Sunteți pe pagina 1din 7

Îngrijirea pacientului în fază terminală:

Perioada premergătoare morții: problemele pacienților și îngrijiri legate de aceste


aspecte medicale și etice.
Schimbări fizice=îngrijiri.
Îngrijirea psihologică: reacțiile emoționale în fața morții.
Îngrijirea spirituală în religia ortodoxă și în alte culte.
Formalități în caz de deces.

FAZA TERMINALĂ
Definire

Faza terminală este asociată cu perioada de timp de la sfârşitul vieţii care începe
în momentul instalării procesului activ al morţii.
Moartea activă este procesul de decompensare al întregului organism.
Ultimele ore se referă la ultimele 48 de ore de viaţă.
Procesul de deces are un curs diferit pentru fiecare pacient în parte.
Îngrijirea paliativă = Îngrijire în faza terminală???
Incertitudinea iminenţei morţii
Nu facem predicţii fixe

SISTEMUL CARDIOVASCULAR
starea terminală
Dificultate la înghițire=deshidratare.
Scăderea volumuui vascular.
Scăderea T. A. și a pulsului.
Transpirație, tegumente umede și reci, tegumente palide/cenușii, culoare
cadaverică, pete cadaverice pe tălpi și proeminențe osoase.
Scădera ratei metabolismului, modificări ale temperaturii corpului.

SISTEMUL RESPIRATOR
starea terminală
Congestia pulmonară
Hipoxia
Dispneea-setea de aer
Tahipnee
Respirație stertoroasă
Respirația Cheyene-Stokes

1
SISTEMUL MUSCULO-SCHELETAL
starea terminală
Scăderea statusului nutrițional: slabiciune musculară, astenie marcată, imobilizare
la pat;
Musculatura gurii devine flască: dificulatate la înghițire, înghițirea devine
imposibilă.
Musculatura limbii și țesutul vălului palatin devin flasce: scade capacitatea reflexă
de curațare a oro-faringelui, acumulare de secreții în oro-faringe și bronhii, horcăit.

SISTEMUL RENAL
starea terminală
scăderea funcției cardiace =scăderea funcției renale -> oligurie
relaxare sfincteriană =incontinență urinară

SISTEMUL NEUROVEGETATIV
starea terminală
dezorientare=capacitate scăzută de concentrare
letargie=obnubilare -> precomă -> comă -> moarte
agitaţie=confuzie -> halucinaţii -> delir -> mioclonii -> convulsii -> precomă ->
comă -> moarte

DIAGNOSTICUL APROPIERII MORȚII

Starea generală a pacintului se deteriorează de la o zi la alta.


Somnolent, comatos, confuz, agitat.
Lipsa de interes faţă de mâncare şi lichide.
Reducerea funcţiei intestinale sau urinare, poate fi incontinent.
Respiraţia devine neregulată, uneori zgomotoasă.
Schimbarea culorii tegumentului – pielea devine pamântie sau cianotică,
mâini şi picioare reci.
TEMERILE PACIENȚILOR
Să decedeze în dureri.
Pierderea demnităţii-ex.: incontinenţă urinară, confuzie.
Să decedeaze în singuratate.
Să decedeze având multe persoane în preajmă.
Ce se va întâmpla după deces.

TEMERILE FAMILIEI

2
Să fie singură cu cel iubit în timpul decesului.
Să nu ştie ce să facă atunci când pacientul are dureri.
Să nu poată fi capabili de îngrijire în faza terminală.
Reacţia la jelire.

INTERVENȚII-PERSONAL MEDICAL

Re-asigurarea pacientului şi familiei că:


durerea şi simptomele supărătoare pot fi controlate;
echipa de îngrijire va asigura sprijin pe parcursul procesului;
Explicarea celor ce se întâmplă şi celor ce urmează, vor reduce teama familei.
Încurajarea exprimării sentimentelor: temeri, îngrijorări, nelinişte.

SCOPUL ÎNGRIJIRII
În faza terminală

asigurarea confortului posibil pentru pacient- monitorizare atentă - aplicarea


corectă şi personalizată a planului de ingrijire;
păstrarea demnităţii pacientului;
suportul / pregătirea familiei şi a pacientului pentru ceea ce urmează;
sprijinul familiei după decesul pacientului;

DIMENSIUNILE ÎNGRIJIRII
Psiho-emotionala
Culturală
Religioasă
Spirituală
TRATAMENTUL
în starea terminală

Întrerupeţi administrarea unor medicamente – explicaţi beneficiile/ non-beneficiile


familiei.
Continuaţi medicaţia pentru controlul simptomelor.
Simptomele şi tratamentul se vor evalua în permanenţă.
Adaptaţi calea de administrare, după caz.
Evitarea intervenţiilor inutile.

3
ÎNGRIJIREA
în starea terminală

Încurajarea familiei să fie lângă pacient - poate auzi chiar dacă nu poate
răspunde!!!
Explicaţii despre respiraţia zgomotoasă sau incontinenţă - deranjante pentru
familie.
Să nu hrănească pacientul dacă nu poate înghiţi - sufocare şi suferinţă.
Perfuziile nu vor prelungi viaţa şi nu previn setea - menţinerea cavităţii
bucale umedă.
Învăţaţi familia să:
menţină pacientul curat şi uscat;
mobilizeze pacientul la 2 ore - prevenirea ulceraţiilor de decubit;
cureţe cavitatea bucală cu o ţesătură moale şi umezită, înfăşurată în jurul degetului;
aplice cremă hidratantă pe buze pentru a preveni uscarea şi crăparea lor.

MEDICAȚIA

Medicaţia poate fi percepută ca o povară şi trebuie menţinută la un nivel


minim;
Se va administra numai medicatia care menţine confortul pacientului;
Medicaţia pentru infectii, probleme cardiace poate fi oprită;
Tratamentul pentru D.Z. poate fi oprit dacă pacientul nu mai mănâncă.

MEDICAȚIA NEPOTRIVITĂ

Diuretice
Antibiotice
Hormoni
Fier, vitamine
Steroizi
Laxative
Bronhodilatatoare
Anticonvulsivante
SIMPTOME FRECVENTE
În starea terminală
Respiraţie zgomotoasă 56%
Durere 51%
Agitaţie 42%
4
Incontinenţă 32%
Dispnee 22%
Retenţie urinară 21%
Greţă şi vărsături 14%
Transpiraţie 14%
Mişcări necontrolate 12%
Confuzie 9%
DUREREA

Tratament individualizat - efect monitorizat - doză ajustată.


Continuarea schemei de tratament şi la pacienţii inconstienţi.
Schimbarea căii de administrare.
Măsuri nemedicamentoase:
durerea din xerostomie – îngrijirea cavităţii bucale.
escare - schimbarea poziţiei, pansament comod.
vezică urinară şi rect în distensie - cateterizare, evacuare.

AGITAȚIA

Discutaţi temerile, îngrijorările şi neliniştile.


Excludeţi agitaţia indusă de glob vezical, fecalom, durere prin mobilizare, dispnee,
medicamente neuroleptice şi corticosteroizi, probleme emoţionale şi spirituale
nerezolvate.
Medicaţie:
Diazepam i.r. sau Midazolam s.c.
Haloperidol p.o.,s.c.
RESPIRAȚIA DIFICILĂ
Măsuri generale:
explicaţie,
poziţionare,
aerare adecvată,
nu lăsaţi pacientul singur,
Medicatie:
Scobutil
Morfină
Diazepam / Lorazepam
Suport emoţional
GREAȚĂ/ VĂRSĂTURI

Tratamentul se alege în funcţie de cauzele vomei


5
Medicaţie:
Metoclopramid- stază gastrică
Ciclizină- hipertensiune intracraniană
Haloperidol- medicamente, dereglări biochimice
Metode nefarmacologice
CĂI NON-ORALE
de administrare a medicației
Subcutanată
calea cea mai preferată în Î.P.
fluturaş montat sub piele, menţinut pe loc mai multe zile pentru administrarea
tratamentului mai puţin dureros, uşor de folosit
folosită pt. antialgice, antiemetice, sedative.
Bucală
unele medicamente pot fi plasate între obraz şi dinţi sau sub limbă
absorbţie prin mucoasa bucală
Transdermică,
prin patch-uri cu substanţă opiacee (Fentanyl)
Rectală
unele medicamente sunt produse ca supozitoare ( ex. antiinflamator nesteroidian,
sedative);
unele tablete pot fi folosite pe această cale (ex. morfina)
Sondă nazogastrică sau gastrostomă
pot fi folosite pt. administrarea medicaţiei

PLAN DE ÎNGRIJIRE
post-mortem

Arătaţi-vă disponibilitatea pentru familie.


Îngăduiţi familiei răgaz alături de pacientul decedat.
Îndepărtaţi tuburile sau cateterele.
Rănile - pansamente adezive pentru a preveni scurgerile.
Ajutaţi familia să contacteze alţi membrii ai familiei.
Facilitaţi obţinerea Certificatului de deces.
Oferiţi informaţii legate de lanţul birocratic de urmat.
Informaţii necesare -oferte de servicii de pompe funebre.

CONCLUZII

Planul de ingrijire la pacienţii terminali vizează:


controlul simptomelor şi asigurarea confortului

6
comunicarea cu pacientul şi familia în vederea includerii pacientului în luarea de
decizii şi respectarea dorinţelor acestuia
păstratrea demnităţii pacientului
suport emoţional pentru pacient şi familie
găsirea înţelesului existenţial şi spiritual.

S-ar putea să vă placă și