1

Semne si simptome prezente in starile avansate si terminale

de boala :
1.1.durerea
1.2.incontinenta,caderile, imobilizarea
1.3.moartea
DUREREA =este disconfortul raportat de pacient
Durerea totala : -este un termen de referinta pentru pacientul aflat in stadiu terminal
de boala-este subdivizata in:
a.durere fizica :-de regula se refera la pacientii care sufera de cancer.-poate fi
cauzata de slabiciune, tratamente suportate
-cuprinde : dureri osoase , infiltrarea, compresia, distrugerea nervilor, dureriviscerale,
infiltrarea tesuturilor moi, colica intestinala, limfedemul
b. durerea emotionala si cea sociala :-durerea este provocata de alti factori decit cei
fizici :durerea fizica genereazaanxietate si stari depresive.
-cheia este proasta comunicare intre pacienti, familie, personal medical.
c. durerea spirituala :-reflectind la trecut poate apare sentimentul puternic pentru
lucruri sau sentimente, atitudini necorespunzatoare.
Analiza durerii :
-cea mai buna estimare o constituie evaluarea ei de bolnavul insusi-exista mai multe
scale de evaluare a durerii
Semne fiziologice ale durerii :
-tahicardia
-tahipnee
-cresterea TA
-transpiratii, paloare
-pupile dilatate
-tensiune muscular
-greata, varsaturi
Semne comportamentale :
-pozitii corporale rigide
 2

-neliniste
-tresariri
-dinti inclestati
-pumni inclestati
-plins, gemete
Rolul asistentei in cazul durerii totale :
-conceperea unui plan individual de tratament pentru fiecare pacient in parte
-este important sa se tina cont si de parerea familei si de implicarea ei
-examinarea sentimentelor si a starii spirituale si mentale ale pacientului
-intocmirea unei liste cu probleme de toate tipurile, care ar putea influenta pacientul si
caracterul durerii(anxietate, depresie, tensiuni familiale, grijifinanciare)
-urmareste progresele pe toate planurile
Durerea in stadiu terminal este coplesitoare, continua si distructiva.Ea incetoseaza
mintea si inhiba capacitatea de concentrare.
INCONTINENTA
Problemele de eliminare pot fi o sursa continua de neplaceri pentru pacient si il pot
afecta atit fizic cit si psihologic.
a.Incontinenta de urina :
-poate avea ca si cauze : medicatia, infectiile, fistulele urinare, anxietatea, paralizia
sfincterelor
-pacientul trebuie sondat permanent
-in cazul in care deficienta nu este f. mare, asistenta tb. sa aiba grija ca accesul
pacientului la toaleta sa fie facil si sa nu-i provoace dureri
b.Incontinenta fecala :-este rara in cazul pacientului muribund, cu exceptia cazurilor
in care ea are o cauza patologica specifica in care pacientul nu-si poate controla
diareea
-cauze: anumite medicamente, radioterapie, tumori pancreatice, tumori de intestin
gros, etc.
-presupune acces facil la toaleta
-se pot folosi scutece pentru adulti
 3

CADERILE :
Pot fi de ordin fizic, datorita:
-slabiciunii fizice,
-crize dureroase
-medicatie care provoaca vertij
-anxietate, ameteli
Pacientul terminal trebuie supravegheat tot timpul pentru ca fragilitatea acestuia se
poate solda cu fracturi, luxatii, entorse, hematoame, contuzii, afectiuni care pot
complica si mai mult ultimile zile ale acestuia.
Caderile de ordin psihic :
-sunt aproape la fel de grave ca si cele fizice
-pot insemna si o renuntare la lupta, o grabire a sfirsitului
-in aceste situatii este necesara o sustinere afectiva si psihologica din partea
personalului medical si mai ales a celor apropiati, a familiei.
IMOBILIZAREA :
-reprezinta o diminuare sau o restrictionare a miscarilor
Cauze:
-alterarea centrilor nervosi(AVC)
-alterarea integritatii aparatului locomotor
-durerea
-atrofia muscular
-casexia
-anxietate
-cefalee marcata
-anemie severa
Rolul asistentei:
-asigurarea alimentatiei
-hidratarea pacientului
-efectuarea de miscari active si passive
-prevenirea escarelor
-toaleta pacientului
 4

Hidratarea Şi Nutriţia
••Refuzul total al pacientului de a mânca şi a bea este un stadiu firesc al stării
terminale.
••Foamea rareori este o sursă de disconfort!
••La cererea familiei, terapeutul tinde să instituie măsuri de hidratare I.V.sau să
instaleze o sondă de nutriţie enterală (nu prelungeşte supravieţuirea, nu ameliorează
starea de nutriţie şi pierderea ponderală şi nu face pacientul să se simtă mai puternic;
de asemenea, au ca efect creşterea distanţei emoţionale faţă de familie).
••Deshidratarea în starea terminală scade secreţiile pulmonare şi dispneea, scade
debitului urinar cu diminuarea incontinenţei, şi minimalizează posibilitatea apariţiei
vomismentelor.
••Hidratarea prin metode artificiale determină disconfort şi se va utiliza numai când
pacientul se plânge de sete şi nu este capabil să bea.
Principii de suport nutritiv la pacientul
•• Se evită tehnicile invazive, cum ar fi nutriţia parenterală totală (NPT) şi administrarea
parenterală a medicaţiei; se va prefera o perfuzie S.C. lentă de suplimentare
nutriţională (hipodermocliza), care combate deshidratarea.
••Se va promova pe cât posibil nutriţia orală, însă pacientul nu va fi forţat sa mănânce;
alimentarea forţată poate accentua senzaţia de greaţă sau creşte riscul de aspiraţie.
•Se indică controlul secreţiei salivare etc. – scopolamina (30-60 I.V./S.C.), sau hioscina
hidrobromid (400-800 mg).I.V./S.C.)
••Igiena cavităţii bucale şi umectarea periodică a mucoasei, cu seringa, diminuă
senzaţia de sete şi senzaţiile neplăcute locale.
••Anorexia finală nu va fi combătută prin tentative de alimentaţie forţată; nici o
medicaţie disponibilă actual nu este eficace în combaterea acesteia. «Pacientul nu
moare pentru că nu mănâncă, ci nu mănâncă pentru că moare

Modificarea Statusului Mintal

••În preajma morţii pacientul pare că intră într-o altă dimensiune, manifestată prin
modificarea de scurtă durată şi tranzitorie a stării de conştienţă, ce precede coma
finală.
 5

– Această stare se poate manifesta prin mâhnire, suferinţă profundă, agitaţie fizică
(până la punctul în care pacientul doreşte să coboareagitaţie fizică
– dacă agitaţia se prelungeşte, pacientul manifestă dispnee şi trebuiedacă agitaţia se
prelungeşte, pacientul manifestă dispnee şi trebuie sedat în mod adecvat.sedat în mod
adecvat.
••În acest moment, familia trebuie avertizată că această stare este un eveniment final,
componentă a boliieveniment
– probabil datorată hipoxiei profunde
– ce necesită sedare, şi nu un semn de suferinţă fizică sau emoţională,
Importanţa Comunicării
••Un subiect important în îngrijirea terminală este realizarea unei comunicări
consistente între membrii echipei de îngrijire, pacienţi şi familia acestora.
•Cele 6 subiecte de importanţă în comunicarea cu pacientul cu cancer înde importanţă
în comunicarea cu pacientul cu cancer în stare terminală sunt următoarele:stare
terminală sunt următoarele:
– a vorbi cu sinceritate şi onestitate
– a vorbi cu sinceritate şi onestitate
– a fi capabil să vorbeşti despre moarte
– a fi capabil să vorbeşti despre moarte
– a da veştile proaste într-o manieră sensibilă
– a da veştile proaste într-o manieră sensibilă
– a asculta pacienţii
– a asculta pacienţii
– a încuraja întrebările pacienţilor
– a încuraja întrebările pacienţilor
– a fi sensibil la momentul când pacientul este pregătit să vorbească despre
– a fi sensibil la momentul când pacientul este pregătit să vorbească despre
moartemoarte
Asistenţa Psihologică Familială Înaintea Morţii
••Familia necesită un contact strâns şi comunicare cu medicul şi personalulFamilia
necesită un contact strâns şi comunicare cu medicul şi personalul de îngrijire atunci
 6

când sfârşitul pacientului este aproape.de îngrijire atunci când sfârşitul pacientului este
aproape.
••Terapeuţii trebuie să îndrume familia prin momentul dificil pe careTerapeuţii trebuie
să îndrume familia prin momentul dificil pe care membrii familiei îl parcurg, cu empatie
şi înţelepciunea experienţei.membrii familiei îl parcurg, cu empatie şi înţelepciunea
experienţei.
••Fiecare experienţă de moarte este unică, individualizată, şi poate afectaFiecare
experienţă de moarte este unică, individualizată, şi poate afecta comportamentul
personalului medical de îngrijire.comportamentul personalului medical de îngrijire.
••Cea mai frecventă întrebare care i se pune oncologului înaintea morţiiCea mai
frecventă întrebare care i se pune oncologului înaintea morţii este: „Cât timp mai are
de trăit pacientul?”este: „Cât timp mai are de trăit pacientul?”
••Cel mai bun răspuns este explicarea în termeni simpli a semnificaţieiCel mai bun
răspuns este explicarea în termeni simpli a semnificaţiei fiecărui semn care apare
(modificările respiratorii, modificarea culorii pielii,fiecărui semn care apare (modificările
respiratorii, modificarea culorii pielii, slăbirea pulsului, starea de somnolenţă etc.), care
poate ajuta şi ghida familia înslăbirea pulsului, starea de somnolenţă etc.), care poate
ajuta şi ghida familia în decizia asupra timpului de petrecut împreună cu pacientul şi a
dorinţei de a-şidecizia asupra timpului de petrecut împreună cu pacientul şi a dorinţei
de a-şi lua rămas-bun.lua rămas-bun.
••Cel mai important indice al fazei terminale este rata de deteriorare clinică.Cel mai
important indice al fazei terminale este rata de deteriorare clinică.
MOARTEA
Criterii pentru stabilirea mortii:-incetarea definitiva a functiei cardiaca si pulmonara-
incetarea totala si definitiva a functionarii creierului(moartea cerebrala)-incetarea
functionarii emisferelor cerebrale(moartea corticala,stareavegetativa
persistenta)Etapele mortii:-preagonia-agonia-moartea clinica-moartea cerebrala-
moartea reala(biologica)