NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

CURSUL NR. I

COMPETENTE SPECIFICE - NURSING SPECIFIC ÎN AFECTIUNILE

RESPIRATORII

C1. Selectarea datelor/informatiilor specifice afectiunilor aparatului

respirator.
C2. Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticului de
nursing la pacientii cu afectiuni ale aparatului respirator.
C3. Elaborarea planului de îngrijire al pacientilor cu afectiuni ale aparatului
respirator.
C4. Descrierea metodelor de investigare si tratare a pacientilor cu afectiuni
ale aparatului respirator.
C5. Descrierea interventiilor proprii si delegate ale asistentului medical in
procesul de ingrijire al pacientului cu afectiuni ale aparatului respirator.
C6. Evaluarea rezultatelor ingrijirilor aplicate.

Ingrijirea bolnavilor cuprinde, in esenta, aceleasi principii, dar, felul

imbolnavirilor, caracterul infirmitatiilor pe care le imprima vremelnic sau
temporar bolnavului, gradul suferintelor acestuia ca si particularitatiile
psihologice ale fiecarui bolnav aparte, fac ca pe linga sarcinile de ingrijire
comune tuturor bolnavilor sa apara un numar tot mai mare de alte sarcini
care sunt mai mult sau mai putin specifice numai unor grupe de boli sau
bolnavi.
Prima sarcina a oricarei ingrijiri este cunoasterea bolnavului in functie
de gradul de urgenta, durata pentru care se executa planul de ingrijire este
 NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

foarte diferita, putind varia intre citeva ore pina la citeva zile sau chiar mai
mult.
Planul complex de ingrijire este specific fiecarui bolnav, el nu poate fi
aplicat la nici un alt bolnav, se consemneaza in foaia de temperatura a
bolnavului sau in condica de predare si de preluare a serviciului.
Planul de ingrjijire al unui pacient cu o afectiune a aparatului
respirator cuprinde, in esenta, urmatoarele probleme:
 asigurarea conditiilor de mediu adecvate
 Saloanele bolnavilor cu afectiuni ale aparatului respirator
trebuie sa fie orientate cu ferestrele spre nord, pentru a primi o
luminozitate intense si permanenta, fara actiunea directa a
razelor solare. 
 ingrijiri generale:
 alimentatie
 supravegherea bolnavului
 recoltarea produselor biologice pentru analize 
 pregatirea explorarilor paraclinice
 prevederea si recunoasterea complicatiilor
 masurile de urgenta pina la venirea medicului 
 regimul de viata in spital
 medicatia si alte forme de tratament
 pregatirea bolnavului pentru externare si probleme de educatie
sanitara

 probleme de protectia muncii

 NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

Totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor gazoase, dintre

aerul atmosferic si organism, constituie aparatul respirator.

Aparatul respirator este format din:

1. Caile respiratorii extrapulmonare:

 cavitatea nazala
 faringele
 laringele
 trahee
 bronhii

2. Plamanii (drept si stang)

- rol principal in respiratie cu douacomponente structurale şi funcţionale

 A. Arborele bronsic format din cai respiratorii extra si intrapulmonare

 NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

 B. Plamanul acoperit de pleura, este constituit din urmatoarele unitati

anatomice si functionale:
 lobi
 segmente
 lobuli
 acini pulmonari.
a. Lobii
 sunt unitati morfologice mari, delimitate prin scizuri
 independenti structural, functional, patologic.

b. Segmente

 delimitate imperfect de septuri conjunctive

c. Lobulul

 ramificatii ale bronhioleleor,

 au forma piramidala cu baza catre suprafata externa a plamanului, constituit
din ramificatii ale bronhiolelor si vase de sange, inconjurate de tesut
conjunctiv.

d. Acinii pulmonari formati din:

 bronhiola respiratorie,
 canale alveolare,
 alveole pulmonare

Acinul pulmonar constituie unitatea structurala si functionala a lobulului

pulmonar
 NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

 Capacitatea plămânului: volumul de aer pe care îl conţine este de 4500-

5000 cm3.

La exterior plamanul este invelit intr-o membrana seroasa numita pleura.

Pleura este o foiţă seroasă ce înveleşte plămânii si uşurează mişcările plamânilor

prin alunecare.

Pleura este alcatuită din doua foite:

1.viscerala, acopera plamanii patrunzand si in scizuri.

2.parietela, captuseste peretii cutiei toracice.

Între cele doua pleure, exista o cavitate închisă - cavitatea pleurală, care în mod
normal este virtuala şi care contine o cantitate infima de lichid, care favorizeaza
alunecarea.

În conditii patologice, cavitatea pleurala poate deveni reala, putând fi umpluta

cu:

- puroi (pleurezie)

- sange (hemotorax)

- aer (pneumotorax).

Cand cantitatea de lichid sau aer este mare, plamanul respectiv apare turtit spre
hil colabat) şi funcţia respiratorie este nula.

Respiratia reprezinta un proces vital in care are loc aportul de O2 la tesuturi si

eliminarea CO2 ca rezultat al metabolismului.
 NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

Schimburile gazoase la nivelul plamanului se realizeaza datorita succesiunii

ritmice a doua procese: inspiratia si expiratia.

1. Inspiratia - proces activ, realizat prin efort muscular, când aerul patrunde în
plămâni încărcat cu O2.

Principalii muschi inspiratori sunt:

- muschii intercostali;

- muschii supracostali;

- diafragma.

actiunea muschilor  cusca toracica  mareste volumul scaderea presiunii

aerului in plamani, fata de cea atmosferica.

2. Expiratia reprezinta un proces pasiv, prin care se elimina aerul din plamani,
incarcat cu CO2. In timpul expiratiei, cutia toracica revine pasiv la dimensiunile
avute anterior.

Tipuri de respiratie:

Tip costal superior – intalnit la femeie, cand cutia toracica se dilata antero-
posterior;

Tip costal inferior – intalnit la barbat, cand cutia toracica se dilata transversal;

Tip abdominal – intalnit la copii si batrani, cand dilatarea este mai mult
verticala.

Volumele respiratorii.
 NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

In timpul celor doua miscari in plamani sunt vehiculate o serie de volume

respiratorii:

- la o inspiratie normala este introdus un volum de 500 cm 3 de aer (volum

inspirator curent) – V.I.C.;

- la o inspiratie fortata sunt introdusi inca 1500 cm3 de aer (volum

inspirator de rezerva) – V.I.R.;

- la o expiratie fortata sunt expulzati 1500 cm3 de aer (volum expirator de

rezerva) – V.E.R.;

- capacitatea vitala - C.V/CP reprezintă volumul maxim de aer care poate

fi eliminat din plamâni printr-o expiratie maximă după o inspiraţie maximă
şi reprezintă suma a trei volume - 3500 cm3 de aer, masurata cu un aparat
numit spirometru.

C.P. este o cifra aproximativa si difera de la un individ la altul, fiind influentata de

efortul fizic.

Principalele afectiuni respiratorii sunt:

 Bronsitele

 Pneumoniile

 BPOC

 Astmul bronsic

 TBC

 Insuficienta respiratorie
 NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

 Pleureziile

 Cancerul bronhopulmonar

C2. IDENTIFICĂ PROBLEMELE DE DEPNEDENȚĂ ȘI STABILEȘTE

DIAGNOSTICELE DE ÎNGRIJIRE (NURSING) LA PACIENȚII CU
AFECȚIUNI ALE APARATULUI RESPIRATO

2.1. CULEGEREA DATELOR se realizeaza in functie de pacient si de

patologie.
Culegerea datelor constituie primul contact al asistentei medicale cu
pacientul si presupune colectarea informatiilor subiective si obiective privind
starea de sanatate si satisfacerea necesitatilor personale ale pacientului evaluat, atat
in prezent cat si anterior momentului evaluarii.
Culegerea datelor se poate realiza prin diverse metode si anume:
- observatia pacientului si sesizarea directa a surselor de dificultate ale
acestuia
- anamneza sau interviul formal sau informal cu pacientul este metoda in
urma careia se obtin date importannte si anume:
 Se obtin date importante despre manifestarile de
dependenta semnalate
 Se obtin informatii despre istoricul bolii, antecedentele
patologice si familiale
- cercetarea documentelor medicale (F.O. clinică, bilete de iesire din
spital, bilete de trimitere, scrisori medicale, carnet de sănătate, retete, etc.),
- discutii cu membrii echipei medicale si cu apartinătorii,
 NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

- examen fizic general efectuat de catre medic:

 Inspectia umareste aspectul toracelui, miscarile celor doua
hemitorace, tipul respiratiei, culoarea tegumentelor, tirajul, batai ale
cailor nazale.
 Percutia semnaleaza sonoritatea sau matitatea pulmonara.
 Ascultatia urmareste murnurul vezicular sau ralurile si frecaturile
pleurale.
2.1.1.. Manifestari de independenta.
 pacient constient
 mobilitate păstrată
 tegumente si mucoase normal colorate,
 semne vitale (R, P, T.A., T) in limite normale,
 absenta durerii,
 somn odihnitor,
 alimentatie adecvată,
 apetit normal
 stare de constitutie normal corespunzatoare vârstei și înaltimii
corporale.
 absența eliminarilor patologice.
2.1.2. Manifestări de dependentă în functie de boala, de afectiunea
respitratorie (semne si simptome)
 durere toracica (junghiul)
 tuse
 expectoratie
 dispnee
 hemoptizie
 cianoza
 NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

 febra
 transpiratii abundente
 inapetenta
 slabiciune, oboseala.

2.2. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

În aceasta etapa, asistentul medical analizeaza problema de sanatate,
caracteristicile (care sunt cauzele și sursele de dificultate) și selecteaza
diagnosticul de nursing.
2.2.1. Probleme de dependenta
- Alterarea vocii
- Alterarea schimburilor respiratorii  dispnee,
- Obstructia cailor aeriene,
- Comunicare ineficace,
- Durere
- Alterarea echilibrului termic hipertermie,
- Alterarea apetitului
- Perturbarea somnului
- Deficit de autoingrijire
- Intoleranta la efort
- Vulnerabilitate
- Risc de accidente
- Risc de complicatii
- Risc de infectii
 
2.2.2 Surse de dificultate
 De ordin fizic (leziuni ale aparatului respirator)
 NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

 De ordin psihologic (anxietate, stress)

 De ordin social (izolare, sărăcie, lipsa de cunoștințe)

C3 ELABOREAZĂ PLANUL DE ÎNGRIJIRE (NURSING)

3.1. PLANIFICAREA INTERVENTIILOR (INGRIJIRILOR) in functie de

patologie si problemele identificate:
3.1.1. Obiectivele ingrijirii: criterii si termeni de realizare, stabilirea
prioritatilor de ingrijire (obiective pe termen scurt, mediu sau lung).
• Prioritati de ingrijire:
- supravegherea functiilor vitale si vegetative
- supravegherea starii de constienta
- supravegherea alimentatiei
- profilaxia infectiilor
- prevenirea complicatiilor
- redobandirea unei imagini de sine pozitive
C4. DESCRIEREA METODELOR DE INVESTIGARE SI TRATAMENT
ALE PACIENTILOR CU AFECTIUNI ALE APARTULUI RESPIRATOR
Pregatirea materialelor si instrumentelor adecvate interventiilor:
Instrumente si materiale:
- aparatura pentru oxigenoterapie, seringi, ace,
- stetoscop, tensiometru, termometru
- recoltoare sterile, scuipatori, solutii antiseptice, trusa perfuzie, solutii
perfuzabile, inhalante, aerosoli, medicamente,
- sonde de aspirație
- trusă pentru punctia pleurala, pentru aspiratia oro si traheo-bronsica.
- endoscoape (fibroscop, pleuroscop).
 NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

- canulă rectală
- trusă de perfuzat
- trusă de transfuzie
- sânge, derivate de sânge
- soluții pentru reacția Rivalta
- recipient pentru colectarea lichidului aspirat
Pregatirea psihica si fizica a pacientului:
• pregatirea psihica:
 informare
 explicatii
 obtinerea consimtământului,
 asigurarea confortului psihic
• pregatirea fizica
 asigurarea conditiilor de confort ambiental,
 pozitie adecvată
 igienă
 asepsie si antisepsie
 crearea câmpului operator
 sistarea alimentației pe cale orală
C4. APLICAREA INTERVENȚIILOR PROPRII ȘI DELEGATE
4.1. Interventii autonome:
- comunicare
- asigurarea confortului fizic si psihic, schimbarea lenjeriei de corp si
de pat
- asigurarea conditiilor de mediu: camera bine aierisita, cu
temperatura si umiditate adecvata
 NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

- igiena
- mobilizare/transport
- educatie sanitara
- monitorizarea functiilor vitale
- suplinirea pacientului in cazul aparitiei unor manifestari de
dependenta in satisfacerea nevoilor sale
4.2. Interventii delegate:
- administarea tratamentului prescris de medic
- recoltarea de analize prescrise de medic
- pregătirea pacientului pentru examene paraclinice și
participarea asistentului medical la aceste investigații.
4.3. Intervenții specifice:
 dezobstruarea cailor aeriene
 aspirarea secretiilor oso-faringiene
 aspiratia traheo-bronsica
 IDR ul la tuberculina (P.P.D)
 oxigenoterapie
 tapotaj si vibratii toracice
 tuse asistata
 inhalatii, instilatii, gargarisme,
 drenaj postural
 recoltarea sputei si a aspiratiei bronsice
 punctia pluerala, etc.

4.4 Investigatii specifice

 examene radiologice
- radiografia toracica
 NURSING IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

- explorari radiologice cu substanta de contrast

(bronhografii, fistulografii)
- CT toracic
- RMN
 examene endoscopice
- bronhofibroscopia
 spirometria
 toracocenteza (punctia pleurala) – definițe, scop, indicații/ contraindicații,
locuri de electie, pregătirea pacientului, tehnica de execuție, pregătirea
produsului recoltat pentru examinare etc.
C5. EVALUAREA ÎNGRIJIRILOR REZULTATELOR APLICATE
5.1 Obiective stabilite
5.1.1. Realizate – manifestări de dependenta absente sau diminuate, satisfacția
pacientului.
5.1.2 Nerealizate – manifestări de dependentă care se mențin, manifestari de
dependent aparute pe perioada îngrijirii.
5.2 Reformularea obiectivelor adaptate la capacitațile fizice ale pacientului
5.3 Planificarea intervențiilor adecvate manifestarilor de dependentă prezente în
evoluția pacientului.