Proiect de tehnologie didactica

Data:04.05.2012
Unitatea de competenta:Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie
Clasa: anul II A AMG, Scoala postliceala sanitara „Carol Davila”, Tg-Jiu
Profesor:As.Med.Princ. Licentiat, Stoicoiu Voichita Gabriela
Subiect: Ingrijirea pacientilor cu hemoragii digestive
Competente specifice:
1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului digestiv
2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire(nursing) la
pacientii cu afectiuni ale aparatului digestiv
3. Elaboreaza planul de ingrijire(planul nursing)
4. Aplica interventiile proprii si delegate planificate
5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate
Competente operationale:
1. Hemoragia digestiva – definitie
2. Manifestarile clinice ale HDS
3. Clasificarea si cauzele HDS
4. Examinari paraclinice
5. Interventiile autonome si delegate ale asistentei
Tipul de lectie: Asimilare de noi cunostinte in vederea formarii profesionale
Loc de desfasurare:Sala de demonstratie
Strategie didactica: Strategia cuprinde procesul de combinare ce vizează:
a) Metodele de predare- invăţare – evaluare
b) Mijloacele de învăţământ
c) Formele de organizare
a) Metode si procedee: Expunere,Explicaţia,Demonstraţia practica a recoltarii sangelui venos
cu sistemul vacutainer
b)Material didactic:Trusa de transfuzie, materiale sanitare, instrumentar, calculator,
videoproiector
c)Forma de organizare a activităţii: activitate frontală şi individuală
Material didactic:Materiale sanitare,instrumentar,vacutainere
Metode si procedee:Expunere,demonstratie practica
Surse de documentare:
 „Tehnici generale de ingrijire a bolnavului” – Georgeta Balta
 „Nursing clinic: medicina interna” – Vol I – Nicusor Dragomir, Nicoleta Dragomir
 „Manual de ingrijiri speciale acordate pecientilor de asistentii medicali” – Lucretia
Titirca
 „Ghid practic” – Chiru Florian
 „Medicina de urgenta” - Dr.Aurelia Enescu UMF Craiova

Forma de evaluare:Test de evaluare – tip grila

Momentele lectiei Activitatea cadrului didatic Activitatea elevilor
Momentul organizatoric Se face prezenta elevilor,se pun absente,se face Elevul de serviciu prezint
(2 min) pregatirea audientei pentru predare lista cu absentii
Reactualizarea Se verifica cunostintele medicale ale auditoriului Mai mare receptivitate s
cunostintelor(max 5 min) in ce priveste conexiunea cu lectia predata raspunsuri complete di
anterior:definitie ulcer gastro-duodenal, partea celor cu vechime i
principalii factori ulcerogeni, alti factori implicati activitatea medicala
in aparitia UGD, manifestari clinice, complicatii
Anuntarea temei si a Se anunta si se scrie in caiete titlul lectiei in mod Se conformeaza pri
competentelor accesibil, sumar si competentele operationale scrierea in caiete si luare
operatilonale (max 3 min) de notite
Dirijarea invatarii Se preda continutul lectiei, subcapitolele: Elevii răspund la întrebăr
(max 30 min) -hemoragia digestiva – def completează răspunsuri al
-manifestarile clinice ale HDS colegilor şi cer lămurir
-clasificarea si cauzele HDS suplimentare.
-examinari paraclinice Pe baza suportului de curs l
-interventiile autonome si delegate ale asistentei se solicita intervenţii scurte
-demonstratie practica – recoltarea cu sistemul pe rând referitoare la acest
vacutainer etape.
Elevii executa tehnica.
Fixarea cunostintelor Se recapituleaza care sunt manifestarile clinice Receptivitate,mai ales di
(max 5 min) ale hemoragiei digestive, manifestarile de partea celor cu vechime i
dependenta,examinari paraclinice activitatea medicala,dar s
interes crescut din parte
celor fara activitat
medicala.
Evaluarea(max 5 min) Se face prin completarea unei fise de evaluare Fiecare elev completeaz
care se anexeaza proiectului de lectie;fisa contine individual gril
10 intrebari tip grila,fiecare intrebare notandu-se primita,subiectele fiin
cu 1p aceleasi

Se anexeaza fisa de evaluare si materialul didactic redactat in Microsoft Word. Se elibereaza

elevilor un suport de curs in format electronic si un suport litografiat.

Unitatea de invatamant: Scoala postliceala sanitara „Carol Davila” , Tg-Jiu

Profesor: As.Med. Stoicoiu Voichita Gabriela
Clasa: anul II A , Asistent Medical Generalist
Disciplina:Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie

Ingrijirea pacientilor cu hemoragii digestive

Hemoragiile digestive reprezinta manifestari clinice si complicatii a foarte variatelor
tipuri de leziuni gastrointestinale care produc extravazarea sangelui in lumen.
Manifestari clinice:
1.Hematemeza este varsatura cu sange.Poate avea continut de sange rosu(sangerari
recente,in curs)sau de culoare neagra(„in zat de cafea”)
2.Melena e scaunul cu sange digerat:culoare neagra si aspect lucios(ca pacura),cu
consistenta pastoasa sau semilichida,miros fetid de putrefactie.Pentru realizarea unei melene
sunt necesare:sangerare de minimum 50-60ml.Melena continua 3-4 zile dupa oprirea
sangerarii. 3.Rectoragia si anoragia-pierderi de sange rosu in cursul defecatiei sau
independent de evacuarea scaunului.
4.Hemoragia digestiva oculta – detectata prin reactii chimice(cantitatea minima 5ml
de sange).
5.Sindromul anemic - se poate instala fie brusc(anemie acuta,eventual cu soc
hemoragic),fie cronic(in sangerarile moderate sau oculte).
Dupa sediul hemoragiei se diferentiaza:
-hemoragii digestive superioare-exteriorizate prin hematemeza sau melena
-hemoragii digestive inferioare-exteriorizate prin rectoragii,scaune hemoragice
mixte,dar posibil si exclusiv prin melena
-hemoragii digestive intermediare-exteriorizate prin melena si prin rectoragii sau
scaune mixte
Dupa gradul hemoragiei se diferentiaza:
-hemoragii usoare,moderate,sub 500ml:
-ameteli
-astenie
-transpiratii
-palpitatii

-hemoragii medii 500-1000ml

-sindrom anemic
-tahicardie
-hipotensiune arteriala
-lipotimii
-hemoragii severe,peste 1500ml:
-anemie severa
-stare de soc
-sete intensa
-agitatie si anxietate
-obnubilare pana la pierderea cunostintei
 -puls peste 100/min
-hemoglobina sub 11g/100ml

Cauzele HDS
In ordinea frecventei sunt urmatoarele:
-ulcerul duodenal
-gastritele
-ulcerul gastric
-varicele esofagiene
-cancerul gastric ulcerat
-tumori gastrice benigne
-sindromul Mallory – Weiss
-sange deglutit(epistaxis posterior)
-alte cauze – fistule aortoduodenale,tulburari ale hemostazei

Diagnostic
Diagnosticul impune:
-recunoasterea hemoragiei digestive
-criteriu de certitudine-exteriorizarea sangelui prin varsaturi sau scaun
-criteriul de probabilitate-instalarea unui sindrom anemic acut sau cronic fara
cauza evidenta
-precizarea topografiei
-hemoragie de tip superior(hematemeza,melena)si de tip inferior(eliminarea de
sange rosu,in lipsa semnelor clinice de suferinta esogastroduodenala)
-evaluarea gravitatii se face cu deosebire pe criterii clinice:paloare,racirea
extremitatilor,tahicardie,scaderea tensiunii arteriale

Paraclinic:
-leucocitoza
-scaderea hemoglobinei,hematocritului
-hiperazotemie
-tulburari electrolitice
-hiperglicemie
-hiperbilirubinemie
-VSH crescut
-radiografia abdominala pe gol – poate evidentia bule radiotransparente rezultate din
acumularea de cheaguri sanguine si aer in stomac sau intestin,atunci cand hemoragia e
masiva
-endoscopia de urgenta:
-e singura metoda care precizeaza sediul sangerarii
-detecteaza alteratii care nu pot fi vizualizate radiologic prin lipsa
modificarilor de relief
-esogastroduodenoscopia de urgenta
-colonoscopia
 -arteriografia selectiva
-scintigrafia abdominala cu substante radioactive
-laparatomia exploratoare

Tratament
Obiective:
1.Asigurarea repausului
-internarea pacientului e obligatorie intr-un serviciu de terapie intensiva
-repaus strict la pat n decubit dorsal,fara perna(in hemoragiile masive in pozitie
Trendelenburg,pentru mentinerea unei circulatii cerebrale adecvate)
-se interzice orice efort fizic(efortul fizic poate accentua hemoragia sau poate agrava
tabloul clinic)
-asistenta va linisti pacientul si apartinatorii,recomandandu-le calm si convingandu-i
de necesitatea repausului
-repausul la pat dureaza cel putin 3 zile dupa oprirea hemoragiei
-asistenta va colecta intr-un vas sangele eliminat de pacient si il va prezenta medicului
-va efectua toaleta cavitatii bucale a pacientului cu capul asezat intr-o parte, fara a
deplasa pacientul
2.Supravegherea functiilor vitale si aprecierea clinica a gravitatii
-asistenta va urmari si nota pulsul,T.A. ,diureza(in hemoragiile masive,urmarirea se va
face din ora in ora)
-se va aprecia gravitatea
-dupa cantitatea de sange pierdut(hemoragie masiva,medie,usoara)
-dupa modul cum s-a produs hemoragia(rapiditatea peirderii,brutal repetat
moderat)
3.Examinari de laborator
-se recolteaza sange pentru determinarea hematocritului,numarul
hematiilor,hemoglobina(hemograma)
-se recolteaza scaun pentru a-l trimite la laborator in vederea punerii in evidenta a
sangelui din materiile fecale(reactia Adler)
-in cazuri grave(stari de soc)se determina azotermia,ionograma,rezerva alcalina,teste
de coagulare ; in clinicile mari se face si determinarea volumului sanguin cu metode izotopice
4.Alimentatia
-se suprima alimentatia pe gura,pacientul putand primi numai lichide reci cu lingurita
si bucatele de gheata,in prima zi ; eventual lapte rece in cantitati mici(20-30 ml)din ora in ora
-in functie de evolutie,a doua zi de la sangerare sunt permise 12-14 mese compuse din
150-200ml lapte,regim hipozaharat
-incepand cu a 3-a zi regimul se imbogateste,adaugandu-se supe mucilaginoase,gris cu
lapte,piureuri de legume,budinci,creme,ou moale,carne slaba de vita sau pasare,legume
fierte,fructe crude,ajungandu-se in cateva zile(5-7)la o ratie calorica de 1500-2000 calorii
5.Aplicarea masurilor terapeutice
-in afara de interventia autonoma reprezentata de repaus absolut la pat,asistenta va
aplica interventiile indicate de medic:
-aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica
 -pregateste sange izogrup,izoRh si instaleaza transfuzia de sange
-administreaza medicatie hemostatica(gluconat de calciu,vitaminele K si
C,venostat,fitomenadion,adrenostazin)
-instaleaza perfuzii cu substituenti-Dextran 70%,40%, in lipsa de solutie
macromoleculara se poate perfuza ser fiziologic sau glucozat,dar acestea au o actiune mai
slaba pentu refacerea volemiei)
-pregateste si administreaza in cazurile indicate sedative
(fenobarbital,diazepam)pentru calmarea starii de agitatie
-instalarea unei sonde vezicale
-introducerea unei sonde nasogastrice pentru spalatura gastrica si aspirarea
sangelui
-se pot efectua in scop hemostatic si spalaturi cu apa cu gheata
-se administreaza antiacide
-administrare de somatostatina
-hemostaza endoscopica – pulverizarea de factori coagulanti,scleroterapia in
varicele esofagiene,fotocoagularea cu laser
-compresiune prin balon tip Blakemore
-administrarea cronica de propranolol pentru prevenirea hemoragiilor prin
varice esofagiene
-hemostaza chirurgicala se impune in hemoragiile severe si repetate,dupa desocarea
bolnavului sau la necesitate chiar in soc
-combaterea socului hemoragic:
-restabilirea volemiei si masei eritrocitare
-corectarea tulburarilor hemodinamice
-reechilibrarea metabolica
-profilaxia – se adreseaza cu precadere recurentelor bolii de baza

Tratamentul etiologic
HDS din ulcerul gastric si duodenal:
-masuri uzuale de reanimare
-tratament conservator cu antiacide(cimetidina)
-tratament chirurgical-in hemoragiile fulminante(gastrctomie 2/3_
-la bolnavii inoperabili s-au obtinut rezultate bune cu electrocoagulare,fotocoagulare
cu laser
HDS prin ruptura de varice esofagiene
-masuri uzuale de reanimare
-sonde cu balonas compresor(Blakemore)
-perfuzie iv de vasopresina sau somatostatina
-prevenirea encefalopatiei portale(evacuarea intestinului,altele)
-tratament chirurgical paleativ
In hemoragiile digestive inferioare provocate de tumori – rezectia intestinului.
In hemoragiile digestive inferioare consecutive bolilor inflamatorii:
-tratament chirurgical in hemoragiile masive
-tratament conservator:
 -alimentatie parenterala exclusiva
-sonda gastrica
-perfuzie de sange sau de albumina
-antibiotice
Hemoragiile diverticulare:
-tratament conservator:
-substitutie sanguina
-vasopresina
-alimentatie parenterala
-tratament chirurgical