Recoltarea sputei prin expectoraţie

Scop/ Indicaţii

- identificarea germenilor responsabili de infecţii respiratorii şi testarea sensibilităţii acestora

faţă de antibiotice;

- diagnosticarea tuberculozei;

- identificarea celulelor modificate de procese inflamatorii sau neoplazice.

Tipuri de examene

- examen bacteriologic;

- examen citologic.

Materiale necesare

- recipient steril cu capac etanş;

- pungi din material plastic;

- mănuşi de unică folosinţă;

- soluţie salină;

- apă simplă;

- pahar de unică folosinţă;

- colector pentru materialele folosite

Pregătirea pacientului

- se explică pacientului importanţa efectuării determinării şi a respectării instrucţiunilor;

- se informează că proba se recoltează dimineaţa, deoarece se atenţionează pacientul să nu

mănânce, să nu fumeze, să nu-şi instileze picături în nas, să nu se spele pe dinţi, să nu-şi
clătească gura cu soluţii dezinfectante (apă de gură) înainte de recoltare;

- se informează pacientul că dacă va fi nevoie se va apela la metode care să stimuleze

expectoraţia şi se obţine colaborarea;

- testul se efectuează înaintea administrării de antibiotice.

Efectuarea recoltării

- se verifică dacă pacientul a respectat recomandările;

- pacientul este rugat să-şi clătească gura cu apă sau soluţie salină pentru a nu contamina
sputa cu bacterii din cavitatea bucală;

- pacientul aşezat pe scaun sau în ortostatism este rugat să respire adânc de 2-3 ori şi apoi să
tuşească puternic;

- sputa eliminată (echivalentul cel puţin al unei linguriţe) se colectează direct în recipientul
steril;

- folosind mănuşi de protecţie se închide recipientul, se şterge exteriorul cu un şerveţel şi se

introduce într-o pungă de material plastic;

- se etichetează produsul şi se trimite la laborator;

- după recoltare se oferă pacientului apă să-şi clătească gura.

Dacă pacientul nu expectorează suficient:

- se administrează 2 pahare cu apă care fluidifică secreţiile;

- se apelează la umidificarea aerului din încăpere, folosirea aerosolilor;

- la recomandarea medicului se administrează un expectorant cu cel puţin 2 ore înainte de

recoltare;

- la recomandarea medicului se apelează la alte metode de recoltare:

- aspiraţie transtraheală folosind un cateter subţire sau seringă;

- spălătură bronşică efectuată în timpul bronhoscopiei.

Colectarea materialelor folosite, respectarea normelor:

- se colectează materialele în containere speciale conform precauţiilor universale;

- se spală mâinile;

- se atenţionează pacientul să colecteze sputa în continuare în recipientul oferit de personalul

de îngrijire.

Erori de recoltare

- sputa este amestecată cu salivă sau resturi alimentare când pacientul nu respectă
recomandările

- sputa este amestecată cu voma declanşată în timpul episodului de tuse

- produsul a fost suprainfectat în timpul manevrării

Administrarea medicamentelor pe cale orală

Scop

Introducerea în organism, pe cale orală, prin înghiţire sau sublingual, a unei cantităţi de
medicament care să acţioneze general sau local.

Principii generale

- administrarea medicamentelor pe cale orală se face prin înghiţire, sublingual şi translingual;

- sublingual, se administrează Nitroglicerină, Ergotamină, dezinfectante ale cavităţii bucale şi

orofaringelui, unele pansamente gastrice (Dicarbocalm);

- translingual (pe limbă) se administrează spray-uri medicamentoase pe bază de nitraţi, pentru

pacienţii cu angină cronică; pacientul în acest caz trebuie să aştepte 10 secunde după
administrare înainte de a înghiţi;

- necesită o bună cunoaştere, de către asistenta medicală, a tratamentelor prescrise de medic,

a efectelor terapeutice şi a reacţiilor adverse;

- administrarea medicamentelor trebuie să răspundă exigenţelor de calitate şi de securitate

- asistentul medical are responsabilitate în acest caz.

Pregătirea materialelor

- prescripţia medicală;

- cărucior cu medicamente;

- flacon cu soluţie hidroalcoolică;

- o pereche de foarfece;

- pahare de unică folosinţă/recipiente speciale pentru medicamente.

Pregătirea pacientului

- se identifică capacităţile pacientului de a-şi administra tratamentul şi de a-l supraveghea;

- se explică pacientului importanţa luării medicamentelor conform prescripţiei medicale;

- se adaptează demersul educativ la nivelul de instruire al pacientului pentru a asigura
securitatea şi calitatea administrării tratamentului;

- se instalează pacientul confortabil;

- se acordă ajutor pacientului aflat în dificultate.

Efectuarea procedurii-condiţii preliminare

- pregătirea tratamentului trebuie să fie extemporanee de către asistenta care distribuie

medicamentele

- medicamentele pot fi pregătite dinainte utilizând o listă ce va conţine, în mod obligatoriu,

medicamentele identificate prin:

- numele şi prenumele pacientului;

- doza/orarul de administrare;

- data prescrierii;

- pregătirea tratamentului necesită controlul riguros al calităţii fiecărui medicament de către

asistenta medicală (culoare, aspect ,integritate);

- se aplică exact posologia prescrisă de medic şi se respectă regulile generale de administrare

a medicamentelor.

Administrarea propriu-zisă a medicamentului

- se identifică pacientul;

- se verifică încă o data prescripţia medicală la patul pacientului,in momentul administrării;

- se realizează o fricţiune hidroalcoolică a mâinilor sau se face un lavaj simplu înainte de

fiecare distribuire;

- se păstrează medicamentele în blisterele sau formele de condiţionare proprii, până când sunt
luate;

- se decupează blisterul cu foarfeca dacă medicamentul nu este condiţionat într-o alveolă

individuală;

- se pun medicamentele pentru ora prescrisă intr-un păhărel cu întrebuinţare unică, înainte de
a le da pacientului;

- se explică pacientului modalităţile de luare a medicamentelor:

- pe nemâncate (à jeun), în timpul mesei sau după masă;

- cu un pahar cu apă, pentru capsule, tablete, comprimate;

- dizolvat în apă, pentru comprimatele care se dizolvă sau pentru pulberi;

- fără diluţie , pentru siropuri,suspensii sau pentru comprimatele care se administrează

sublingual;

- se aplică demersul educativ de autonomizare a pacientului şi de creştere a complianţei la

tratament.

Supraveghere şi evaluare

Supravegherea administrării medicamentelor per os trebuie să garanteze evaluarea prin:

- o administrare corectă:doza/orar,mod de administrare conform recomandării medicale;

- măsurarea funcţiilor vitale înainte,in timpul și/sau după administrare în funcţie de medicament
pentru a identifica efectele benefice si cele indezirabile;

- consemnarea semnelor de necomplianță la tratament;

- aprecierea nivelului de conştiență al pacientului pe durata tratamentului;

- includerea acestor elemente în cele două dimensiune ale administrării tratamentului oral
calitatea şi securitatea.

Participarea asistentului medical la efectuarea examenelor radiologice

Aspecte generale

Examelele radiologice sunt investigaţii imagistice realizate cu ajutorul radiaţiilor X, vibraţii

electromagnetice cu lungime de undă foarte scurtă, care au capacitatea de a penetra
ţesuturile şi de a produce imagini sau umbre (în funcţie de densitate) ce pot fi înregistrate pe
film fotografic.

Scop/indicaţii

- obţinerea unor informaţii despre organe, aparate care sunt vizibile cu sau fără substanţe de
contrast;

- stabilirea diagnosticului şi supravegherea evoluţiei unor boli;

- monitorizarea tratamentului;
- evaluarea durerii sau disconfortului;

- identificarea unor anomalii.

Radiografia toracica- are ca principiu permeabilitatea selectiva a structurilor toracice pentru

razele X si actiunea fotochimcă a radiaţiei Rontgen asupra emulsiei fotosensibile din structura
filmului. Reprezintă principala procedura de investigare a organelor intratoracice si permiţe
inregistrarea unor detalii structurale definite.

Materialele utilizata in scopul diagnosticului radiologic este constituita din trei elemente
principale:

- tub radiogen,

- transformator de inalta tensiune,

-dispozitive de comanda si control

Tehnica radiografiei permite obţinerea unor imagini radiologice fixate pe un suport
conservabil (filmul radiologic). Acesta este constituit dintr-un suport de celuloid sau poliester
omogen si transparent pe care se afla dispersat materialul radiosensibil (emulsie de bromura
de argint in gelatina); fixat de suport printr-un strat adeziv si acoperit la suprafaţa cu o
substanţa protectoare. Filmele sunt încarcate in casete metalice in scopul protejării fata de
lumina si a manipulării. Filmele radiologice au dimensiuni standard (13/18, 18/24,24/30, 30/40,
35/35 cm). In urma expunerii la razele X, in stratul de emulsie al filmului se creează o imagine
latenta, care se reliefează prin developare.

Pregătirea pacientului pentru radiografia toracica

- Pregătirea psihica a pacientului se face prin informarea asupra modului de desfăşurare a

examenului radiologie, precum si asupra limitelor de explorare

-Completarea biletului de trimitere cu datele personale ale pacientului si cu diagnosticul

prezumtiv sau observaţii speciale privind examinarea pacientului – înştiinţarea serviciului de
radiologie pentru examinarea ceruta pentru a se putea planifica in funcţie de gradul de
urgenta, contagiozitate si programul de lucru al serviciului de radiologie

•Transportul pacientului la serviciului de radiologie se realizează in funcţie de starea acestuia

dupa normele transportului intraspitalicesc. Pacientul este intotdeauana însoţit de asistenta de
salon care alături de biletul de trimitere trebuie sa ia si foaia de observatie a bolnavului

•Pregătirea condiţiilor de mediu sunt sarcina asistenţei de radiologie. Temperatura optima

pentru examinare trebuie sa fie de aproximativ 20"C.

•Ajutorul acordat in timpul examinării priveşte atat pacientul, cat si medicul,

•Pacientul se dezbracă in regiunea examinata (bijuteriile de metal se îndepărtează). Asistenta

ajuta la aducerea pacientului in poziţiile cerute pentru examinare.

•Protejarea proprie fata de sursa de raze Roentgen prin folosirea sorturilor impregnate cu
plumb.

Radiografia toracica trebuie efectuata in minim 2 incidente: postero-anterioara fata si profil,

pentru a obtine o reprezentare spaţială a organelor examinate În unele situaţii devine
necesara si efectuarea de radiografii in poziţii imermediare (oblice),

Pozitia pacientului pentru realizarea radiografiei toracice postero-anterioara este in

ortostatism, in apnee dupa inspir profund sau in apnee postexpir fortat pentru diagnosticul
pneumotoraxului si pentru explorarea functionala in dinámica a pacienţilor cu
bronhopneumopatie cronica obstructiva cu degajarea omoplatiior prin pozitionarea anterioara
a umerilor si ridicarea barbiei. Pieptul trebuie lipit de caseta care poarta filmuL Poziţionarea
pacientului in decubit dorsal se face pentru cercetarea mobilitatii unor epansamente pleurale
de mici dimensiuni. Imaginea de profil este indispensabila in interpretarea topografiei
imaginilor vizualizate in incidenţa posteroanterioară.La bolnavii gravi radiografia se poate
realiza si in decubit dorsal, dar are dezavantajul ca largeste silueta mediastinului si
ascensionează diafragmul.

Calitatea tehnica a radiografiei toracice se apreciază prin:

•Calitatea penetraţiei — opacitatile partilor moi nu trebuie sa fie suprimate, păstrarea

vizibilităţii vertebrelor toracice pana la D4

•Calitatea centrajului - suprapunerea liniei apofizelor spinoase pe claritatea traheei,

vizualizarea apexului pulmonar bilateral si a regiunii costodiafragmatice,

Radiografia toracica aduce informaţii despre:

•Parenchimul pulmonar - cei doi plamani creează de o parte si de alta a opacităţii pulmonare
cate o arie triunghiulara transparenta, cimpurile pulmonare la formarea imaginii radiologice a
cimpurilor pulmonare participa aerul alveolar ce determina transparenta acesteia si multiple
imagini opace liniare reprezentind imaginile vasculare. Transparenta celor doua cimpuri
pulmonare este egala. Regiunea mijlocie a cimpurilor pulmonare corespunde hilurilor.
Patologic la nivelul cimpurilor pulmonare se descriu următoarele imagini elementare:
opacităţi,hipertransparente si imagini hidroaerice.

- Pleura normala nu produce imagine radiologica. Prezenta lichidului pleural determina apariţia
unei opacităţi concave cu virful in axila. Pneumotoraxul determina apariţia unei
hipertransparente fara desen pulmonar.

- Mediastin si conturul cordului — conturul drept format dintr-un segment superior

corespunzător venei cave superioare si unul inferior convex format din atriul drept; conturul
sting constituit din 3 segmente: superior convex-arcul aortic, mijlociu concav — marginea
stingă a arterei pulmonare si ramura stingă a acesteia; inferior convex — ventricolul sting.

Contraindicaţii:

•Sarcina
•Refuzul pacientului