura periodic pulsul periferic la nivelul extremitatii afectate - va urmari temperatura si culoarea tegumentelor extremitatii afectate - va observa din timp orice modificare survenita in evolutia pacientului (durere, tulburari de ritm, bradicardie, *ipotensiune arteriala, etc.! si va anunta medicul.

Ec&ocardiografia Ec*ocardiografia, este o metoda de investigare neinvaziva ce utilizeaza ultrasunetele si care poate aprecia forma, marimea si functionalitatea structurilor cardiace. (sistentul medical va asigura pacientul ca aceasta te*nica este sigura si nedureroasa. >acientul va fi instruit ca in timpul desfasurarii te*nicii va trebui : sa sc*imbe pozitia de cateva ori, sa respire linistit si uneori sa-si tina respiratia pentru scurte perioade de timp.

'onocardiograma este reprezentarea grafica a zgomotelor produse in cursul unui ciclu cardiac. Ea nu poate inlocui auscultatia inimii, ci o completeaza.

EXPLORAR(LE ')*%T(O*ALE ALE APARAT)L)( %(R%)LATOR Masurarea T$A$ Oscilometria este metoda prin care se evidentiaza amplitudinea pulsatiilor peretelui arterial cu a utorul oscilometrului( >as*on!. (paratul este alcatuit dintr-un cadran gradat in unitati, o manseta pneumatica cu doua camere in care pompam aerul cu o para de cauciuc$ .anseta aparatului se fixeaza la nivelurile dorite pe membrele bolnavului, de unde pulsatiile se transmit la manometru. (mplitudinea pulsatiilor arteriale se observa pe cadranul gradat al aparatului. >regatirea bolnavului : bolnavul este culcat in repaus cel putin #+ minute ; se descopera membrele inferioare si superioare( imbracamintea sa nu fie stramta !! &ixarea aparatului : manseta aparatului se fixeaza la nivelul dorit, pe membrul de examinat. .asurarea : se pompeaza aer pana dispare pulsul periferic( presiunea depaseste T.( : maxima! se citeste amplitudinea oscilatiilor pe cadranul manometrului se scade presiunea cu #9 mm?g si se citesc din nou oscilatiile arteriale. scade apoi presiunea din #9 mm?$ in #9 mm ?g , cu citiri succesive, pana se gaseste valoarea maxima a amplitudinii, ceea ce se numeste @@ indice oscilometric@@. -egiunile la care se cerceteaza oscilometria , in mod obisnuit, sunt #A ' inferioara si superioara a gambei, #A' superioara a coapsei, antebratului si bratului.( totdeauna se masoara comparativ intre doua membre!.

5n mod normal, valorile variaza intre '- , diviziuni la coapsa, %- ) diviziuni in #A' superioara a gambei, #,+- % diviziuni in #A' inferioara a gambei si '-) diviziuni la membrele superioare. ;u este importanta valoarea absoluta a cifrelor, dar are importanta diferenta intre doua regiuni simetrice. "iferenta mai mare de doua unitati intre un membru si celalalt( la acelasi nivel! este un semn patologic ( indica o leziune a trunc*iului principal sau obstructii vasculare!.

Masurarea presiunii venoase >resiunea venoasa este presiunea exercitata de sangele venos asupra peretilor venelor. .asurarea presiunii venoase este indicata pentru aprecierea insuficientei cordului drept si a gradului de umplere a patului vascular venos. >resiunea venoasa centrala se masoara prin intermediul cateterismului cardiac, iar presiunea venoasa periferica pe una din venele superficiale mari ale membrelor, de obicei la plica cotului sau la nivelul venei safene mari. >resiunea venoasa se determina in centimetri coloana de apa. .asurarea se executa cu diferite aparate sau cu un tub de sticla in forma de 2, gradat in cm sau mm, lung de '9 cm cu diametrul de '- ) mm si prevazut la ambele capete cu

tuburi de cauciuc. 2a capatul scurt al tubului se cupleaza acul de punctie. Capatul lung- la o seringa de %9 ml. >entru efecturea te*nicii este nevoie de doua asistente medicale. 5ntreaga tubulatura trebuie pregatita steril. / asistenta incarca tubul de sticla cu ser fiziologic steril, avand gri a sa nu ramana aer in coloana de lic*id.. ( doua asistenta aseaza bolnavul in decubit dorsal fara perna. :ratul bolnavului va fi intins, relaxat si spri init.
8

8e pregateste seringa pentru punctia venoasa 8e aplica garoul pe bratul bolnavului 8e dezinfecteaza suprafata cutanata 8e punctioneaza vena 8e indeparteaza garoul de pe brat 8e adapteaza tubul de sticla gradat la acul din vena si se realizeaza o comunicatie directa intre vena si aparat. 2ic*idul din tub coboara pana a unge la nivelul presiunii din vena. 8e citeste presiunea venoasa masurand inaltimea coloanei de lic*id din tub. 7aloarea presiunii venoase : ##- #% cm coloana de apa. 5n insuficienta cardiaca dreapta si globala creste, iar in colaps periferic scade.

Timp de circulatie < perioada de timp (in secunde! in care o substanta parcurge un segment vascular. "urata timpului de circulatie este in functie de viteza de circulatie, de debitul cardiac, de volemie. , >rincipiul determinarii consta in introducerea in sange a unor substante test si detectarea lor (prin mi loace obiective si sublective! la o anumita distanta de la locul de administrare unde apare ,o reactie caracteristica; se cronometreaza timpul necesar pentru parcurgerea distantei respective. "eterminarea timpului de circulatie scoate in evidenta insuficienta cardiaca inca in faza incipienta, a uta la diferentierea dispneii cardiace din insuficienta ventriculara stanga, de dispneea pulmonara.

(rteriograma (carotidograma+ sfigmograma! (inregistrarea pulsului arterial! Arteriograma < inregistrarea grafica a pulsului arterial sub forma unei curbe. Carotidograma aduce date pretioase in studiul leziunilor valvei aortice. >regatirea si pozitia bolnavului este aceeasi ca pentru inregistrarea E4$, dar cu barbia usor ridicata. 5nvitam bolnavul sa ramana in perfecta liniste, sa-si relaxeze musculatura, sa nu miste si sa-si retina respiratia 9

:olnavul se conecteaza la electrocardiograf print-un captator a carui plasare se face pe partea dreapta, aproape de carotida, de unde se inregistreaza cu o frecventa de +9 mmAs pulsatiile carotidei. 5n timpul inregistrarii, captatorul se fixeaza cu mana. 2a sfarsitul inregistrarii se noteaza pe sfigmograma numele si varsta bolnavului, data inregistrarii si numarul inregistrarii.

'le#ograma (,ugulograma" (5nregistrarea pulsului venos! 'le#ograma < inregistrarea grafica a pulsatiilor venei ugulare. "e obicei se face la nivelul venei ugulare si poarta denumirea de Bugulograma. >regatirea si pozitia bolnavului este aceeasi ca pentru inregistrarea electrocardiogramei. :olnavul se conecteaza la aparat print-un captator care se fixeaza pe vena ugulara. 5n cazul in care vena nu poate fi reperata, se provoaca o staza venoasa obtinuta prin presiune manuala la baza gatului. 5nregistrarea se face cu o frecventa de +9- 0 mmA s. &lebograma contribuie la recunoasterea . insuficientei cardiace, a pericarditei

si a leziunilor tricuspidiene. Testu( Rumpel-Leede

Pro#a Rumpel-Leede < .aprecierea fragilitatii peretilor capilari (rezistentei capilarelor! Tehnica: se exercita o staza la nivelul bratu!ui timp de + minute, printr-o manseta pneumatica.umflata-la #9 mm sub presiunea sistolica, Interpretare: "aca nu apar petesii sau apar numai #-', nu sunt semne de fragilitate capilara. (paritia unui numar mai mare de petesii se considera pozitiva (CCC!.

10

:5:25/$-(&5E : #. Titirca 2ucretia, :reviar de Explorari functionale si de ingri iri speciale acordate bolnavului, E". 7iata .edicala -omaneasca, %99, %. .ozes Carol, Te*nica ingri irii bolnavului, Ed. .edicala, %99%

11