Sunteți pe pagina 1din 14

Pneumologie si nursing specific , 9 INGRIJIREA BOLNAVILOR

INGRIJIREA BOLNAVILOR CUPRINDE ACELEASI VERIGI

GENERALE

felul imbolnavirilor , caracterul infirmitatiilor pe care le imprima vremelnic sau temporar


bolnavului, gradul suferintelor acestuia ca si particularitatiile psihologice ale fiecarui
bolnav aparte , fac ca pe linga sarcinile de ingrijire comune tuturor bolnavilor sa apara un
numar tot mai mare de alte sarcini care sunt mai mult sau mai putin specifice numai unor
grupe de boli sau bolnavi

prima sarcina a oricarei ingrijiri este cunoasterea bolnavului in functie de gradul de


urgenta

durata pentru care se executa planul de ingrijire este foarte diferita, putind varia intre
citeva ore pina la citeva zile sau chiar mai mult

planul complex de ingrijire este specific fiecarui bolnav, el nu poate fi aplicat la nici un alt
bolnav

el se consemneaza in foaia de temperatura a bolnavului sau in condica de predare si


depreluare a serviciului

el cuprinde in esenta urmatoarele probleme

o asigurarea conditiilor de mediu adecvata o ingrijiri generale

o alimentatie
o supravegherea bolnavului

o recoltarea produselor biologige pentru analize o pregatirea explorarilor paraclinice


o prevederea si recunoasterea complicatiilor

o masurile de urgenta pina la venirea medicului o regimul de viata in spital


o medicatia si alte forme de tratament

pregatirea bolnavului pentru externare si probleme de educatie sanitara


o probleme de protectia muncii
NGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI-DEFICIENTE ALE

APARATULUI RESPIRATOR

Noiuni de anatomia si fiziologia aparatului respirator

Aparatul respirator este format din: -cai extrapulmonare

Cavitatea nazala Faringe Laringe

Trahee

Bronhii -plamni

Sting Drept
Structura plmnului

Cai aeriene extrapulmonare (arborele bronsic) Parenchim pulmonar

Reea sanguina si limfatica

Reea nervoasa

Structura aparatului respirator

Plmnul este nvelit cu o membrana seroasa numit pleur. Respiraia este funcia prin care
organismul ia din mediu extern oxigenul si elimin bioxidul de carbon.

etapele respiraiei
p
c
- organe care a
scheletul c
muchii c
diafragmul

micrile respiratorii
inspiraia

expiraia

ventilaia pulmonara

reprezint circulaia aerului prin cile respiratorii si plmni depinde de frecventa micrilor
respiratorii

capacitatea vitala

volumul maxim de aer care poate fi eliminat din plmni printr-o expiraie maxim dup o
inspiraie maxim

volumul rezidual reprezint aerul care umple alveolele si care nu poate fi eliminat nici dup o
expiraie forata

capacitatea pulmonara totala reprezint capacitatea vitala mpreuna cu volumul rezidual

Educaia pacientului pentru prevenirea afeciunilor respiratorii

47
- meninerea unei bune poziii a corpului (ncovoiat mpiedica ventilatia) - practicarea
exercitilor fizice, a sportului (inotul mijloc de reglare) -tratamentul deformarilor musculo-
scheletice din regiunea toracica (scolioza) -evitarea fumatului

-evitarea consumului de alcool i droguri -evitarea mediului poluat

-evitarea contactului ci persoane care prezinta afectiuni respiratorii -evitarea aglomeratiilor in


epidemiile virale

-tratamentul precoce al afectiunilor CRS -tratamentul altor afectiuni( anemie, IC, infectii)
-combaterea obezitatii

Evaluarea morfo-functionala a aparatului respirator

examen clinc

inspectie:aspectul toracelui, miscarile hemitoracelui, tipul respiratiei, culoarea tegumentelor,


tiraj, batai ale aripilor nazale

percutie: sonoritate sau matitate

auscultatie: murmur vezicular sau raluri, frecaturi pleurale

examinari radiologice sunt explorari clasice , dar de mare valoare obiectiva

-r grafie torace

permite inregistrarea imaginii document care poate fi folosita ca element de comparatie cu


radiografii ulterioare

poate fi vazuta de mai multi medici pacientul fiind mai putin iradiat

radiografia pulmonara standard expune contrastul intre spatiile aeriene si structura propiuzisa a
plaminului

copie torace

ofera date asupra cimpurilor pulmonare -angiografie torace

-bronhografie -tomografie
examinari endoscopice
examinari cu izotopi radioactivi
scintigrafie pulmonara
explorari functionale

-spirometrie

-spirografie -analiza gazelor

teste cutanate -IDR la PPD


examinari de laborator

-sputa macroscopic, bacterian, citologic, cantitate pe 24 de ore -lichid pleural

-singe -urina

SEMNE SI SIMPTOME POSIBILE IN AFECTIUNILE RESPIRATORII

-DUREREA TORACICA - difera ca

-localizare -intensitate -mod de aparitie


difera ca regiune afectata
difera ca intindere a leziunilor

nu exprima intotdeauna o afectiune la nivelul aparatutlui respirator


creeaza discomfort
perturba somnul bolnavului
limiteaza miscarile

-TUSEA -poate fi

-umeda

-uscata
simptom dominant in unele afectiuni respiratorii

difera ca

-frecventa -mod de aparitie

-matinala -vesperala

-in anumite pozitii - poate duce la

-epuizarea pacientului -perturbarea somnului


-in unele situatii e necesara provocarea pentru facilitarea eliminari
secretiilor

-EXPECTORATIA
caracteristici diferite
poate fi
mucoasa in inflamatia bronhiilor
purulenta , galben verzuie in supuratiile pulmonare
seroasa usor rozat i staza si edemul pulmonar
pseudomembranoasa in bronsita difterica

hemoptizia cind e formata din singe, bine aerat cu multe bule de aer,
apare in tuberculoza pulmonara, bronsiectazie,

-muco-purulenta , recoltata in borcan se separa in 4 straturi, cel superior spumos, apoi seros, in
care inoata portiuni muco-purulente urmat de stratul seros fara portuini muco-purulente de
culoare verzuie si stratul inferior format din puroi , fiind caracteristica pentru bronsiectazie si
gangrena pulmonara

-sangvinolenta cu aspect ruginiu sau caramiziu din pneumonie, rozata gelatinoasa din cancerul
pulmonar, bruna- inchisa din infarctul pulmonar sau bruna fetida din gagrena pulmonara

-examen macroscopic si de laborator ofera informatii referitoare la diagnostic si etiologie

-este un produs patologic periculos pentru propagarea infectiei


-DISPNEEA -consecinta

aportului de oxigen - bioxidului de carbon

comprimarii organelor mediastinale (trahee, bronhii) -obstructia cailor respiratorii

-difera in functie de

-timpul respirator afectat -ritmul respiratiei -circumstantele de aparitie

- poate fi insotita de - tiraj -cornaj -wezing

-batai ale aripilor nazale in special la copii -turgescenta jugularelor

-determina -anxietate

-intoleranta la efort -ortopnee

-VOMICA expulzie brusca a unei cantitati abundente de expectoratie -poate fi

-unica -fractionata

-a nu se confunda cu sputa purulenta

-SUGHITUL

- apare prin iritarea nervului frenic (pleurezii, tumori pulmonare)

ATENTIE !!!!!

IN AFECTIUNILE RESPIRATORII POT APARE MANIFESTARI

CLINICE
SCADEREA APORTULUI DE OXIGEN

cianoza

tahicardie

hipertensiune arteriala

confuzie

delir

coma

CRESTEREA BIOXIDULUI DE CARBON

transpiratii abundente

cefalee

agitatie

acidoza

PREZENTA UNUI PROCES INFECTIOS

-frison

PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU AFECTIUNI

PULMONARE

ingrijirea bolnavilor din sectia de pneumologie este diversificata

deficitul de oxigen al organismului la majoritatea afectiunilor pulmonare face ca ingrijirile


elementare , metodele de explorare paraclinice ca si tehnicile utilizate in tratamentul si ingrijirea
acestora sa prezinte multe asemanari

imbolnavirile aparatului respirator genereaza multiple tulburari psihice fiind cauzate de deficitul
de oxigenare a creierului si de sentimentul fricii violente de moarte iminenta
aceste stari si dupa ameliorare pot fi urmate de depresiune, adinamie si astenie pronuntata
insotite de stari anxioase

o parte insemnata a bolilor pulmonare au caracter infectios ceea ce impun sarcini in plus
personalului de ingrijire

bolile cronice ale plaminilor pot tulbura echilibrul psihic al pacientului asigurarea conditiilor de
mediu

o saloane amplasate cu ferestrele spre nord

incalzite moderat 1-2 grade mai scazute de temperatura decit cea optima 18-19 grade C

exceptie fac bolnavii cu afectiuni inflamatorii care necesita o atmosfera calda cu umiditate
ridicata

se va avea grija ca saloanele in care se ingrijesc bolnavii cu expectoratii si exhalatii fetide


sistemul de ventilatie sa fie perfect si permanent

amplasarea bolnavilor

se va avea grija ca cei cu imbolnaviri cu caracter infectios sa fie internati in saloane separate,
daca nu este posibil atunci sa nu fie pusi linga tineri, diabetici si virstnici
o sa fie mobilier cit mai simplu

o patul e bine sa fie deplasabil pe rotile


o la curatenia zilnica se va evita ridicarea prafului o dezinfectia curenta si terminala trebuie
respectata

ingrijiri generale

la majoritatea afectiunilor pulmonare pozitia cea mai convenabila a pacientului este semisezinda

in caz de hemoptizie sau embolie pulmonara bolnavul trebuie mentinut in repaus absolut cu
capul si trunchiul ridicat

in cursul pleureziilor uscate bolnavul se culca pe partea sanatoasa pentru a putea evita durerile,
dupa ce apare exudatul se culca pe partea bolnava pentru a putea respira mai usor cu partea
sanatoasa

in bronsectazie si supuratii pulmonare bolnavul singur isi va da seama de pozitia optima

bolnavul va fi asezat in pozitia de drenaj postural, a carui durata va fi stabilita de medic


Drenajul cailor respiratorii
segmentul apical
segmentul dorsal
segmentul ventral anterior
lobul mediu si segmentul lingualsting
segmentul bazal sting
segmentul bazal anterior

segmentul baza posterior


incheierea drenajului

toaleta se face in functie de starea bolnavului

trebuie avut in vedere ca acesti bolnavi transpira abundent ceea ce face ca pielea sa fie fragila ,
care se lezeaza usor si fac mai repede escare de decubit
lenjeria trebuie imediat schimbata, ori de cite ori este nevoie

pielea transpirata va fi spalata cu alcool mentolat care invioreaza circulatia periferica

bolnavii care expectoreaza vor primi scuipatori


vor fi invatati sa evite imprastierea sputei, utilizind corect scuipatorile alimentatia pacientilor cu
boli pulmonare

o adaptata perioadei de evolutie a bolii

in perioadele febrile este alcatuita din alimente lichide si pastoase, bogata in vitamine

o mai tirziu dieta mixta, hipercalorica alcatuita din alimente usor digerabile

trebuie asigurat si aportul cantitativ de lichide luind in considerare si pierderile prin expectoratie
daca e abundenta

o supravegherea bilantului hidric are o importanta deosebita

bolnavii cu expectoratii fetide si abundente sunt lipsiti de pofta de mincare

in preajma meselor sa isi faca toaleta cavitatii bucale , sa fie serviti cu alimente hipercalorice

o se va ingriji de tractul intestinal regulat supravegherea pacientilor cu boli pulmonare

daca nu exista contraindicatii speciale va fi sfatuit sa tuseasca de mai multe ori pe zi

tusea dureroasa poate fi usurata prin exercitarea unei presiuni moderate cu palmele pe spatele si
sternul bolnavului in timpul efortului de eliminare a sputei

o sputa se aduna , se masoara si se pastreaza pina a fost vazuta de medic o la nevoie va fi trimisa
la laborator pentru examenul morfologic

pentru examenul citologic va fi trimisa imediat , recoltarea facindu-se de dimineata

se va urmari respiratia, culoarea tegumentelor, mucoasele, starea psihica a bolnavilor

o este important ca asistenta sa recunoasca semnele promotorii ale complicatiilor ca hemoptizia,


tromboembolia pulmonara, embolia pulmonara, pneumotoraxul pulmonar, insuficienta
respiratorie acuta

o in caz de drenaj plaural asistenta trebuie sa supravegheze atit bolnavul cit si aparatura de drenaj

o va indruma bolnavul sa se miste in pat cit mai incet, cu precautie o la interval de 2 ore sa faca
miscari de hiperventilatie
o in caz de tuse sa sprijine cu palma hemitoracele drenat o sa supravegheze volumul si aspectul
lichidului drenat

daca fluxul se oprestese ajuta la drenarea lichidului de comprimare si decomprimare a tuburilor


de cauciuc

o se controleaza racordurile tubulaturii administrarea medicamentelor

in caz de complicatii va interveni cu oxigen inainte de venirea medicului

o trebuie sa sesizeze efectele secundare ale medicamentelor pregatirea pentru examenele


paraclinice

pregateste bolnavul pentru


ex. Radiologic

tomografie computerizata

bronhoscopie

spirometrie

spirografie

educatia sanitara

o ca prim obiectiv mijloace de protectie fata de infectii

sa fie instruiti asupra modului de prevenire a imprastierii sputei in timpul tusei si utilizarii
scuipatoarelor

o se lamureste bolnavul de efectul da


protecia muncii pe sectiile de pneumologie
o purtarea mastilor in cursul procesu
de protectie se vor schimba cit mai des o inainte
parasirea serviciului se va face dus

asistenta care lucreaza in aceste sectii este bine sa petreaca timpul liber in aer curat
o se va prezenta la contoalele sanitare periodice regulat

S-ar putea să vă placă și