Sunteți pe pagina 1din 13

NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

ŞCOALA POSTLICEALĂ F.E.G. CURSUL NR. 5.

INTERVENTII SPECIFICE ÎN AFECTIUNILE RESPIRATORII

1. RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU EXAMENE DE LABORATOR


Se respectă protocolul laboratorului!
SCOPUL/INDICATII:
- screening;
- stabilirea diagnosticului şi monitorizarea răspunsului terapeutic;
- stabilirea diagnosticului şi diferenţierea tipului de anemie;
- identificarea tulburărilor de coagulare, monitorizarea hemostazei, a statusului
trombolitic;
- evaluarea preoperatorie;
- identificarea tulburărilor metabolice şi endocrine.
MODALITĂȚI DE RECOLTARE:
- puncţia capilară
- puncţia venoasă
- puncţia arterială (este de competența medicului)
TIPURI DE EXAMENE:
- examene hematologice, coagulare; (VSH, HLG, INR, TQ, TS, TC)
- examene biochimice; (glicemie, uree, creatinina, trigliceride, lipide, colesterol, fosfataza
alcalina, TGP, TGO, GGT, bilirubina, amilazemia, LDH-ul (lactatdehirogenaza) etc)
- examene imunologice (imunoelectroforeza, Ig. G, etc)
PREGĂTIREA PACIENTULUI:
Reguli generale:
- se oferă pacientului instrucţiuni simple, precise, adaptate nivelului de înţelegere, evitând
termeni medicali;

1
NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

- se explică necesitatea examenului


- se obţine consimţământul;
- se informează pacientul cu privire la orarul recoltărilor în raport cu celelalte activităţi din
secţie (servirea mesei, administrarea medicamentelor, efectuarea altor investigaţii);
- se instruieşte pacientul cu privire la restricţiile alimentare, perioada de post (ore),
eventuala întrerupere a unor medicamente la recomandarea medicului.
- majoritatea testelor se recoltează în condiţii bazale (pe nemâncate, dimineaţa devreme,
după trezire şi la minim 8 ore de la ultima masă în condiţii de repaus fizic şi psihic);
- se identifică eventuale alergii la substanţe dezinfectante, latex;
- se combate anxietatea;
- se oferă informaţii cu privire la timpul necesar până la obţinerea rezultatelor.
OBSERVAȚII:
Medicul identifică medicamente cunoscute a interacţiona cu metodele de testare
(anticoagulante, anticonvulsivante, antihipertensive, antibiotice, antivirale, hipoglicemiante
orale, hormoni, medicamente psihotrope) şi hotărăşte dacă trebuie întrerupte şi cu cât timp
înainte!
MATERIALE NECESARE:
Materiale pentru puncţie
- seringi, ace sterile adaptate, ace cu fluturaşi (butterfly);
- vacuumuri adecvate cu sau fără anticoagulant/aditivi în funcţie de probă;
- pansament adeziv;
Material de dezinfecţie
- tampoane (vată, tifon)
- alcool, betadină
- mănuşi sterile
- garou
- material de protecţie: material impermeabil, aleză/câmp
2
NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

- recipient pentru colectarea deseurilor


ALTE MATERIALE:
- etichete, cod de bare;
- tavă pentru materiale.
PREGĂTIREA MATERIALELOR:
- se pregătesc mai multe vacuumuri pentru a evita unele greşeli;
- se aleg tipurile de vacuumuri în funcţie de tipul de examene.
Efectuarea procedurilor de recoltare se face prin:
- Puncţia capilară
- Puncție venoasă
- Puncție arterială (este de competența medicului)

1.1 RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE

OBIECTIVELE PROCEDURII:
- Determinarea componentelor biochimice ale sangelui in vederea aplicării măsurilor
competente in timp util in cazul modificărilor patologice

PREGĂTIREA MATERIALELOR:

- Tavă medicală / cărucior


- Seringi şi ace sterile adecvate sau holder cu ac dublu (special) acoperit cu cauciuc
- Tuburi vacuette unele cu gel care ajută la separarea mai rapidă a serului
- Stativ, eprubete curate, uscate
- Soluţie dezinfectantă (alcool)
- Tampoane de vată
- Mănuşi sterile
3
NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

- Garou, capm de protectie


- Tăviţă renală
- Recipiente speciale pentru colectarea deşeurilor
PREGĂTIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ:
- Informaţi şi explicaţi pacientului procedura
- Obţineţi consimţămantul informat
- Incurajaţi şi susţineţi pacientul
b) FIZICĂ:
- Atenţionaţi pacientul să nu mănance şi să stea in repaus fizic cel puţin 8 ore
- Poziţionaţi pacientul in funcţie de starea sa (şezand sau decubit dorsal) cu mana sprijinită
ca pentru puncţie venoasă
- Alegeţi vena cea mai turgescentă
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Spălaţi mainile / dezinfectaţi / imbrăcaţi mănuşi de unică folosinţă
- Montaţi acul special la holder prin inşurubare
- Indepărtaţi cauciucul de pe partea superioară a acului
- Aplicaţi garoul
- Puncţionaţi vena
Fixaţi tubul vacuette destinat recoltărilor pentru examene biochimice (glicemie, creatinină,
uree, acid uric, calcemie,TGP, TGO, amilaza serică, bilirubină, alcolemie, CPK, LDH
trigliceride, lipoproteine serice, etc)
- Umpleţi pană la semn recipientul cu sange (5 - 7 ml)
- Retrageţi acul după aplicarea tamponului cu alcool şi exercitaţi presiune asupra acestuia 2-
3'
INGRIJIREA PACIENTULUI
- Aplicaţi o bandă adezivă non alergică deasupra tamponului
4
NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

- Aşezaţi pacientul in poziţie comodă


- Observaţi faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
- Colectaţi deşeurile in recipiente speciale conform PU
- Indepărtaţi mănuşile
- Spălaţi mainile
NOTAREA PROCEDURII
- Notaţi procedura in dosarul/planul de ingrijire
PREGĂTIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR
- Etichetaţi eprubeta sau vacutainerul pentru laborator
- Completaţi fişa de laborator sau faceți cererea către laborator
- Transportaţi imediat produsul la laborator in condiţii de siguranţă
EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII
Rezultate aşteptate/dorite:
- Prelevarea se face fără incidente, pacientul este colaborant
- Pacientul prezintă stare de confort
Rezultate nedorite/ce faceţi ?
- Hematom prin infiltrarea ţesutului paravenos
- Ameţeli, paloare accentuată, posibilă lipotimie
- Sange hemolizat

2. RECOLTAREA SECRETIEI SI EXSUDATULUI FARINGIAN

Definitie
Exsudatul este un lichid rezultat în urma unui proces inflamator faringian.
Scop
Explorator
5
NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

- depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui, in vederea tratamentului


- depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni
Indicaţii:
- izolarea şi identificarea germenilor care populează nazofaringele în vederea
stabilirii diagnosticului sau a stării de purtător;
- stabilirea sensibilităţii la antibiotice;
- monitorizarea tratamentului.

Pregătirea pacientului:
- se oferă pacientului instrucţiuni clare, precise, adaptate nivelului de înţelegere;
- în cazul în care pacientul este copil instruirea trebuie făcută aparţinătorului;
- se recomandă efectuarea recoltării înaintea administrării antibioticelor deoarece
modifică rezultatele;
- în dimineaţa recoltării pacientul:
- nu mănâncă, nu bea;
- nu face gargară, nu-şi instilează picături în nas;
- nu-şi face igiena orală;
- se atenţionează pacientul că este posibil să aibă senzaţie de vomă.

EFECTUAREA PROCEDURII:
- Verificați dacă pacientul a respectat recomandările privind procedura
- Spălaţi mainile cu apă şi săpun
- Imbrăcaţi mănuşi de unică folosinţă
- Folosiţi masca de protecţie
- Invitaţi pacientul să deschidă larg gura
- Deschideţi eprubeta; scoateţi tamponul faringian
- Apăsaţi limba cu spatula linguală sterilă

6
NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

- Ştergeţi depozitul faringian şi amigdalian (dacă este cazul dezlipiţi şi o


porţiune din falsa membrană)
- Retrageţi tamponul faringian fară a atinge: dinţii, limba, obrajii
- Inchideţi repede eprubeta cu dopul
- Aşezaţi pacientul in poziţie comoda

Erori de recoltare:
- nerespectarea condiţiilor de asepsie şi antisepsie determină contaminarea probei
- folosirea antisepticelor orale poate induce inhibiţia dezvoltării germenilor
- atingerea limbii sau buzelor, a dinţilor cu tamponul poate modifica rezultatul
datorită germenilor existenţi în aceste zone
- atingerea luetei poate declanşa reflexul de vomă.

Testul Real Time PCR


Principalul test care pune diagnosticul unei infectii acute, de moment pentru infectia
cu Sars-Cov-2, este testul Real Time PCR.

- Recoltarea se face, in primul rand, din nasofaringe si apoi si faringian.

- El este cel pe baza caruia se pune diagnosticul de Infectie cu Sars-Cov-2.

- Acest test pune in evidenta prezenta ARN-ului viral la nivelul


nazofaringelui.

- Pentru diagnosticul infectiei se recomanda efectuarea testului RT-PCR.

- Persoana cu rezultat pozitiv la testul RT-PCR fie are infectie activa, fie inca
pastreaza resturi de ARN viral dupa o infectie trecuta;

7
NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

- cum nu se poate face mereu distinctie intre cele doua situatii, chiar daca
prezinta sau nu simptome, trebuie sa ia in considerare ca poate raspandi
infectia.

- Ca urmare, este indicat sa se izoleze, daca este primul test pozitiv identificat
si sa apeleze de urgenta medicul de familie si DSP-ul pentru indrumari, sau
sa pastreze cu rigurozitate sporita masurile de protectie, daca este cu mai
multe teste pozitive in antecedente.

3. RECOLTAREA SECRETIEI NAZALE


- recoltarea se face cu un tampon mai subtire fixat pe un portampon, cu care se
poate patrunde in nazo-faringe
Execuţie
- recoltarea se face dimineata, dupa trezirea pacientului
- pacientul este asezat in pozitie sezand, cu capul in extensie fortata
- recoltarea tamponului nazal se face in mod diferentiat, in functie de scopul
urmarit, de prezenta si locul leziunii.

- astfel, pentru cercetarea starii de portaj se introduce tamponul de uz general


umectat cu solutie salina izotonica, in fosele nazale atat cat este posibil si se
roteste usor pentru a face posibila desprinderea secretiei.

- atunci cand se constata leziuni la nivelul vestibulului nazal se procedeaza la


ridicarea lobului nazal cu policele unei mâini, restul palmei fiind asezat in fruntea
bolnavului. In acest fel se descopera vestibulele nazale, se indreapta fasciculul de
lumina in dreptul leziunii si se rcolteaza cu tamponul.

8
NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

- când leziunea este situata in fosele nazale, recoltarea se face de catre specialist cu
speculul nazal prin rinoscopie anterioara pentru evidentierea zonelor respective
(planseul foselor nazale, meatul inferior si mijlociu, cornetul inferior si mijlociu)
si posterioara pentru evidentierea coanelor si cozilor cornetelor. In acest fel este
posibila prelevarea secretiei din sinusurile adiacente.

- se recolteaza, de obicei, un tampon

- in cazul suspiciunii de portaj difteric recolteaza doua tampoane.

4. RECOLTAREA SPUTEI:
Definitie:
Sputa este un produs ce reprezintă totalitatea secreţiilor ce se expulzează din căile
respiratorii prin tuse.
4.1. Recoltarea sputei prin expectoratie:
Scop/ Indicaţii:
- identificarea germenilor responsabili de infecţii respiratorii şi testarea
sensibilităţii acestora faţă de antibiotice;
- diagnosticarea tuberculozei;
- identificarea celulelor modificate de procese inflamatorii sau neoplazice.
Tipuri de examene:
- examen bacteriologic
- examen citologic.
Materiale necesare:
- recipient steril cu capac etanş
- pungi din material plastic
- mănuşi de unică folosinţă
- soluţie salină

9
NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

- apă simplă
- pahar de unică folosinţă
- colector pentru materialele folosite.

Pregătirea pacientului:
- se explică pacientului importanţa efectuării determinării şi a respectării
instrucţiunilor;
- se informează că proba se recoltează dimineaţa, deoarece se atenţionează
pacientul să nu mănânce, să nu fumeze, să nu-şi instileze picături în nas, să nu se
spele pe dinţi, să nu-şi clătească gura cu soluţii dezinfectante (apă de gură)
înainte de recoltare;
- se informează pacientul că dacă va fi nevoie se va apela la metode care să
stimuleze expectoraţia şi se obţine colaborarea;
- testul se efectuează înaintea administrării de antibiotice.

Efectuarea recoltării:
- se verifică dacă pacientul a respectat recomandările
- pacientul este rugat să-şi clătească gura cu apă sau soluţie salină pentru a nu
contamina sputa cu bacterii din cavitatea bucală
- pacientul aşezat pe scaun sau în ortostatism este rugat să respire adânc de 2-3 ori
şi apoi să tuşească puternic
- sputa eliminată (echivalentul cel puţin al unei linguriţe) se colectează direct în
recipientul steril
- folosind mănuşi de protecţie se închide recipientul, se şterge exteriorul cu un
şerveţel şi se introduce într-o pungă de material plastic;
- se etichetează produsul şi se trimite la laborator;
- după recoltare se oferă pacientului apă să-şi clătească gura.

10
NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

Dacă pacientul nu expectorează suficient:


- se administrează 2 pahare cu apă care fluidifică secreţiile
- se apelează la umidificarea aerului din încăpere, folosirea aerosolilor
- la recomandarea medicului se administrează un expectorant cu cel puţin 2 ore
înainte de recoltare
- la recomandarea medicului se apelează la alte metode de recoltare:
 se recolteaza sputa prin frotiu faringian si laringian
 se recolteaza sputa prin spalatura gastrica
 aspiraţie transtraheală folosind un cateter subţire sau seringă
 spălătură bronşică efectuată în timpul bronhoscopiei.

4.2. Recoltarea sputei prin frotiu faringian şi laringian:


 se umezeşte tamponul de vată cu apă distilată sterilă
 se apasă limba cu spatula
 se introduce tamponul în faringe cerând pacientului să tuşească
 sputa eliminată se prinde pe tamponul de vată care se introduce imediat în eprubeta
sterilă
 frotiul laringian se recoltează de către medic pătrunzând cu tamponul în laringe sub
control laringoscopic
4.3. Recoltarea sputei prin spălătură gastrică:
 se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), în stomac, dimineaţa, pe nemâncate
 se introduc prin sondă 200ml apă distilată, bicarbonatată, călduţă, care este evacuată
imediat sau extrasă cu seringa
 lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru că germenii căutaţi pot fi distruşi
dacă stau mai mult timp în contact cu mediul acid al sucului gastric

11
NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

 dacă recoltarea se face pentru însămânţare şi lichidul trebuie trimis la alt laborator,
sucul obţinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de Na.
4.4. Recoltarea sputei prin spălătură bronşică:
 se utilizează la pacienţii cu TBC cavitară, care nu expectorează
 se pun în evidenţă bacili încapsulaţi în submucoasă, care nu apar în mod obişnuit în
spută
 se introduc în recipientul de aerosoli 5ml ser fiziologic sau 4ml soluţie teofilină 3%
 pacientul inhalează de cîteva ori prin inspiraţii adânci, repetate, urmate de expiraţii
scurte
 se face o scurtă pauză de 4-5sec şi se repetă până la aerosolizarea întregii cantităţi de
lichid
 după aspiraţii, pacientul începe să tuşească chiar dacă nu a tuşit niciodată
 sputa expectorată se recoltează într-un vas steril, recoltarea se repetă zilnic, în
următoarele 4 zile, în vase separate
Pregătirea produselor pentru laborator:
- se acoperă recipientele;
- se etichetează;
- se trimit la laborator
Notarea si reorganizarea locului:
- notarea în foaia de observaţie;
- se adună materialele utilizate, se depun în recipientele de colectare
Colectarea materialelor folosite, respectarea normelor:
- se colectează materialele în containere speciale conform precauţiilor universale
- se spală mâinile
- se atenţionează pacientul să colecteze sputa în continuare în recipientul oferit de
personalul de îngrijire.

12
NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

Erori de recoltare:
- sputa este amestecată cu salivă sau resturi alimentare când pacientul nu respectă
recomandările
- sputa este amestecată cu voma declanşată în timpul episodului de tuse
- produsul a fost suprainfectat în timpul manevrării
Observații
Pentru examenul citologic se recoltează 3 probe în momente diferite.

13

S-ar putea să vă placă și